VIDEO De ce e la pământ cercetarea economică românească? O discuție cu 3 cercetători în economie despre Educație, resurse financiare și precaritatea datelor. De ce laureații premiului Nobel nu se califică pentru a preda la noi

de DP     HotNews.ro
Vineri, 19 martie 2021, 11:22 Economie | Finanţe & Bănci


Imagine din timpul discutiilor
Foto: Hotnews
Cercetarea economică românească este foarte firavă. Odată ajunși în străinătate, foarte mulți dintre cercetătorii români au performanțe remarcabile. HotNews.ro a stat de vorbă cu 3 cercetători în economie despre problemele cercetării economice locale. I-am întrebat pe Florian Libocor, economist șef al BRD-GSG, Mihai Copaciu, director adjunct la Direcția de modelare și prognoze macroeconomice din Banca Națională a României și Laurian Lungu, co-fondator Consilium Policy Advisers Group (toți 3 având experiențe în străinătate și putând face astfel comparații cu România) dacă e o problemă care ține de Educație, de resurse financiare sau de precaritatea datelor.

Vezi aici discuția cu cei 3 macroeconomiști:






Laurian Lungu: Ungaria și Cehia- au înființat instituții de cercetare puternice. La noi...


Aș putea să împărtășesc din experiența proprie pentru că am avut ocazia să studiez în Marea Britanie și aș putea să spun câteva din lucrurile pe care le-am învățat acolo.

Faptul că există o tradiție, contează! O școală trebuie să aibă la bază o tradiție, pentru că altminteri este dificil! Trebuie să ai profesori care să fi publicat articole, care să fie buni pedagogi, care să fie în pas cu ultimele tendințe din cercetare în domeniul în care lucrează. Iar această tradiție se construiește în timp. Noi nu am avut acest lucru înainte de 1990.

Apoi, mai contează foarte mult schimburile care au loc între cercetători și profesori, între membrii Academiei. Aceste schimburi facilitează cunoașterea: se dezbat proiecte de articole care urmează să fie publicate dar care sunt în faza de cercetare. Iar aceste aceste seminarii sunt foarte importante. De asemenea, foarte importantă e participarea la conferințe, fără a mai vorbi de calitatea studenților și profesorilor.

A scrie un articol e o știință, iar noi avem acest obstacol: profesorii de economie din România în general penetrează cu greu în revistele de specialitate din domeniu, mă refer la cele care au un punctaj foarte mare.

Trebuie să fii expert într-un domeniu ca să poți scrie la modul serios despre o temă din acel domeniu. Trebuie să cunoști foarte bine teoria dar și ultimele tendințe, practic ceea ce se întâmplă în piață în acel moment. Și este foarte util să ai o masă critică de cercetători și de profesori care să care să fie în pas cu ultimele tendințe, pentru că este greu să citești toată literatura care apare la un moment dat.

Este într- adevăr o problemă (consistența cercetării economice de la noi-n.a.) care ar fi putut să fie mai bine adresată la noi. În țările din Est – în Ungaria sau Cehia- țări care nici ele nu au avut tradiție, s-a reușit înființarea unor instituții de cercetare puternice. În Cehia ai CERGE, în Ungaria e Universitatea Central-Europeană fondată de Soros, care a reușit să atragă profesori cu cărți foarte bune de vizită din Statele Unite și din multe alte zone ale lumii care au predat acolo.

Pe aceste principii s ar putea ar fi putut pune și la noi bazele unei solide cercetări. Sunt români foarte buni care predau la universități de prestigiu de peste deci nu este o problemă de calitate a capitalului uman. Ai nevoie de o coagulare, de o masă critică de profesori buni care să paseze informația la niște studenți buni, care în timp să creeze această tradiție de care vorbeam.

Sigur că statul putea să facă puțin mai mult în sensul de a încerca să creeze institute de genul celor din Cehia sau Ungaria.

