​PNRR pe înțelesul tuturor. Dacă-i verde și digital, proiectul primește finanțare ● Rețeaua de AUR. Partidul plătește Facebook pentru a-și amplifica mesajele sub identități false ● City Insurance a reclamat că este discriminată de ASF și autoritățile europene ● Cât timp rămân în sânge anticorpii care neutralizează virusul SARS-CoV-2? Explicațiile cercetătorilor ● În ţări bogate sau sărace deopotrivă preţurile locuinţelor au explodat şi au creat bule imobiliare locale ● Daniel Mischie, preşedintele HORA: Am propus guvernului ca angajaţii din HoReCa să aibă zero taxe pentru salariul minim pentru 3-5 ani ● Declarația anuală cu beneficiarii reali nu-i amânată automat pentru după starea de alertă ● Mașini avariate de furtună: Chiar dacă nu au CASCO, proprietarii pot primi bani pentru reparații ● Davila, străinul care a dat României educația medicală și pasiunea de a salva vieți ● Cum au fost lovite și când își vor reveni județele și regiunile României ● Mircea Coșea: Inflația care ne așteaptă după colț: de la instrument, la pandemie monetară. Scenariile următorilor 3-4 ani ● ​Nicușor Dan a semnat contractul cu Astra Vagoane pentru 100 de tramvaie noi. Când vor intra în circulație.

business reportFoto: Hotnews

PNRR pe înțelesul tuturor. Dacă-i verde și digital, proiectul primește finanțare. Premierul Florin Cîțu și mai mulți miniștri merg marți la Bruxelles pentru a finaliza negocierile pentru PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). Documentul trebuie depus până la finalul lunii. Au făcut asta până acum jumătate din statele membre. Aproape 30 de miliarde de euro sunt fondurile alocate Romaniei, într-o formulă extrem de clară și de constant monitorizată, explică Sorin Ioniță de la ExpertForum. Banii nu vor veni pe proiecte ci vor fi conditionați de reforme în respectivul domeniu, cu alte cuvinte banii sunt un stimulent pentru schimbări profunde, încercăm să profităm de criza pandemică pentru a schimba un sector, a explicat Comisia Europeană. Tot Sorin Ioniță avertizează că avem 5 ani pentru implementarea proiectelor, cu alte cuvinte ultima plată din acest program va fi făcută în 2026 și cel mai probabil nu vor interveni prelungiri. La fel de important este faptul că finanțarea se poate bloca chiar dacă proiectele se derulează bine în teren, scrie RFI.

Rețeaua de AUR. Partidul plătește Facebook pentru a-și amplifica mesajele sub identități false. O rețea de cel puțin șapte site-uri și pagini de Facebook care se prezintă publicului drept „publicații independente” sau neafiliate politic sunt, în realitate, coordonate cu partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Toate paginile de Facebook identificate de PressOne ca făcând parte din această rețea plătesc bani către Facebook pentru a-și crește artificial audiența pentru conținutul propagandistic, informațiile false și declarațiile extremiste pe care le publică.

PressOne a verificat entitățile care plătesc publicitate către Facebook pentru a crește audiența acestor pagini. O parte sunt înregistrate chiar la sediul social al AUR, pe strada Geneva din localitatea Tunari, în județul Ilfov, scrie PressOne.ro.

Dosar de amploare la Consiliul Concurenței, de interes pentru toți șoferii. City Insurance, liderul RCA, a reclamat că este discriminată de ASF și autoritățile europene. City Insurance, cea mai mare companie de asigurări din România, cu trei milioane de clienți doar pe zona RCA, a reclamat, în a doua parte a lui 2020, la Consiliul Concurenței, că exercițiul Balance Sheet Review (BSR, în esență cel mai mare test de stres efectuat vreodată pe piața de asigurări din România) pe care Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) îl desfășoară împreună cu Autoritatea Europeană pentru Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA) este discriminatoriu. City Insurance susține, în principal, că aplicarea acestui exercițiu, care testează practic capacitatea companiilor supravegheate de ASF de își respecta obligațiile de plată a daunelor, creează un avantaj competițional pentru firmele care au intrat sau ar dori să intre în România în baza așa numitului "pașaport european", fără a se supune, deci, supravegherii locale și exercițiului BSR. Analiza demarată de Consiliul Concurenței încă de anul trecut, conform unor surse oficiale și din piață, va avea implicații asupra întregii piețe a asigurărilor și, implicit, asupra celor circa 6,5 milioane de șoferi care plătesc anual RCA, scrie Economica.net

STUDIU. Cât timp rămân în sânge anticorpii care neutralizează virusul SARS-CoV-2? Explicațiile cercetătorilor. Anticorpii care neutralizează SARS-CoV-2 rămân în sânge timp de cel puţin opt luni de la îmbolnăvire, arată un studiu. Studiul a fost relaizat de Spitalul San Raffaele din Milano, în colaborare cu Institutul Superior de Sănătate (ISS), organismul care consiliază Guvernul italian în domeniul sănătăţii publice. Studiul a fost realizat prin monitorizarea a 162 de pacienţi pozitivi cu SARS-CoV-2 – 67% bărbaţi cu o vârstă medie de 63 de ani, scrie AlephNews.

