Harta orașelor „cârlig” ale României. O discuție cu Marcel Heroiu, expert al Băncii Mondiale

de Florin Barbuta     HotNews.ro
Marţi, 3 noiembrie 2020, 10:24 Economie | Finanţe & Bănci


Harta zonelor urbane funcționale
Foto: Banca Mondiala
Fără un oraș puternic nu poți avea o regiune puternică, iar această dinamica o veți întâlni în fiecare țară din UE și nu numai, susține Marcel Heroiu, expert senior dezvoltare urbană la Banca Mondială. Din păcate, spune el, dezvoltarea urbană și dezvoltarea rurală sunt tratate într-un mod dihotomic la noi. “Se consideră că focusul pe una se face în detrimentul celeilalte”, precizează el.

Experiența noastră însă e că fără dezvoltare urbană, nu ai cum să ai dezvoltare rurală.

„Dacă nu ai un motor, motorul urban, care să tragă regiunea în spate, nu poți să ai dezvoltare, cu implicații pe politică publică de la investiții în infrastructură, la investiții soft și tot ce doriți”, spune el.

Harta zonelor urbane funcționale







*Harta include toate municipiile și orașele din România (în albastru) și zonele lor funcționale (în mov). Zonele funcționale sunt estimate. Este folosită o metodologie a Comisiei Europene și OECD.
*Analizele au fost elaborate in cadrul proiectului pentru Politica Urbana a Romaniei, coordonat de Ministerul Lucrarilor Publice, Dezvoltarii si Administratiei.

  • Metodologia e simplă: include în zonele urbane funcționale (ZUF), localitățile unde cel puțin 15% din forța de muncă face naveta către orașul în cauză.

“Ce e important de notat din această hartă este că 76% din populația României trăiește într-o ZUF, iar aceste ZUF-uri generează 98% din PIB-ul României”, explică reprezentantul Băncii Mondiale.

Implicațiile sunt clare (în opinia sa):

1. dacă nu ai zone urbane care să funcționeze cum trebuie, România nu are cum să își susțină creșterea

2. pentru localitățile mai slab dezvoltate este vital să se conecteze la un oraș dinamic și la oportunitățile (locuri de muncă, educație, servicii de sănătate, etc.) pe care aceste orașe le oferă.

Potrivit acestuia, cele mai dezvoltate comune sunt cele ce se află lângă un oraș dinamic. Lipsa dezvoltării urbane se translatează și în lipsa dezvoltării rurale”, spune el.

Exemplu practic, pe înțelesul tuturor, cu privire la modul de gândire pe care ar trebui să-l aibă autoritățile


Marcel Heroiu ne-a oferit un exemplu de gândire pe care ar trebui să-l aibă autoritățile:


Dacă veniți dintr-o zonă defavorizată, gânditi-vă la următoarea metaforă: aveți 10 copii, în care o parte reprezintă o familie și business propriu, iar o altă parte la început de viață.

Doriți să îi ajutați pe fiecare în parte cu construcția unei case proprii, dar aveți bani numai pentru 3 case.

Ce veți face?

Veți aloca banii disponibili la toată lumea în mod egal și veți sfârși astfel cu 10 case la nivel de fundație și nefolosibile sau veți aloca banii pentru copiii ce au business propriu și ce pot, la rândul lor, să ajute pe frații și surorile lor odată ce casa lor e terminată?

La nivel practic guvernamental gânditi-vă că bugetul unei localități sărace depinde strâns de transferurile făcute de la bugetul central și din echilibrări de la nivelul consiliului județean, bazat pe ce au produs orașele dinamice.

Dacă orașele românești nu produc, nu vor fi bani nici pentru localitățile mai sărace.