Banca Națională de exemplu a avut o inițiativă prin care aduce diaspora o dată pe an, organizează un seminar care durează o zi sau două, practic creează această ”punte” între cercetarea din afară și cea de la noi. Este un pas foarte foarte bun, dar pentru a avea o consistență, trebuia făcut puțin mai mult la nivel de politici, de strategie.

Mihai Copaciu: La noi, dacă ai doctoratul luat la o facultate, rămâi cadru didactic. În Spania, dacă ai doctoratul luat la Pompeu Fabra (Barcelona), nu poți să rămâi profesor la Pompeu Fabra


Sunt de acord cu ce menționa Laurian legat de ideea de tradiție, care joacă un rol foarte important, ca și ideea de a avea mentori și și profesori care să ghideze tânăra generație.

Dar cred că problema actuală e una de design al motivării pentru cercetare. La noi, doar în anumite universități s-au mai schimbat (în bine) lucrurile. Dar în perioada de după Revoluție acest design de care vorbeam nu a fost nici pe departe unul corect.

Și o să vă dau un exemplu: Exista necesitatea ca pentru a atinge un anume grad didactic și a avea astfel și un venit mai mare, trebuia să publici cărți. E un aspect pe care nu o să îl întâlniți în țările vestice, cu nivel al cercetării mult mai ridicat decât al nostru

O serie de colegi cu care organizăm de vreo 6-7 ani o conferință dedicată profesorilor români din domeniul economic care activează în străinătate au scris un articol în care arătau că, potrivit criteriile existente la nivel național, laureați ai premiului Nobel în economie nu se calificau pentru a preda în România. Ceea ce este o mare aberație!

Aș mai vorbi experiența mea din afara României, din Spania, Ungaria sau Statele Unite , unde profesorii de top predau unul sau cel mult două cursuri pe an.

La Universitatea Central Europeană la Budapesta erau profesori invitați și profesori aflați la începutul carierei. Aceștia din urmă predau cursurile, iar profesorii de top asigurau partea de cercetare cu sprijinul unor echipe de tineri cercetători.

La noi, Criteriile Agenției Naționale de Asigurare a Calității în învățământul Superior presupun ca 70% din cadrele didactice de la Universitate să fie cadre titulare. Deci se pune în continuare un accent mult prea mare pe pe partea de predat. Nu spun prin asta ca nu e importanta, dar induce o problema de lipsa de timp alocată cercetării.

Mai e apoi problema doctoratului. La noi, dacă ai doctoratul luat la o anumită facultate din România, probabilitatea să rămâi cadru didactic în aceeași facultate e aproape de 100%. În Spania, dacă ai de exemplu doctoratul luat la Pompeu Fabra în Barcelona, nu poți să rămâi profesor la Pompeu Fabra, ci trebuie să te supui mai întâi unei validări externe și să obții un job la o altă facultate. Asta te face să devii mai competitiv.

Laurian vorbea de CERGE din Cehia și de Universitatea Central Europeană din Ungaria. Trebuie spus că acestea au fost inițiative pur private. La noi nu am văzut o astfel de inițiativă (poate doar New Europe College, dar nu e în domeniul științelor economice) care să încerce să ridice puțin standardul și să funcționeze ca un vârf de lance.

De asemenea, dacă ne uităm la donațiile celor care au absolvit universitățile din România. În afară, ai Laboratorul X- numit după numele uni absolvent care a donat o anumită sumă de bani. Salariul profesorului Y e asigurat de firma fondată de absolvenții facultatății respective. Dacă privim și partea aceasta de recompensă pe care absolvenții o acordă universităților , ea e destul de scăzută și poate că și acest lucru ne transmite ceva.

Vorbeați de accesul la date în România. Ele au devenit pe anumite paliere disponibile, dar aici trebuie discutate două aspecte: Primul: în ce măsură sunt datele din România ”vandabile” , având în vedere că noi suntem o economie mică relativ la Statele Unite sau la zona euro. Și a doua: în ce măsură datele sunt disponibile? Prima problemă poate fi depășită, cel puțin la nivel de micro economie aplicată Avem studii publicate în jurnale din oop 5 jurnale economice care abordează probleme din România și folosesc date din România.