În ţări bogate sau sărace deopotrivă preţurile locuinţelor au explodat şi au creat bule imobiliare locale. Însă BCE spune că „tratamentul este mai periculos decât boala“. În Europa de Est şi de Vest, în timpul pandemiei şi al recesiunii istorice preţurile locuinţelor şi cererea au crescut cu viteze nemaivăzute de ani sau chiar decenii. În zona euro, supra­încălzirea pieţei imobiliare creează temeri că se formează bule speculative periculoase. BCE spune că dacă ar stăvili scumpirile ar pune în pericol revenirea economică. În Bulgaria, considerată cea mai săracă economie din UE, preţurile de vânzare ale locuinţelor au urcat în ultimul trimestru al anului trecut cu aproape 9% faţă de aceeaşi periodă a anului anterior, potrivit datelor institutului bulgar de statistică. În capitala Sofia creşterea a fost de 11% pentru locuinţele deja construite. Aceasta deşi, spun specialiştii, se observă tendinţa ca oamenii să se mute din oraşele mari în sate sau aşezări mai liniştite. În Ungaria, premierul Viktor Orban insistă pe stimularea pieţei imobiliare pentru relansarea economiei din recesiunea cauzată de pandemia de COVID-19, însă o creştere ameţitoare a preţurilor îi goneşte pe cei care sunt la prima achiziţie. Oraşele mari maghiare, inclusiv Budapesta, au unele dintre cele mai inaccesibile pieţele ale locuinţelor din Uniune, scrie ZF

Daniel Mischie, preşedintele HORA: Am propus guvernului ca angajaţii din HoReCa să aibă zero taxe pentru salariul minim pentru 3-5 ani. Reprezentanţii sectorului HoReCa cer guvernului eliminarea taxelor pentru salariul minim brut al angajaţilor din industrie pentru următorii 3-5 ani, pentru a compensa, astfel, pierderile suferite de-a lungul pandemiei, a declarat Daniel Mischie, preşedintele Organizaţiei Patronale a Hotelurilor şi Restaurantelor din România (HORA), în cadrul unei conferinţe de presă. „Discuţiile noastre cu repre­zen­tanţi ai guvernului sunt canalizate, în principal, pe redes­chidere, dar şi pe despăgubiri sau compensări atât din anul 2020, cât şi din 2021. Acestea ar trebui să fie în formula 20% din diferenţa cifrei de afaceri faţă de 2019. De asemenea, HORA a mai venit cu o propunere în acest sens, aceea ca, având în vedere deficitul de personal, precum şi criza de forţă de muncă cu care se confruntă această industrie din cauza restricţiilor din ultima perioadă, angajaţii să beneficieze de zero taxe pentru salariul minim brut pe economie pentru următorii 3-5 ani de zile“, a spus preşedintele HORA într-o conferinţă de presă, scrie Ziarul Financiar.

Declarația anuală cu beneficiarii reali nu-i amânată automat pentru după starea de alertă. O posibilă amânare, în discuții. Companiile din România trebuie să depună din nou declarația anuală cu beneficiarii reali, aceasta fiind reintrodusă luna trecută în legislație. Depunerea acesteia, însă, nu este amânată automat pentru după terminarea stării de alertă, conform unei informări recente a specialiștilor de la CMS. Cu toate acestea, Claudiu Năsui, ministrul economiei, a declarat azi că formularul ar urma să fie amânat pentru octombrie. „Astfel, din cauza situației pandemice, declarația privind beneficiarii reali pentru companiile existente trebuie să fie depusă în maximum 90 de zile de la data la care se încheie starea actuală de alertă. Cu toate acestea, având în vedere că obligația de a depune declarația anuală privind beneficiarii reali a fost restabilită, companiile existente vor fi obligate să depună declarația anuală, indiferent de amânarea menționată anterior a termenului”, scrie Avocatnet.ro

