Cum au spălat mafioții italieni miliarde de euro în Marea Britanie, după ce banii ar fi trecut și prin România Guvernul, despre asigurarea obligatorie RCA: Consumatorul nu are putere de negociere, nu există inovație, nu există concurență. Schimbări majore pentru 8 milioane de șoferi CJUE: Pasagerul nu are dreptul de a fi compensat dacă zborul său este deviat către un aeroport apropiat Firme care nu exportau nimic au înghițit subvențiile pentru promovarea exporturilor Deputaţii au respins legea prin care Dragnea voia repatrierea rezervei de aur în ţară India rămâne fără aer. Cum a ajuns al doilea val să decimeze populația Infrastructura de transport în PNRR – Ce vrea Comisia și cât poate negocia România O zi din viața unui macaragiu Odiseea HoReCa după un an de pandemie. Cum au sprijinit statele europene industria. Ce a făcut România și ce ar mai putea implementa.

Business reportFoto: Colaj foto

Cum au spălat mafioții italieni miliarde de euro în Marea Britanie, după ce banii ar fi trecut și prin România. În Calabria se desfășoară cel mai mare proces de crimă organizată din Italia din ultimele decenii, în care sunt judecați 355 de presupuși membri ai temutului cartelul mafiot italian 'Ndrangheta. Conform The Guardian, Nicola Gratteri, cel mai cunoscut procuror italian anti-mafia, acuză inculpații că au spălat miliarde de euro în Marea Britanie, la Londra, dar și în alte țări din Europa, printre care și România. Megaprocesul demarat în ianuarie are la bază ancheta procurorului Nicola Gratteri, în vârstă de 62 de ani, care trăiește sub protecția poliției de mai bine de trei decenii. Sala de judecată în care se desfășoară procesul are o capacitate de 1.000 de persoane și arată ca o fortăreață. Aproximativ 900 de martori urmează să depună mărturie împotriva celor 355 de inculpați, între care se numără și politicieni, acuzați de a fi membri ai mafiei calabreze ‘Ndrangheta, cel mai puternic sindicat infracțional din Italia. Capetele de acuzare includ crimă, trafic de droguri, extorcare și spălare de bani. Cel mai înalt inculpat este presupusul șef al clanului, Luigi Mancuso, în vârstă de 66 de ani, cunoscut și sub numele de „Unchiul”. Cum au spălat mafioții italieni miliarde de euro în Marea Britanie, după ce banii ar fi trecut și prin România. ‘Ndrangheta, mai bogată decât Deutsche Bank și McDonalds la un loc Gratteri a acuzat mai mulți inculpați de spălare de bani prin înființarea de companii din Marea Britanie care doar simulează o activitate economică legală, derulând, în realitate, activități de spălare a banilor, scrie Libertatea.

Guvernul, despre asigurarea obligatorie RCA: Consumatorul nu are putere de negociere, nu există inovație, nu există concurență. Schimbări majore pentru 8 milioane de șoferi. Ministerul Finanțelor (MF) a lansat recent în dezbatere publică un proiect de Ordonanță de Urgență (OUG) ce aduce schimbări majore pentru șoferii din România. Așa cum a mai relatat și Economica.net că se va întâmpla, se introduce decontarea directă în toate polițele RCA, apare un tarif de referință pentru ora de manoperă practicată de service-uri și dispare posibilitatea ca proprietarii de mașini pe persoană fizică să își cumpere RCA pe alte perioade decât 6 sau 12 luni. Nota de fundamentare a proiectului are însă câteva pasaje chiar mai interesante decât modificările în sine și prezintă o piață disfuncțională, în care consumatorul nu are niciun rol, deși tocmai obligativitățile impuse lui fac ca această piață să existe. De altfel, discuții despre modificările anunțate au loc în ASF și în piața asigurărilor de ani de zile (cel puțin din 2015-2016, când piața trecea prin falimentele Astra și Carpatica), însă ele au ajuns într-un document oficial (chiar dacă încă la nivel de proiect) abia după venirea la ASF a actualului președinte, adică în urmă cu mai puțin de un an. Între timp, majoritatea firmelor autorizate să vândă RCA s-au retras din această piață, prin preț, acuzând diverse probleme, printre care se distinge relația precară cu service-urile, pe care le acuză că practică tarife prea mari, scrie Economica.net.