Decizia nu este una ușoară, dar lipsa prioritizării are efecte bine cunoscute. La noi în sat, în Dângău Mare, vin bani odată la 3 ani pentru repararea drumului comunal, care se rupe pentru că administrația locală nu are bani să îl întrețină.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





19169 vizualizari

  • -2 (24 voturi)    
    lista... (Marţi, 3 noiembrie 2020, 10:31)

    Ismail Paine de circ [utilizator]

    Constanta, Bucuresti/Ilfov, Prahova, Brasov, Sibiu, Cluj, Timisoara, Arad, Oradea...
    .. restul praf si pulbere.
    • +9 (11 voturi)    
      Iasi? (Marţi, 3 noiembrie 2020, 11:38)

      bogdan1477 [utilizator] i-a raspuns lui Ismail Paine de circ

      E totusi cel mai mare oras din tara, dupa Bucuresti, mult peste Arad sau Oradea....
      • +6 (6 voturi)    
        Date oficiale 2011 (Marţi, 3 noiembrie 2020, 12:24)

        AntonH [utilizator] i-a raspuns lui bogdan1477

        Ultimele date oficiale sunt din 2011, acolo ordinea este un pic inversată, Cluj (309), Timișoara (303) și Iași (263).
        • +1 (5 voturi)    
          Lasa-ma cu recensamantul ala (Marţi, 3 noiembrie 2020, 13:22)

          bogdan1477 [utilizator] i-a raspuns lui AntonH

          In 2011 recensamantul a fost facut pe genunchi, parca special facut de Boc sa iasa Clujul "fruncea". Eu personal si o gramada de conostinte nu am fost recenzati deloc. Se pare ca au ubblat recenzorii ziua din casa un casa si i-au recenzat pe aia de i-au gasit in case. Cine a avut norocul sa fie cautat dimineata, seara sau in weekend, a fost numarat, cine nu, ghinion.
          Iar rezultatul care indica o scadere de populatie in Iasi de 60.000 de locuitori 2001-2011 era in totala contradictie cu diferenta de aglomeratie de pe strada sau cu sutele de ansambluri rezidentiale aparute intre 2001 si 2008. Pur si simplu nu ar fi avut nici o urma de logica sa apara zeci de mii de locuinte noi intr-un oras in care sunt cu 60.000 mai putini locuitori.

          Hai sa ne uitam mai bine la populatia dupa domiciliu, spre exemplu: https://www.hotnews.ro/stiri-esential-23123474-harta-interactiva-cati-mai-suntem-romania-populatia-fiecare-judet-fiecare-municipiu-din-tara.htm unde or mai fi unii plecati afara si cu domiciliul inca in Iasi, dar sigur nu 100.000.

          Si probabil urmatorul recensamant, daca nu va fi facut la fel de neprofesionist ca ala din 2011, va arata situatia de fapt.
          • +3 (5 voturi)    
            Sincer (Marţi, 3 noiembrie 2020, 15:36)

            AntonH [utilizator] i-a raspuns lui bogdan1477

            La cât este de aglomerat Clujul, crede-mă că îmi doresc să nu aibe 300k (400 sau câți suntem), nu este asta un reper. Chiar nu îmi doresc „privilegiul” de a avea un oraș mare.
            Recensământul a fost făcut de români, deci nu avea cum să iasă altfel, decât prost. Cel mai bun exemplu este cu alegerile locale, unde condamnați penal au ieșit primari. Noi suntem de vină, noi îi punem acolo și tot noi ne plângem.
            • 0 (0 voturi)    
              total de acord cu ce zici (Miercuri, 4 noiembrie 2020, 12:25)

              bogdan1477 [utilizator] i-a raspuns lui AntonH

              Ce ziceam eu, insa, e ca rezultatul referendumului din 2011, cu Iasi-ul avand cu 60.000 de locuitori sub ce a aavut la referendumul din 2001, e total ilogic comparativ cu realitatea de la firul ierbii. Stiu cum era si in 2001, sin in 2011, si o scadere a numarului de locuitori cu 60k e in totala contradictie cu zecile de mii de apartamente nou coinstruite in perioada aia. Ar insemna ca ori a gasit fiecare iesean cate o comoara si s-a mutat fiecare adult in cite-un apartament proproiu, fie recensamantul din 2001 a ararat o cifra mult umflata, fie ala din 2011 a aratat mult prea putin. Si daca ma uit la rapoartele INS bazate pe cei cu domiciliul in Iasi, mi-e greu sa cred ca sunt 370k cu domiciliul in Iasi din care 110k locuiesc de fapt in alte orase. Sunt ceva cetateni moldoveni cu domiciliul fictiv in Iasi, dar sunt si foarte multi absolventi de facultate din alte judete care locuiesc in Iasi si au domiciliul inca la mama acasa.
      • +3 (5 voturi)    
        Ai vazut harta? (Marţi, 3 noiembrie 2020, 13:32)

        vidra [utilizator] i-a raspuns lui bogdan1477

        Zona urbana functionala din Iasi e similara cu cea din judetul Alba. Alba Iulia are vreo 60 mii de locuitori. Sub nicio forma nu se poate compara cu orasele enumerate de Ismail.
        • 0 (0 voturi)    
          si atunci... (Miercuri, 4 noiembrie 2020, 12:32)

          bogdan1477 [utilizator] i-a raspuns lui vidra

          ... cum explici recensamantul din 2001, cu 320.000, sau chia rala din 2011, cu 260.000, daca oricum nu ar incapea decat 60.000 de locuitori?

