Comerțul electronic are parte de noi reguli în privința taxei pe valoarea adăugată de la 1 iulie. HotNews.ro a tot scris despre asta încă de când proiectul OUG 59/2021 era în dezbatere la Ministerul Finanțelor. Față de ce am prezentat în diferite articole de atunci, astăzi venim cu câteva exemple diferite legate de Import One Stop Shop (IOSS) din Ghidul practic privind noile reguli de TVA în comerțul electronic realizat de Mariana Vizoli.
*Cele de mai jos, mult mai detaliat, se găsesc în acel ghid.
Ce este IOSS
IOSS - Import One Stop Shop – este regimul special pentru vânzare la distanță de bunuri importate din teritorii terțe sau țări terțe.
Vânzarea la distanță de bunuri importate din teritorii terțe sau țări terțe acoperă numai bunurile, cu excepția produselor care fac obiectul accizelor, în loturi cu o valoare intrisecă de maximum 150 euro.
Regimul special IOSS este o măsură pentru facilitatea declarării și plății TVA pentru vânzarea de bunuri cu valoare adăugată redusă importate din UE, așa-numitul ghișeu unic pentru bunuri din import cu valoare redusă. Cota de TVA aplicabilă este cea din statul membru în care are loc livrarea.
Două exemple practice privind regimul IOSS
1. Un furnizor din SUA vinde bunuri în UE exclusiv printr-o interfață electronică stabilită în UE:
• Interfața electronică devine cumpărător-revânzător, deci înregistrarea în IOSS va fi realizată de interfață. (Codul IOSS poate fi utilizat pentru mai mulți furnizori)
• Furnizorul din SUA se consideră că livrează bunurile către interfață, dar această livrare este în afara sferei TVA, chiar dacă transportul ar fi organizat de furnizor până la clientul final.
• Interfața va comunica codul său IOSS către furnizor, iar acesta va comunica codul persoanei responsabile cu importul bunurilor din UE (un agent vamal, operator poștal, transportator în regim express etc.
• Interfața electronică este considerată drept furnizor al vânzării la distanță a bunurilor importate și va colecta TVA din statul membru de destinație.
2. Un furnizor din China vinde bunuri în UE atât prin propriul magazin online, cât și prin interfețe electronice:
- pentru vânzările prin propriile magazine online furnizorul din China, dacă dorește aplicarea IOSS, trebuie să solicite înregistrarea în IOSS printr-un intermediar stabilit în UE. Acesta devine persoană obligată la plata TVA, dar nu este considerat cumpărător-revânzător.
- Furnizorul nu poate utiliza codul IOSS al interfeței electronice pentru vânzările prin propriul magazin online.
În ceea ce privește vânzările prin interfețe electronice (legat tot de China), trebuie avut în vedere exemplul de mai sus.
Exemplu cu un furnizor stabilit în România care vinde bunuri importate din afara UE
Ghidul Marianei Vizoli are și două cazuri legate de un furnizor stabilit în România care vinde bunuri importate din afara UE către clienți persoane fizice din Germania, de exemplu, prin intermediul propriului magazin online.
Prezentăm doar unul.
În cazul în care importul bunurilor are loc în România, bunurile fiind transportate ulterior în Germania (furnizorul din România ar fi înregistrat IOSS).
- Locul vânzării la distanță este Germania
- din România în Germania, bunurile se vor transporta în regim de tranzit.
- importul în Germania este scutit de TVA pe baza codului IOSS transmis ori operatorului poștal, ori celui vamal, ori a unui agent care prezintă bunurile în vamă.
- Furnizorul din România trebuie să colecteze TVA pentru vânzările la distanță de bunuri importate aplicând cota de TVA din Germania
- TVA colectată în Germania va fi plătită în România pe baza declarației speciale de TVA.
Alte măsuri pe care le-ar putea aplica furnizorul se găsesc în ghidul practic.
Mecanism special pentru declararea și plata TVA la import
Există un mecanism special pentru declararea și plata TVA la import. Astfel, în cazul neaplicării IOSS, persoana care prezintă bunurile în vamă în contul persoanei căreia îi sunt destinate acestea pe teritoriul României poate să utilizeze mecanismul special pentru declararea și plata TVA la importul bunurilor cu valoare redusă, pe baza autorizației emise de autoritatea vamală competentă și sub rezerva constituirii unei garanții, în cazul acelor bunuri pentru care expedierea sau transportul se încheie în România.