CJUE: Pasagerul nu are dreptul de a fi compensat dacă zborul său este deviat către un aeroport apropiat. Devierea unui zbor, de către o companie aeriană, către un aeroport aflat în imediata apropiere a aeroportului de destinație nu conferă pasagerului un drept la o compensație, potrivit unei hotărâri recente a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Cu toate acestea, compania aeriană trebuie să suporte, din proprie inițiativă, costul transferului pasagerului spre aeroportul de destinație prevăzut inițial sau, dacă este cazul, spre o altă destinație apropiată, convenită cu acesta. Astfel, potrivit hotărârii amintite, care este prezentată într-un comunicat de presă publicat recent, CJUE a decis că simpla deviere a zborului, cauzată de împrejurări excepționale, către un aeroport apropiat, nu conferă pasagerului un drept, precum anularea sau o întârziere prelungită la sosire, la o compensație forfetară de 250, 400 sau 600 de euro. Prin aeroport apropiat, CJUE înțelege un aeroport aflat în imediata apropiere a aceluiași oraș, aceleiași aglomerații urbane sau aceleiași regiuni care constituie aeroportul de destinație, potrivit avocatnet.ro

Firme care nu exportau nimic au înghițit subvențiile pentru promovarea exporturilor. În cadrul ministerului Economiei există un Program de Promovare a Exporturilor (PPE), care finanțează participarea unor firme românești la târguri și misiuni economice. Cheltuielile cu PPE au crescut exploziv în ultimii ani, dar rezultatele au fost insignifiante, iar de bani a profitat o rețea de firme, fără să existe un impact asupra exporturilor, arată un document al ministerului Economiei, care prezintă și concluzii ale controalelor Curții de Conturi. 48% din beneficiarii așa numitului Program de Promovare a Exporturilor nu sunt exportatori. Din primii 500 de exportatori ai României, doar opt au accesat fonduri ale PPE. În schimb, beneficiare au fost firme cu cifră de afaceri infimă sau chiar zero. Documentul ministerului Economiei prezintă cazul firmei Hilux Fashion, ai cărei asociați participau și la lucrările Consiliului de Export, de pe lângă Ministerul Economiei. De exemplu, în 2014, firma a avut cifra de afaceri zero, dar a primit 174.000 de lei prin PPE. În 2018, PPE a finanțat-o cu 390.000 de lei, dar cifra de afaceri a fost de 62.000 de lei. Cu toate acestea, firma susținea că a încheiat contracte de peste 1,8 milioane de lei, la un târg de modă de la Paris. În 2019, cifra de afaceri a Hilux Fashion a fost 62.000 de lei. “Banii destinați promovării exporturilor nu promovează exportul“, este una din concluziile ministrului Economiei, în nota de informare privind derularea PPE, scrie Newsweek.ro

Deputaţii au respins legea prin care Dragnea voia repatrierea rezervei de aur în ţară. Propunerea legislativă a fost iniţiată de foştii parlamentari Liviu Dragnea şi Şerban Nicolae, iar la data de 20 noiembrie 2019, preşedintele Klaus Iohannis a cerut reexaminarea. În cadrul dezbaterilor care au avut loc în plen, deputatul PSD Oana Florea a susţinut că România plăteşte pentru depozitarea aurului la Londra şi nu câştigă nimic, considerând această discuţie una de interes naţional. "Este o dezbatere mai veche. (...) Este adevărat, rezervele naţionale ale României, în acest moment, în proporţie de 60%, se află la Londra. În prezent, noi avem în jur de 100 de tone de aur, 61 se află acolo, ţara noastră nu câştigă nimic de pe urma acestui depozit. (...) Noi, practic, plătim cam 300.000 de lei pe an pentru că depozităm acest aur. Este o discuţie mai largă, care se poate face. 60% este cam mult, poate am putea să diminuăm. (...) La un moment dat, Ceauşescu a plătit datoriile externe ale României ajungând chiar la 7 tone - aveam la un moment dat", a spus Oana Florea, potrivit Newsweek.

India rămâne fără aer. Cum a ajuns al doilea val să decimeze populația. Pandemia de coronavirus continuă să afecteze grav India, aceasta aflându-se acum în al doilea val. Numărul de cazuri crește rapid iar situația atinge un punct critic.

Cu o populație de 1,3 miliarde de locuitori, India este una dintre cele mai afectate țări din lume de pandemia cu Covid-19. Peste 323.000 de noi cazuri au fost înregistrate în ultimele 24 de ore, potrivit raportării de marți, într-o scădere ușoară față de statistica de luni (peste 352.000 de noi cazuri). 17,6 milioane de indieni au fost diagnosticați până acum cu Covid-19. Numărul deceselor se apropie astfel de borna de 200.000. Iar datele epidemiologice care vin dinspre India sunt îngrijorătoare. Specialiștii sunt de părere că escaladarea numărului de cazuri ar putea fi cauzată de noua tulpină a virusului, care stârnește îngrijorări la nivel internațional, scrie Europa Liberă.

Infrastructura de transport în PNRR – Ce vrea Comisia și cât poate negocia România. Ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, a discutat luni, la Bruxelles, cu comisarul european pentru Transporturi și cu comisarul european pentru Competiție, proiectele de infrastructură propuse spre finanțare prin Planul de Redresare și Reziliență (PNRR). În notă optimistă, Cătălin Drulă a anunțat ulterior: ”Am avut o întâlnire foarte productivă cu doamnele comisar Adina Vălean și Margrethe Vestager. Le mulțumesc amândurora pentru sprijinul acordat priorităților României din domeniul transporturilor și, cu precădere, proiectelor ce le dorim finanțate prin PNRR”. Cum România a agreeat politic o primă formă a PNRR cu proiecte în valoare totală de 41 miliarde euro, este totuși de așteptat ca în procesul de negociere lista proiectelor de infrastructură să fie una dintre primele vizate, mai precis scurtate, de Bruxelles. Scopul este acela de a aduce România în limita bugetului alocat: 29,2 miliarde euro, scrie Cursdeguvernare.

O zi din viața unui macaragiu. Acum zece ani, Radu Costache, un tânăr din Oltenița care studia Dreptul la o facultate particulară, se afla în fața unei decizii dificile: fie făcea rost de o sumă mare de bani ca să-și poată continua studiile, fie rămânea pe șantier, unde muncea, când și când, pentru a putea să se întrețină. „Familia mea nu avea bani, mă ajuta cum putea. Și am zis că ce-i în mână nu-i minciună și că nu e cazul să-mi fie rușine de muncă”, spune Radu Costache. A ales să rămână pe șantier și de atunci nu s-a mai uitat înapoi. Patronul firmei de construcții pentru care lucra a văzut că se descurcă și a decis să-l sprijine plătindu-i cursurile de macaragiu. Acolo Radu a învățat cum se operează o macara de mare tonaj. De atunci, urcă zi de zi 170 de trepte de fier înguste, până sus, în cabină. De acolo, timp de opt ore, dirijează utilajul de peste 60 de metri înălțime, care poate ridica greutăți de până la 10 tone. „Când m-am apucat de asta, îmi plăcea că macaragiii nu veneau pe șantier în salopetă și cizme. Și că munceau mai mult cu capul, nu făceau doar muncă fizică”, povestește Radu Costache ce l-a atras la meseria de macaragiu, scrie Recorder.ro

Odiseea HoReCa după un an de pandemie. Cum au sprijinit statele europene industria. Ce a făcut România și ce ar mai putea implementa. Sectorul ospitalității (HoReCa), un pilon ce ar fi putut să fie unul foarte important al economiei românești, care contribuie cu aproape 5% la produsul intern brut și asigură mai bine de 4% din totalul angajaților cu contract individual de muncă, este unul din domeniile care au fost și continuă să fie puternic afectate de pandemia de COVID-19. Măsurile adoptate de stat în sprijinul acestui sector anul trecut au fost bine-venite, dar experiența altor țări arată cum ar putea fi acestea îmbunătățite spun într-un material de opinie Camelia Malahov, Director Taxe Directe, și Anca Preda, Consultant Senior Taxe Directe, Deloitte România. Până să fie ajutaţi de stat, cei care operează în branşă ar trebui să înveţe lucruri elementare cum ar fi, spre exemplu, că hotelărie nu înseamnă doar să închiriezi o cameră, ci să poți fi în stare să câștigi de două ori mai mult din servicii conexe oferite clientului!, potrivit project-e.ro