          Da, Iasi-ul are suprafata delativ mica, dar e foarte mult dezvoltat pe verticala, din pacate.
          Si daca te uiti la recensamantul din 2011, vezi ca numarul gospodariilor intre Iasi si Cluj e parecum asemanator.
  • -17 (23 voturi)    
    Jos Trump (Marţi, 3 noiembrie 2020, 10:35)

    numaiamnume [utilizator]

    Gata cu Trump! Ne-am saturat sa ne mearga rau!
    • +2 (8 voturi)    
      Ti-ai bifat activitatea (Marţi, 3 noiembrie 2020, 12:21)

      Victtor [utilizator] i-a raspuns lui numaiamnume

      Pentru ziua de azi ai muncit suficient.
  • -3 (7 voturi)    
    I don't follow (Marţi, 3 noiembrie 2020, 12:34)

    rmanea86 [utilizator]

    Daca ai un business propriu asta nu inseamna ca trebuie sa ai prioritate fata de ceilalti. Guvernul ar trebui sa-i scuteasca pe antreprenori de taxe dar nu sa le dea bani.

    Mai mult decat atat, in loc sa-i scutesti de taxe pe antreprenori, ii poti scutii de taxe pe cetateni ca sa stimulezi cererea.

    In prima varianta, daca dai bani la business-uri de unde stii ca vor face investiile in regiune? Ei pot lua banii si isi deshid afacerile in alta parte sau fac investitii in orice altceva doar nu in dezvoltarea regionala.

    Nu mai bine dai la cetateni? Cetatenii cumpara, cererea-i mare asa ca vin si restul sa faca business.

    Problema cu datul banilor la cetateni devine serioasa atunci cand acestia incep sa stranga banii la pusculita in loc sa consume dar hai sa fim seriosi, nu este cazul si in Romania cand in ziua 2 cardul e aproape gol. Plus ca cetatenii romani nu prea se plimba atat de mult, majoritatea isi petrec viata in regiunile in care s-au nascut deci riscul ca banii sa fie cheltuiti in alta parte este minim.

    In opinia mea trebuie sa exista o balanta, companiile trebuie sa aiba banii necesari pentru a-si continua business-ul iar cetatenii sa castige suficient si sa aiba beneficii.
    • +4 (6 voturi)    
      pai.... (Marţi, 3 noiembrie 2020, 13:26)

      bogdan1477 [utilizator] i-a raspuns lui rmanea86

      Dai bani la business efectuat in zona respectiva, nu dai bani la patroni sa se duca in concediu la Dubai.

      Reduci anumite impozite pentru activitatea desfasurata in zona x, in asha fel incat indiferent unde e localizat businessul ca si zona de decizie, sa aiba interesul sa mute activitati in zona pe care vrei sa o dezvolti.
    • +2 (4 voturi)    
      trickle down economy (Marţi, 3 noiembrie 2020, 13:59)

      chillbill [utilizator] i-a raspuns lui rmanea86

      Cred ca cei care au scris articolul se refera la trickle down economy, chestie care s-a demonstrat in foarte foarte multe cazuri ca nu functioneaza.
      Evident ca o companie n-o sa aleaga sa se extinda (si chiar daca o va face, asta nu inseamna ca va angaja oameni noi) ci sa isi maximizeze profiturile.
      Dar daca s-ar face cum spui tu, ar sari din nou 90% din publicul HN ca pomeni electorale, nu mai incurajati lenea, etc.
    • +4 (6 voturi)    
      N-ai priceput analogia (Marţi, 3 noiembrie 2020, 16:39)

      Eu the first [utilizator] i-a raspuns lui rmanea86

      Nu-i vorba de dat bani la business-uri, ci de facut investii in orasele care produc. De acolo, indirect, chiar daca tu nu dai bani direct la sate, prin influenta orasului asupra satelor din jur, ajung bani si la sate.

      Daca suficient de multa lume face naveta dintr-un sat, va exista presiune din partea afaceristilor din oras ca transportul in comun pana in satul ala sa functioneze bine. Daca lumea din sat lucreaza in oras si aduce bani acasa, va exista motivatie sa se deschida mici afaceri chiar in sat, unde satenii sa-si poata cheltui banii fara sa mearga musai pana in oras. Daca oamenii isi cheltuie banii in sat, primaria aduna impozite mai multe.

      Mai mult, daca orasul se dezvolta, si oamenii castiga bani in orase, apare un fenomen secundar, de migrare din oras la sate, pentru cei ce vor o tihna si-un confort pe care orasul nu le poate oferi. Asta ofera un suport direct de crestere satelor - creste numarul celor ce platesc taxe locale, si banii rezultati din vanzarile de terenuri se reinvestesc local. Fenomenul asta, in mod specific, se vede in jurul tuturor marilor orase care se dezvolta masiv din Romania.

      Daca insa nu dai bani orasului ca sa se dezvolte si mai mult, orasul va stagna. Oamenii de la sate n-o sa gaseasca de lucru in orase, si veniturile lor vor ramane mici. La sate degeaba dai bani, ca in afara de infrastructura, in lipsa unei culturi antreprenoriale, a unor facilitati educationale de nivel mai inalt (facultati si scoli profesionale sau vocationale, care sa asigure un flux stabil de forta de munca calificata) si a unui public consumator mai vast si mai potent din punct de vedere financiar, n-au cum sa se dezvolte afaceri. Aia va face ca intreaga zona sa stagneze, nu doar orasul.
      • 0 (0 voturi)    
        doar ca (Miercuri, 4 noiembrie 2020, 13:06)

        rmanea86 [utilizator] i-a raspuns lui Eu the first

        Am inteles perfect dar lumea s-a schimbat si noi nu trebuie sa facem ce au facut altii acum 100 de ani.

        Tu pleci de la ipoteza ca orasele inca vor fi sustenabile intr-o lume post-COVID. Deja orasele si-au atins limitele dupa revolutia industriala, revolutia informationala nu face decat sa le dea o lovitura si mai mare acestora. Iar pandemia este perversa de pe Tg. Ocna, ca sa ma exprim in termeni locali. Vezi ce se intampla in New York si Dubai, orase ce sunt aproape de colaps.

        In nordul Angliei s-a intamplat exact ce spui tu, de exemplu orasele Manchester si Liverpool, orase ce au adus oamenii de la sate la oras, sunt in prezent falimentare, clasa muncitoare s-a mutat cu totul la oras, industria s-a mutat si ea in China, la fel si porturile in Europa. In prezent, toti vor sa paraseasca orasele acestea pentru ca UK este in prezent o economie bazata pe servicii, multe joburi se fac de la distanta. Tu de ce crezi ca a avut loc Brexit-ul si cum crezi ca a ajuns Boris Johnson la putere? Vanzand aceiasi idee pe care o vinzi si tu in prezent, sa revenim la mentalitatea de acum 50 de ani. El le numeste "free-ports", funny as hell.

        O confectie sau o fabrica poate fi construita si in camp, nu e problema, tranzit se gaseste. La fel si universitatile, in Statele Unite anumite campusuri chiar sunt plasate la distante mari. Nu exista niciun motiv pentru a crea orase in prezent. Centralizarea nu e cheia.



        L
    • -3 (3 voturi)    
      Corect! (Marţi, 3 noiembrie 2020, 19:26)

      Sunt_nimic! [utilizator] i-a raspuns lui rmanea86

      Nu este un panaceu universal, dar pare logic ce spui tu:

      "Nu mai bine dai la cetateni? Cetatenii cumpara, cererea-i mare asa ca vin si restul sa faca business."

      Incerci macar sa spargi cercul vicios care face ca dintr-o zona subdezvoltata sa plece toti: locuitorii, business-urile, iar investitorii o ocolesc, deci ajunge sa fie si mai saraca!

      Cetatenii nu or sa "inghita" banii aceia, ci or sa ii reintroduca in economia locala, care se dezvolta!
    • 0 (4 voturi)    
      deci revenim la doctrina Valcov-Socol (Marţi, 3 noiembrie 2020, 20:50)

      AliKimiku [utilizator] i-a raspuns lui rmanea86

      Salvam inecatul punandu-l sa se traga de par in sus?
      Chestia cu banii la populatie s-a aplicat deja. Rezultatul, inflatie, cursul euro la vale, nivelul importurilor si imprumuturilor externe la maxim.
      Doctrina functioneaza partial doar intr-un sistem inchis, in cazul nostru, parte a UE, este o himera.
  • -1 (5 voturi)    
    Părere personala (Marţi, 3 noiembrie 2020, 12:42)

    Koczka [utilizator]

    In ZUF-urile astea se trăiește prost dpdv ecologic. Cu mici excepții sunt încălcate cele mai elementare norme de ecologie urbana. Poluarea multipla, stress , aglomerație, stare de sănătate alterata.
    Nu cred că starea actuala a ZUF-urilor noastre recomanda modelul propus. Cel mai grav aspect este renunțarea la activitățile agricole în zonele oreurbane prin reducerea suprafețelor dedicate acestei activități. As prefera un regim rural cu o agricultura neextensiva, chiar de subzistență. Poate așa mai producem și noi altceva decât gunoaie și ne protejam mai bine habitatul.
    • 0 (4 voturi)    
      asta e cam greu (Marţi, 3 noiembrie 2020, 13:29)

      bogdan1477 [utilizator] i-a raspuns lui Koczka

      Cine mai face agricultura de subzistenta cand terenul respectiv ajunge la 50-100 eur/mp iar respectivul isi gaseste oricand de lucru cu ziua pentru 200 lei/zi?

      Ce poti propune e o agricultura BIO eventual, sau o limitare prin lege a procentului de teren cu constructii raportat la spatii verzi, dar agricultura de subzistenta nu ai cum avea nici langa Bucuresti, nici langa Cluj, nici langa Iasi.
    • +4 (4 voturi)    
      Parerea matale e cel putin partial gresita (Marţi, 3 noiembrie 2020, 16:49)

      Eu the first [utilizator] i-a raspuns lui Koczka

      Cel putin in jurul Timisoarei agricultura functioneaza extrem de bine. S-au format exploatatii masive, de mii de hectare, care produc industrial. Constructiile noi ale celor ce vor sa traiasca in afara orasului acopera o suprafata infima, comparativ cu cea destinata agriculturii.

      Culmea e ca nu doar ca se face agricultura extrem de serios, ci s-au inmultit si animalele salbatice. Un cunoscut care locuieste la vreo 10 km in afara Timisoarei a studiat fenomenul. Fata de vremea de dinainte de '89, oricat ne place noua sa dam cu noroi, agricultura care se face acuma e mai rationala. Ingrasamintele chimice si pesticidele de toate soiurile se aplica de departe mai calculat si mai precis decat inainte de '89, chiar cu zgarcenie - nu musai din grija fata de natura cat din cauza ca-s scumpe, si cine face agricultura pe mii de hectare face economii de mii, poate chiar zeci de mii de EUR si daca-si reduce cu doar 1% consumul de substante chimice. Chimizarea mai redusa a agriculturii a dus la inmultirea rozatoarelor mici, a broastelor, a soparlelor, a gandacilor de toate soiurile. Chimicalele mai putine au imbunatatit si starea de sanatate a populatiilor de iepuri, caprioare sau alte ierbivore. Faptul ca pamantul a fost comasat in exploatatii mari, si multi tarani s-au tras la oras, sau nu mai lucreaza pamantul, ci practica o meserie, chiar daca stau in continuare la tara, a facut ca animalele salbatice sa fie mai putin deranjate, sa se miste mai in voie. Toate astea laolalta sustin un ecosistem mai sanatos si mai plin de varii vietati pe care mai de mult abia le mai vedeai. Campurile din jurul Timisoarei de exemplu sunt pline toata vara de egrete, pasari care si sa dai cu tunul nu le vedeai inainte de '89. Fazani erau destui si inainte de '89, da' acuma-s peste tot - mai la margine de sat ii vezi uneori umbland pe strada. Iepurii de camp erau raritate, inainte de '89, cel putin in zonele din apropierea localitatilor, acuma si pe marginea soselei daca te opresti dai de ei.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by