Mașini avariate de furtună: Chiar dacă nu au CASCO, proprietarii de mașini pot primi bani pentru reparația lor. Proprietarii de mașini ce au fost avariate de obiecte aflate pe domeniul public și în administrarea autorităților pot cere acestora plata unor sume ce pot fi folosite pentru repararea vehiculelor. Astfel, chiar dacă nu au o asigurare CASCO, cei ce-și găsesc mașina avariată de căderea unui copac, de exemplu, pot cere autorităților locale, în instanță, plata unor despăgubiri. Atât asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto (RCA), cât și asigurarea CASCO acoperă riscuri la care se expun conducătorii auto și mașinile lor sau ale altora, din cauza lor. Asigurarea RCA este obligatorie pentru șoferi, în timp ce asigurarea CASCO este opțională. Apoi, polița RCA acoperă daunele produse altora, iar cea CASCO acoperă daunele produse mașinii deținătorului, indiferent de cine le provoacă, în condițiile în care a plătit pentru acoperirea anumitor riscuri. Așadar, cei ce au o asigurare suplimentară CASCO și își găsesc mașina avariată pe domeniul public, indiferent de cauză, rezolvă situația relativ ușor și rapid: se adresează asigurătorului la care are încheiată această asigurare, potrivit Avocatnet.ro

Davila, străinul care a dat României educația medicală și pasiunea de a salva vieți. Despre Carol Davila, cei mai mulți dintre români știu că e numele Universității de Medicină și Farmacie din București. Nu puțini știu și de ce: el a pus bazele învățământului medical. Mai puțini știu însă că numele lui se leagă de zeci de mici momente care au modernizat nu doar medicina și știința din România, dar și societatea. I se datorează inclusiv Grădina Botanică din București, primul muzeu de anatomie, înființat cu bani proprii, sau organizații menite să aibă grijă de copiii orfani. Într-o vreme în care medicina cunoaște cea mai mare provocare din ultima sută de ani, iar România are probleme în a asigura personalul medical, ne amintim că în primele luni de pandemie, în mai 2020, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) anunța că România este țara cu cea mai mare rată de emigrare din lume în rândul personalului medical. O treime din specialiștii educați au părăsit România pentru a profesa în state mai bogate, scrie Europa Liberă.

Pandemia inechitabilă economic: Cum au fost lovite și când își vor reveni județele și regiunile României. Dincolo de revenirea economică în V care se conturează la nivel național, trebuie remarcat că, potrivit datelor publicate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză, rezultatele sunt foarte diferite în profil teritorial. Potrivit indicatorului de referință PIB/locuitor, vom avea în 2021 refacerea nivelului din 2019 doar în patru regiuni și 20 de județe. Revenirea pe anul în curs ar urma să fie la limită pentru o regiune și un județ, în timp ce trei regiuni de dezvoltare din cele opt ale României și 20 de județe nu vor reuși să revină la valoarea în termeni reali a PIB/locuitor din urmă cu doi ani. Mai mult, în trei cazuri, Satu-Mare, Bistrița-Năsăud și Brăila, revenirea se va produce nici măcar în 2022, ci în 2023, ceea ce va accentua decalajele de dezvoltare, scrie Cursdeguvernare.ro

Mircea Coșea: Inflația care ne așteaptă după colț: de la instrument, la pandemie monetară. Scenariile următorilor 3-4 ani. Inflația este o boală monetară. Trebuie să ne temem de ea sau să sperăm la o revenire a ei în actualele condiții post coronavirus? Economiștii au păreri diferite asupra situației prezente și de perspectivă a actualului sistem monetar. Dincolo de ce spun economiștii, situatia arată că ne aflăm într-un punct în care inflația pare de neevitat: presiunile produse de criza covid asupra lanțurilor de aprovizionare, coroborate cu crizele de producție de tot felul (vezi criza cipurilor), sunt potențate de un element oarecum surprinzător: dorința marilor economii de a-și plăti, folosindu-se de inflație, mai ușor datoriile acumulate intempestiv în criza covid. Să ne întoarcem la carte: cine ce poate face cu inflația, scrie Cursdeguvernare.ro