Legat de disponibilitatea datelor aici te poți întâlni cu anumite probleme. Sper din ce în ce mai mult să se creeze acele data rooms- știu că INS-ul le are, dar încă nu sunt complet funcționale. Noi de exemplu la Banca Națională, în departamentul de stabilitate financiară, știu cel puțin 4-5 proiecte în care am încercat să aducem români care lucrează în afara României și cu care am lucrat pe proiecte comune.

Florian Libocor: Nu avem o problemă de resursă umană. Cele două ”cuie ale lui Pepelea sunt atenția și protecția



Aș sintetiza în două cuvinte problemele cercetării românești. Admițând că nu avem o problemă de resursă umană educată sau capabilă să facă analiză și cercetare trebuie să spun că cele două ”cuie ale lui Pepelea sunt atenția și protecția.

Atenția pe care cercetarea românească nu o are de la propria țară . Cercetarea noastră nu a primit atenție pentru că nu a reușit să producă valoare adăugată brută. Problema care se punea și înainte vreme în institutele de cercetare era cum să reziste.

Trebuie să demonstrezi cumva ca cercetător că prin ceea ce faci generezi o plus valoare, pentru că altfel nu produci decât costuri.

Deci atenția e primul cui al lui Pepelea. Dacă cercetarea nu primește atenție, nici nu va putea să se întreme prea curând. Aici aș mai adăuga ceva: În afară, dacă ai făcut un studiu, ești invitat de reprezentanții mediului privat interesați în problema studiată de tine, pentru a discuta pe marginea concluziilor. Sau vine cei din mediul privat care admit că au o problemă și finanțează un studiu pentru a vedea care ar putea fi soluțiile.

La noi nici acum cercetarea nu se plătește. S-au adăugat tot felul de excepții pentu a nu plăti, iar tu trebuie să încerci să analizezi situația economică și să dai un hint celor care întreabă despre cum merg lucrurile.

Cea mai amuzantă parte pe care am observat-o până acum în cei 28 de ani de experiență a fost atunci când purtam discuții cu diverse persoane implicate în economia reală, oameni foarte vizibilei, persoane de top, care mă întrebau cât va fi dobânda. Eu le spuneam că din calcule, dobânda urma să fie X sau Y. ”Nu cred!”, ziceau ei. Argumentul lor? ”Păi mi-a zis mie cineva...”. Cam asta este percepția cercetării românești.

A doua problemă a cercetării este, cum spuneam la început, protecția. Profesorii noștri, ca brazii, se protejează la fel de falnic. Acesta e și motivul pentru care profesorii externi nu prea pot să intre să predea. Decât extrem de greu sau chiar deloc. Ne protejăm joburile. Vă amintiți cum după 1990, foștii profesori de la ”Ștefan Gheorghiu” s-au re-convertit în profesori de economie? Nu vreau să mai în alte detalii.

Experiența mea din străinătate s-a consumat la Viena. Și aș dori sa-i multumesc cu această ocazie profesorului meu Erich Spitaler care estet un om extraordinar și un profesor genial.


  • Citește și: Sebastian Buhai, cercetător român în Stockholm, ridică o întrebare simplă: e normal ca un laureat Nobel să nu poată trece de criteriile impuse de autoritațile universitare românești pentru a preda la noi? De ce suntem la pământ cu cercetarea economică?









  • Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





    3895 vizualizari

    • -3 (9 voturi)    
      cercetatori in economie (Vineri, 19 martie 2021, 11:53)

      radu103 [utilizator]

      asta e gluma zilei = cercetatori in economie
      Pana si bitcoin-ul l-a inventat un anonim cat timp astia toaca bani de cercetare pe tampenii
      • +2 (6 voturi)    
        Gluma zilei este argumentul tau (Vineri, 19 martie 2021, 12:23)

        imi_pasa_de_romania [utilizator] i-a raspuns lui radu103

        Dar hai sa incepem cu a doau fraza ca e mai simplu de demontat. Asa este: foarte multi "mari" au giganti tech sau in alte domenii doar cu liceu sau poate, chiar fara liceu. Asa este. Sunt oameni destepti in lume care s-au bazat pe scoala vietii, experienta, "furt" de cunostiinte si sa fie inconjurati de oameni capabili cu care sa pot duce la final proiecte (mici sau chiar importante).

        Dar folosind logica ta, folosindu-te de bitcoin si mergand analog pe exemplul meu e ca si cand ai zice "liceu si facutlate sunt inutile, X a facut compania Y fara scoala". Nu voi intra in detalii cu ce inseamna Educatia in Romania, ca nu are sens, aici era vorba de abordare si generalizare. Si chiar si la noi, macar jumatate din ce prinzi in cadrul studiilor te ajuta. Evident, cea unde trebuie gandit, nu invatat mecanic. Iar Bitcoin e ceva tinut in viata artificial pe dark web si poate cateva cafenele in afara. "Economia" ei este in paralel.

        Cat despre prima fraza, poate ar trebui sa te intrebi de unde au aparut toate teoriile economice (sau chiar mate-economice), analizele, principiile din in statistici aplicate pe diversi factori (si cum au ajuns sa fie determinati) economici si nu numai (vezi epidemii si razboaie care sunt factori indirecti), precum si adaptarea economiei la vremurile noi constant (de la perioada industrialziarii ep vremuri si pana in prezent, ca sa nu discutam despre troc si cum se facea economie pe vremuri - apropo, desi bazele sunt asemanatoare, progresul este evident)

        La baza fiecarui domeniu care nu mai e de actualitate, care e de actualitate si care va fi de actualitate stau la baza 3 lucruri: cercetarea, progresul si predarea/transferul de know-how

        Sa spui ca, indiferent de domeniu, cercetarea este o gluma mi se pare nu doar inconstienta, cat imi si arata ca nu stii cum functioneaza lumea in jurul tau. Nu exista domeniu fara cercetare sau unde cercetarea este inutila. Poate anumite teme sau studii se pot dovedi inutile, maxim. Dar nu cercetarea in sine.
        • 0 (4 voturi)    
          Probabil ai inteles gresit. (Vineri, 19 martie 2021, 13:22)

          Amad [utilizator] i-a raspuns lui imi_pasa_de_romania

          Nimeni nu spune ca cercetarea nu este buna, ci doar ca rezultatele cercetarii pe banii statului sunt aproape de ZERO. Cel putin la noi.
          Nimeni nu spune ca scoala este inutila, ci doar ca este rupta de realitate.

          O persoana din cele din video argumenta be baza experientei personale ca oricine poate trai linistit din banii din P2. El are deja 30K EUR in P2. Cati ai tu?

          Problema este ca la stat se toaca bani fara vreun rezultat palpabil. In mediul privat trebuie sa returnezi ceva, altfel ti se taie fondurile.
          • 0 (0 voturi)    
            Din punctul asta de vedere e alta discutie clasica (Vineri, 19 martie 2021, 14:00)

            imi_pasa_de_romania [utilizator] i-a raspuns lui Amad

            Nu stiu daca poti enumera vreo institutie unde nu se aplica asta. Bine nu le nivel de executant, cat la sefii, teacher's pet sau executantii lenesi. Situatia este cam aceeasi.

            Evident ca in articol se aplica scenariul utopic unde Romania este tara civilizata cu angajati la stat capabili, Guvern cu Parlament si Senat care sa lucreze in slujba tarii si cetateni care sa pretuiasca orasele si evident, un sistem de Educatie pus la punct. Calea e lunga, stiu.

            Cu toate astea, daca tu atingi ceva punctual, nu sunt convins ca radu103 a pus problema in acelasi fel ca tine, comentacu sau ca Neutral00. Comparatia cu bitcoin nu si-a avut sensul, parerea mea. Totusi e posibil sa fi interpretat eu gresit. Nu contest.
    • +2 (12 voturi)    
      Comentariu sters de utilizator (Vineri, 19 martie 2021, 11:56)

      [anonim]

      • +1 (1 vot)    
        Bine zis comentacule! (Vineri, 19 martie 2021, 14:41)

        Zache58 [utilizator] i-a raspuns lui

        Ca sa nu lungesc vorba:uitati-va la Dl.Citu:el este oglinda perfecta a nivelului de pregatire in domeniul economic la noi.Daca un PM roman gandeste asa ce sa mai spunem de restul.(exceptie fac specialistii de la BNR,pe care cu stima ii salut).
    • +4 (4 voturi)    
      De ce? (Vineri, 19 martie 2021, 12:35)

      Jolly Roger [utilizator]

      Hai sa o luam general, nu numai pe economie.
      Verificați in ORICE loc din tara în care există potențialul de a face cercetare și veți descoperi la conducere numai cocote, amante, neveste, cumetri și fini care habar nu au cu ce se mănâncă domeniul respectiv, darămite să fie animați de flacăra inovației și a curiozității!!!

      Iete de aia!
    • +3 (5 voturi)    
      Actuala coalitie se face ca ploua (Vineri, 19 martie 2021, 13:04)

      Neutral00 [utilizator]

      Am avut un cercetator de top ca ministru si pe deasepra un manager foarte bun. Daca facem ce spune el, avem o sansa. Daca nu, o sa se toace banii pe diverse activitati care in majoritatea lor nu folosesc la nimic - in afara de a umple conturile lucratorilor, asa cum a subliniat si un ante-scriitor.
      De la respectivul ministru ne-a ramas macar regula de inregistrare video la bacalaureat, si macar acolo nu se mai copiaza/fura
      Intrebarea e una singura: de ce actuala guvernare se preface ca nu stie de cine avem nevoie, si pune la invatamant si cercetare tot felul de incasatori de leafa si urzitori de interese sub-stiintifice??
    • +1 (1 vot)    
      intrebare punctuala (Vineri, 19 martie 2021, 16:47)

      Boa [utilizator]

      O intrebare punctuala precum cea de aici are din pacate un raspuns intr-o perspectiva mai ampla: nu exista interes sau viziune de a dezvolta competente pe plan national.

      E un raspuns la orice alta intrebare similara relativ la orice alt domeniu, e o problema cronica ce nu poate fi rezolvata sectorial.

      Toate tarile dezvoltate la un nivel decent au centre de cunoastere la nivel national, fie ele economice, tehnice, sociale.
      Aceste centre fie dau tonul la discutiile de spre caile de urmat si etapele catre nivelul urmator de dezvoltare, fie actioneaza drept consultanti ai administratiilor in definirea politicilor si masurilor economice de orice natura.

      Modul asta de lucru asigura credibilitatea stiintifica a deciziilor politice si garantia ca aceste decizii sunt luate in cunostinta de cauza si sunt printre cele mai bune optiuni.

      Politicienii de la noi nu sunt interesati prea tare de fundamentele politicilor pe care le adopta pentru ca ei sunt nascuti destepti si suficienti, fac studii de impact pentru ca ne cere legislatia UE iar nu din convingere.
      Pana de curand organizatiile internationale ne faceau temele, mai recent avem multinationale de consultanta si nimeni nu simte nevoia sa creeze know-how local. Asta si pentru ca exista o neincredere fundamentala a romanilor in ceea ce este romanesc. Si o admiratie neconditionata pentru puterniciii zilei.

      Similar si cu datele, nu exista apetit politic pentru date pentru ca nu prea sunt interesati sa monitorizeze impactul unor politici sau realizarea unui plan coerent. Ba mai mult, datele sunt privite cu oareshce teama pentru ca foarte multi nu inteleg si nici nu pot interpreta usor "numerele" din motive de lacune in educatie.

      O administratie desteapta ar finanta corect INSul si ar cere in schimb date si analize solide.
      In felul asta ar putea eficientiza indirect si administratia publica care nu ar mai trebui sa alerge in cerc cand sunt dfe facut strategii, planuri, rapoarte, monitorizare a impactului politicilor.
    • +1 (1 vot)    
      este o rupere de lant (Vineri, 19 martie 2021, 20:53)

      ..13 [utilizator]

      care apare ai in cercetare.

      Exista nuclee de profesionisti, in tara sau in afara, exista cadre didactice care pot si fac schimbari in educatia din Ro, mai exista studenti, masteranzi, tineri interesati de a studia, cerceta, exista si anumite structuri create sau in curs de coagulare si totusi... Ele nu se intersecteaza decat ocazional, prea rar, nu este o rutina care sa se cimenteze constant si sa isi largeasca baza in permanenta cadrul creat.

      Varfurile sunt dar baza unde este???
      De ce dispare baza de cele mai multe ori in ceata si este nevoie ca periodic, in loc sa creasca numeric dar si valoric, sa pui din nou efort sa recreezi baza???

      Poate ca o alta problema este legata de sectorul privat prea putin consolidat care nu vine spre cercetarea din universitati si reciproc - finanatarea cercetatorilor si in general a cercetarii asa slaba cum este in Ro totusi exista dar poate ca ea se risipeste nu in cele mai interesante directii de studiu.

      Un alt aspect este cel legat de legatura cu publicul - cat de mult sunt prezentate si discutate pe interesul celor multi studiile/cercetarile efectuate?

      Daca unele tari au reusit in timp record sa produca vaccinuri este pentru ce ei studiau anumite aspecte de ceva vreme si au folosit aceasta ocazie pentru a isi valorifica potentialul acumulat.

      Economia este un domeniu de mare interes pentru ca poate patrunde in multe alte domenii precum ar fi sociologia, stiiintele juridice, sectorul industrial, agricultura, inclusiv sanatatea - nu prea am vazut cercetari interdisciolinare - sa fie numai din lipsa de atentie si prea multa protectie???

      Sigur multe aspecte depind de decidenti - lideri - dar parca si aici s-au mai schimbat pe ici pe colo, prin partile esetiale treburile, desi...

      Si din pacate inchei in not negativa: avem un ministru l educatie care s-a aruncat ca un leu ca va organiza testri, examene, etc si acum ne anunta ca se renunta la teza, se poate renunta la simulari, samd. Adica incapabil sa tina carma pe directie...
    • +3 (3 voturi)    
      Ete fleosc (Sâmbătă, 20 martie 2021, 9:29)

      Luk [utilizator]

      Poftim dezbatere! :))
      Nu avem cercetare pentru ca nu avem cercetatori. Nu avem cercetatori pentru ca nu avem, adica NU AVEM nicio institutie de invatamant superior capabila sa livreze cetateni educati si pregatiti.
      Punct.
    • +1 (1 vot)    
      Nu avem cercetare pentru ca... (Sâmbătă, 20 martie 2021, 22:25)

      Olyx [utilizator]

      in facultati avem laboratoare dotate de ministrii lui Ceusescu ( asa cum sunt in Universitatea Politehnica Bucuresti ). UPB "traieste" bine (aceleasi persoane sunt angrenate iar si iar...) din banii (sifonati) de pe proiecte POSDRU si actualmente POCU ! Rectorii UPB au avut ai au alte prioritati, de regula POLITICE, nu legate de dezvoltarea cercetarii universitare...! Acestia incurajeaza incompetenta si impostura in scopul de a ramane ETERN la conducerea institutiilor ( asa cum se intampla acum ) si nu au proiecte legate de cercetarea academica...


    Abonare la comentarii cu RSS

    ESRI


    Hotnews
    Agenţii de ştiri
    Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



    powered by
    developed by