Mecanismul special presupune că:
• persoana destinatară a bunurilor este obligată la plata TVA
• persoana care prezintă bunurile în vamă pe teritoriul României încasează TVA de la persoana destinatară a bunurilor și efectuează plata taxei.
Ce s-a schimbat de la 1 iulie în privința comerțului online
De la 1 iulie au apărut o serie de modificări în privința vânzărilor online.
În cadrul sistemului actual, bunurile cu o valoare mai mică de 22 de euro importate în UE de către societăți din afara UE erau scutite de TVA. Începând cu 1 iulie, această scutire este suspendată, astfel încât TVA să fie percepută pentru toate bunurile care intră în UE - la fel ca în cazul bunurilor vândute de întreprinderile din UE, explica recent Comisia Europeană.
“Studiile și experiența au arătat că această scutire era utilizată în mod abuziv, vânzătorii lipsiți de scrupule din afara UE etichetând greșit transporturile de bunuri, de exemplu telefoanele inteligente, pentru a beneficia de scutire. Această lacună le permite societăților respective să submineze concurenții din UE și reprezintă o fraudă estimată la 7 miliarde euro pe an în detrimentul bugetelor din UE, ceea ce duce la o sarcină fiscală mai mare pentru alți contribuabili”, menționează sursa citată.
Până acum, vânzătorii online trebuiau să fie înregistrați în scopuri de TVA în fiecare stat membru în care au o cifră de afaceri care depășește un anumit prag general, care variază de la o țară la alta.
De la 1 iulie, aceste praguri diferite au fost înlocuite cu un prag comun la nivelul UE de 10 000 euro, iar dacă pragul este depășit, TVA trebuie plătită în statul membru în care sunt livrate bunurile.
Ghișeul unic simplifică viața firmelor
Pentru a simplifica viața acestor societăți și pentru a le facilita vânzarea în alte state membre, comercianții online se pot înregistra acum pe un portal electronic denumit „Ghișeul unic” unde își pot îndeplini toate obligațiile în materie de TVA pentru vânzările lor în întreaga UE. Acest prag de 10 000 EUR se aplică deja din 2019 pentru serviciile electronice vândute online.
Conform Comisiei Europene, în loc să se confrunte cu proceduri complicate în alte țări, societățile se pot înregistra în propriul stat membru și în propria lor limbă. Odată înregistrat, comerciantul cu amănuntul online poate notifica și plăti TVA-ul la ghișeul unic pentru toate vânzările sale în UE printr-o declarație trimestrială. Ghișeul unic se va ocupa de transferarea TVA către statul membru respectiv.
Introducerea unui ghișeu unic pentru importuri destinat vânzătorilor din afara UE le va permite acestora să se înregistreze cu ușurință în scopuri de TVA în UE și să se asigure că suma corectă reprezentând TVA ajunge la statul membru în care este exigibilă în cele din urmă.
Pentru consumatori, spune CE, aceasta înseamnă mult mai multă transparență: atunci când cumpărați de la un vânzător sau pe o platformă din afara UE înregistrată la ghișeul unic, TVA-ul ar trebui să facă parte din prețul pe care îl plătiți vânzătorului.
„Înseamnă că nu mai există apeluri din partea serviciilor vamale sau de curierat prin care se solicită o plată suplimentară atunci când bunurile ajung în țara dumneavoastră, deoarece TVA-ul a fost deja plătit”, menționează CE.
Noile norme au intrat în vigoare la 1 iulie și afectează vânzătorii și piețele/platformele online, atât din interiorul, cât și din afara UE, operatorii poștali și curierii, administrațiile vamale și fiscale, precum și consumatorii.
Conform OUG care transpune directiva europeană:
• cei care vând prin intermediul platformelor privind comerțul electronic vor fi responsabili pentru plata TVA atunci când facilitează vânzări de bunuri din partea unor furnizori non-UE până la un plafon de 150 euro.
• S-a clarificat definiția vânzării de bunuri la distanță, astfel încât să reiasă faptul că se aplică și atunci când bunurile sunt transportate sau expediate în contul furnizorului, inclusiv atunci când furnizorul intervine în mod indirect în transportul sau expedierea bunurilor.
0
2