Expunerea băncilor străine pe România a accelerat de la 5% an/an în T3 la 13.2% an/an în T4. Dinamica medie anuală, 8.6% în 2020. Banca Reglementelor Internaționale (BIS) a comunicat statisticile privind evoluția creditării transfrontaliere în trimestrul IV și per totalul anului pandemic 2020. Datele indică majorarea creditării transfrontaliere în 2020, în pofida incidenței unui șoc sanitar fără precedent la nivel mondial în ultimul secol. Se evidențiază accelerarea ritmului anual al expunerii băncilor străine pe România în ultimul trimestru din 2020, evoluție care confirmă perspectivele foarte bune pentru dinamica economiei interne pe termen scurt și mediu. Astfel, conform datelor BIS creditul transfrontalier a crescut cu 6.1% an/an în T4 și cu 5.8% an/an în 2020. Se evidențiază majorarea creditului transfrontalier spre statele dezvoltate, cu 8.2% an/an în T4 și cu 7.7% an/an în 2020. Această evoluție a fost susținută de măsurile fără precedent implementate de băncile centrale și Guvernele din statele dezvoltate după declanșarea crizei sanitare. Pe de altă parte, creditul transfrontalier spre statele emergente și în dezvoltare a scăzut pentru al treilea trimestru la rând în T4 (cu 0.3% an/an) și a înregistrat o cvasi-stagnare an/an în 2020, scrie FinEco24News.

Curling, „sportul” care câștigă din ce în ce mai mulți fani. Soluția pentru a sta departe de acest „sport”. Acum ceva vreme, în era pre-COVID, am fost la un eveniment din zona IT unde am discutat despre blockchain, inteligența artificială și alte chestii faine. Dar nu asta vreau să vă povestesc acum. Unul dintre speakeri ne-a dat un buton roșu pe care scria „bullshit” și ne-a spus că de fiecare dată când ni se pare că bate câmpii să apăsăm cu încredere pe buton ca să-l aducem pe calea cea dreaptă. Eu cred că am apăsat doar o dată, de test, pentru că omul era foarte simpatic și chiar nu a fost necesar. După eveniment, am luat butonul la birou și mi-am propus să-l folosesc ori de câte ori va fi cazul. Din nefericire, nu l-am apăsat niciodată, deși l-am pus pe birou, fix în fața mea așa încât oricine discuta cu mine îl vedea. Cred că mai mult din bun simț, pentru că ocazii pentru a-l apăsa se iveau zi de zi. Surprinzător pentru comentatorii de la articolul precedent, în acea perioadă aveam vreo 40 de oameni în subordine, așa că având această înaltă calitate intram în legătură cu diverși inși de la subordonați la parteneri de afaceri, șefi, furnizori și alții, deci ocazii de a identifica „bullshit” din plin, scrie project-e.ro

O minciună cât o țară. Adevărul din spatele „celei mai mari campanii de împădurire”. Suntem țara în care pădurile sunt decimate de tăieri ilegale și în care politicienii se prefac că le plantează la loc, doar ca să dea bine la electorat. După ce am arătat dimensiunea furtului de lemn din pădurile României, astăzi vă arătăm cum sunt falsificate campaniile de plantare care ar trebui să le refacă. În 2008, Parlamentul vota o lege prin care statul era obligat să împădurească 2 milioane de hectare de teren până în anul 2035. România încerca, astfel, să recupereze decalajul față de celelalte țări din Uniunea Europeană, unde media suprafeței împădurite este de 38%. Noi aveam doar 29% și eram la coada clasamentului. Tot acolo suntem și acum, după 12 ani în care toate guvernele trecute pe la conducerea țării au tratat campaniile de împădurire doar ca pe niște instrumente de PR.

Apogeul a fost atins anul trecut, când Costel Alexe, pe atunci ministru al Mediului, a lansat campania „O pădure cât o țară”, sub înaltul patronaj al președintelui Klaus Iohannis. A fost declarată „cea mai mare campanie de împădurire din ultimii zece ani” și s-au pregătit spoturi publicitare și acțiuni de plantare în care cei mai importanți politicieni ai țării s-au lăsat filmați și fotografiați cu cazmaua în mână, scrie Recorder.

​Nicușor Dan a semnat contractul cu Astra Vagoane pentru 100 de tramvaie noi. Când vor intra în circulație. Primarul Capitalei, Nicușor Dan, a anunțat, marți, 11 mai, că a semnat un contract de achiziție pentru 100 de tramvaie noi pentru București. Acestea vor fi produse de compania Astra Vagoane din Arad, iar primul tramvai va circula în București abia anul viitor, în august.

Nicușor Dan a precizat, într-o declarație de presă susținută în fața primăriei, că a semnat un contract în valoare de aproximativ 200 de milioane de euro, bani europeni, „un pas înainte pentru modernizarea transportului în București”, după cum a declarat edilul. Potrivit contractului, primul tramvai nou va circula în București în august 2022, pentru ca apoi, să fie furnizate, în fiecare lună, câte patru astfel de mijloace de transport. Cele 100 de tramvaie vor fi fabricate de Astra Vagoane Arad, și vor fi destinate STB, potrivit Libertatea.