Produsul intern brut a fost mai mare cu 2,9% în primul trimestru din acest an comparativ cu trimestrul IV din 2020, INS revizuind datele în sus cu 0,1 puncte procentuale. În schimb, au rămas nemodificate datele de scădere cu 0,2% față de ianuarie – martie 2020. În cel de-al doilea trimestru se va vedea o creștere mare, cu care probabil autoritățile se vor lăuda (în stilul caracteristic), dar trebuie avut în vedere că se face comparație cu un trimetru în care a fost economia închisă. Cu alte cuvinte, avem un efect de bază care va „păcăli” pe raportarea trimestru la trimestru. A explicat chiar BNR miercuri într-un comunicat.

Cresterea economica, o amagireFoto: Pixabay

Așadar, comunicatul Institutului Național de Statistică (INS) care va veni pe 17 august va părea spectaculos, dar să nu uităm, totuși, cu ce comparăm: un trimestru de economie închisă (scădere de 10% față de T2 2019).

Ritmul trimestrial este în decelerare. Față de anul trecut, creșterea de două cifre din T2 este datorată efectului de bază

Într-un comunicat publicat miercuri, BNR spune că potrivit celor mai recente evoluții ale indicatorilor cu frecvență ridicată, economia a continuat să crească în trimestrul II 2021, într-un ritm trimestrial în decelerare, implicând, însă – în contextul efectului de bază asociat contracției severe din perioada similară a anului trecut –, majorarea la un nivel considerabil, de două cifre, a dinamicii anuale a PIB.

Relevante sunt creșterile deosebit de ample consemnate în aprilie, față de aceeași lună a anului trecut, de vânzările cu amănuntul, inclusiv cele auto-moto, dar mai cu seamă de serviciile prestate populației.

“Totodată, producția industrială s-a mărit considerabil în termeni anuali în luna aprilie, ajungând să depășească cu 3 la sută nivelul pre-pandemie și cu 3,9 la sută în cazul industriei prelucrătoare; o creștere chiar mai amplă au cunoscut comenzile noi în industria prelucrătoare, iar volumul lucrărilor de construcții și-a reaccelerat substanțial ascensiunea în termeni anuali”, menționează sursa citată.

În același timp, deficitul comercial și-a temperat ușor creșterea față de aceeași perioadă a anului trecut, în condițiile în care majorarea consistentă a exporturilor a devansat-o pe cea a importurilor de bunuri și servicii.

• Deficitul de cont curent și-a comprimat însă mult mai puternic dinamica anuală, inclusiv cu aportul balanței veniturilor primare și a celei a veniturilor secundare, rămânând totuși superioară valorilor ei medii din 2019 și 2020.

Estimări privind creșterea economică ale instituțiilor financiare internaționale și ale băncilor comerciale

Comisia Europeană a îmbunătățit prognoza de creștere economică pentru acest an la 7,4% şi a păstrat același procent pentru anul viitor: 4,9%.

Și Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi-a îmbunătăţit estimările privind evoluţia economică a României în 2021, prognozând o creştere de 6% în acest an, faţă de un avans de 3% cât estima în luna septembrie a anului trecut.

Și FMI a îmbunătățit recent prognoza, dar la 7%.

BRD arată într-un raport publicat în iunie că a revizuit în creștere prognoza de creștere a PIB din acest an la 7%, precizând că performanța PIB din primul trimestru vine în mare parte ca rezultat al efectelor de bază statistice și mai puțin datorată fundamentelor economice. BCR, în alt raport publicat tot marți, vorbește despre o creștere a PIB de + 6,7% în 2021 și + 4,5% în 2022.

Economistul șef al Raiffeisen Bank spune că România e printre foarte puținele țări care au reușit deja să recupereze căderea din pandemie. El vorbea despre 7%.

În aprilie S&P spunea că prognozează o creștere economică de 5% pentru acest an, iar Fitch vorbea de o creștere medie de 5,8% în 2021-2022.