​Teșitura domnului Hofmeister Cum poate fi evitat impactul unui asteroid cu Pământul? Cum arată radiografia sistemului de pensii și de ce salvarea e individuală Zeci de români veniți din Marea Britanie, prinși cu adeverințe COVID false Angajații români, cu cele mai multe ore de muncă la nivelul UE. Particularitățile Die Welt: PNRR-ul României era atât de slab încât Comisia Europeană a amenințat cu respingerea Țiriac, cel mai bogat român, își permite o vacanță la Mamaia. Păzit de bodyguard Descoperirile antisemitului Paulescu și omagierea lui în România Modificări penale în pregătire: Noutăți privind conducerea fără permis, abuzul în serviciu și altele Domnule președinte Klaus Iohannis, discursul dvs. anti-plagiat este subminat din interior Ce-au lăsat apele în urmă la Roșia Montană.

Business reportFoto: Colaj foto

​Teșitura domnului Hofmeister. Dacă ai ajuns aici, probabil ai auzit de Hofmeister kink. Ca să nu te plictisesc, am umplut următoarele rânduri cu ceea ce nu ai auzit despre Hofmeister kink. Hofmeister kink. Americanii îi spun Hofmeister kick, iar la germani se scrie Hofmeister knick. În română, o traducere aproximativă ar fi teșitura Hofmeister. Dar ce e, de fapt, Hofmeister kink? O definiție scurtă ar suna cam așa: este cel mai „împrumutat” element de design din istoria automobilelor. Fără să insultăm cunoștințele nimănui, dacă ai ajuns pe acest site e foarte probabil să fi auzit des de Hofmeister kink, dar mai puțin de des cel care este considerat creatorul său: Wilhelm Hofmeister, scrie Autocritica.ro

Cum poate fi evitat impactul unui asteroid cu Pământul? Riscul unui impact devastator al unui asteroid sau comete cu Pământul e mic, dar nu zero. Savanții încep să aibă soluții pentru aceste amenințări la adresa vieții de pe planetă. Acum 66 de milioane de ani, după ce dominaseră Pământul timp de peste 130 de milioane de ani, dinozaurii dispăreau de pe planetă. Cauza acestui eveniment catastrofic a fost, cel mai probabil, o coliziune între Pământ și un asteroid (sau o cometă) de zece kilometri în diametru. Explozia generată de acest impact a fost de miliarde de ori mai puternică decât explozia nucleară care a distrus Hiroshima. Dar nu e nevoie de un asteroid de zece kilometri în diametru ca să pună foarte mari probleme vieții pe Pământ. Și impactul cu unul de un kilometru ar fi devastator. Chiar și cei de câteva sute de metri în diametru pot provoca distrugeri enorme, scrie Mindcraftstories.ro

Cum arată radiografia sistemului de pensii și de ce salvarea e individuală. Peste 30 de ani, România ar urma să aibă în jur de 14 milioane de locuitori. Peste 30 de ani, aproape unu din trei români va avea peste 65 de ani. Peste 30 de ani, statul român va asigura cu dificultate plata pensiilor publice. Alternativele sunt deocamdată limitate, iar, în lipsa unor modificări structurale, salvarea este doar individuală. La fel gândeşte şi Diana Constantin (pseudonim). Are 32 de ani și lucrează de câțiva ani în domeniul IT, unul considerat printre cele mai bine plătite din România. Deși pensia este încă departe de ea, nu are prea mari așteptări de la sistemul public de pensii. „Mi-e greu să cred că modelul acesta în care pensiile de astăzi sunt plătite de angajații actuali va mai rezista”, crede ea. Articolul integral, pe Panorama.ro

Zeci de români veniți din Marea Britanie, prinși cu adeverințe COVID false. „Nu cred că NHS emite astfel de documente”. Directorul DSP Iași susține că există suspiciuni că mai multe persoane care au ajuns în județul Iași, venind din Marea Britanie, au documente false care dovedesc fie că s-au vaccinat, fie că au trecut prin boală. Acestea arată ca și cum ar fi emise de National Health Service, dar sunt în format word și sunt editabile. „Am chiar acum în față un astfel de document, care spune că persoana a fost bolnavă în data de 14 iunie. Dar documentul e complet editabil, pot să modific orice în el, să scriu ce nume vreau, sunt doar niște linkuri și sigla NHS-ului. Nu îmi vine să cred că cei de la NHS pot emite astfel de documente. Mai mult, sunt formate diferite, avem PDF-uri care arată într-un fel, alte PDF-uri care sunt diferite”, a spus Vasile Cepoi pentru Libertatea.

Angajații români, cu cele mai multe ore de muncă la nivelul UE. Particularitățile. Angajații români figurează în statistica Eurostat pentru anul 2020 cu cele mai multe ore de muncă la nivelul UE (40,4 ore pe săptămână). Ei au fost urmați de bulgari (40,2 ore), croați, polonezi și ciprioți (cu câte 39,5 ore). Alte țări central europene, precum Cehia, Ungaria și Slovacia au avut și ele un nivel relativ ridicat de ore de muncă (39,3 ore). La polul opus, cele mai reduse durate de muncă pentru angajați s-au consemnat în Olanda (29,5 ore), Danemarca (32,7 ore) și Germania (34,3 ore), cu observația că în aceste țări sunt și procentaje relativ ridicate de lucru cu program parțial, scrie Curs de Guvernare.

Die Welt: PNRR-ul României era atât de slab încât Comisia Europeană a amenințat cu respingerea. Cu cele patru planuri adoptate luni, un total de 16 din cele 27 de state membre ale UE au primit acum «Go» și pot conta pe un avans de 13% din fondurile la care au apelat. Miniștrii de finanțe ar trebui să primească transferurile de bani în următoarele săptămâni. Planurile Belgiei, Germaniei, Danemarcei, Franței, Greciei, Italiei, Letoniei, Luxemburgului, Austriei, Portugaliei, Slovaciei și Spaniei fuseseră deja aprobate de către Comisie și statele membre la începutul lunii iulie“, arată Die Welt. Însă, în ceea ce privește România, publicația germană prezintă o perspectivă extrem de critică. “Comisia nu vrea nici măcar să decidă asupra planului românesc până la sfârșitul lunii septembrie, situația fiind în acest caz, al României, cu mult mai delicată decat la celelalte țări, potrivit Newsweek.

Țiriac, cel mai bogat român, își permite o vacanță la Mamaia. