”Regimul fiscal în România este profund inechitabil, din două motive. Primul, are prea multe portițe- vă dau ca exemplu faptul că de mulți ani cota unică nu mai există. Și al doilea motiv: favorizează concurența fiscală neloial”, a spus miercuri Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fisca, la o conferință online organizată de FinMedia.
Daniel DaianuFoto: Digi24
Dăianu a mai vorbit despre sifonările de bani și risipirea resurselor în sectorul public. ”Sunt de notorietate! Asta a propos de ce se întâmplă în Valea Jiului. Ar trebui creat un proiect mare, care va fi sigur finanțat de Comisie, pentru ca oamenii de acolo să poată trăi decent. Ar fi de nejustificat să NU facem așa ceva”, a mai spus miercuri Dăianu.
Ce a mai declarat miercuri șeful Consiliului Fiscal:
- Trebuie să ne re-examinăm regimul fiscal. Nu prin creșteri de taxe. Dar acest sistem fiscal nu răspunde marilor provocări din anii ce vin. Trebuie să ne trezim la realitate.
- Corecția fiscală trebuia să înceapă în 2020 dar a fost stopată de pandemie. A spune că bugetul 2021 este unul al rațiunii. A-l compara cu bugetele din 2010 când s-au tăiat salariile este un non-sens. Nu puteam întârzia începutul acestei corecții, chiar dacă economia e într-o perioadă de convalescență. În 2019 aveam cel mai mare deficit primar din Uniune. Deficitul structural este de cel puțin 7% din PIB. Din cauza unei miopii a politicii bugetare aveam de la 19,5% venituri fiscale la jumătatea deceniului trecut am ajuns la 14,5% anul trecut. Asta în condițiile în care nu ne-am confruntat cu o catastrofă națională.
- Noi lucram cu un scenariu de 4-6% al declinului economic în 2020. Dar avem această surpriză plăcută care ne face să ne reconsiderăm proiecțiile pentru 2021.
- Avem o datorie publică de 46,7% din PIB. Drept este că s-a dorit să avem buffere și e foarte bine lucrul acesta. Va exista o reținere a oamenilor să se avânte în consum exploziv
- Vedem pentru 2021 o creștere între 4-5% sau poate chiar mai mult, dar cu diferențe mari între sectoare. La nivelul UE s-au comis erori în asigurarea dozelor de vaccinuri. Cu toate acestea redresarea economică se desfășoară. Și asta se vede și în cotațiile obligațiunilor guvernamentale.
- Nu cred că e realist să credem că vom putea intra în zona euro mai devreme de 2028-2029.
- Dacă am fi dorit o corecție mai amplă am fi bruscat economia și am fi provocat alte stricăciuni. Important e cum facem această corecție. În 2024 ar urma să ne apropiem de 3% deficit bugetar pe metodologia ESA. Deficitul structural foarte mare ne obligă la măsuri de corecție.
- O creștere cu 8% a PIB-ului nominal în următorii 4 ani ar aduce doar jumătate din corecția necesară a deficitului.
- Reducerea deficitului bugetar potrivit metodologiei naționale în perioada 2022-2024 cu 4,4 pp din PIB (de la 7,2% la 2,9%) este previzionată de MFP să se realizeze aproape exclusiv prin intermediul cheltuielilor bugetare. Mai precis, cea mai mare parte a ajustării are drept surse reducerea ponderii în PIB a cheltuielilor de personal (cu 1,9 pp), a celor cu bunuri și servicii (cu 0,8 pp) și a celor cu asistența socială (cu 1,3 pp). În opinia noastră o ajustare de 4 pp din PIB a deficitului bugetar pe seama celor trei categorii de cheltuieli menționate mai sus nu este realistă. CF apreciază că o ajustare efectuată numai pe partea de cheltuieli este foarte dificilă și este improbabil ca reducerea deficitului bugetar pe această cale să depășească 2,5 pp din PIB.
- Ar trebui ca veniturile fiscale +contrubuțiile la asigurări să ajungă la 29-29% din PIB în câțiva ani, pentru a ușura corecția fiscală.
- Corecția fiscală se poate face prin lărgirea bazei de impozitare și o colectare mai bună.
- Avem nevoie de inteligență politică, socială și emoțională.
0
13
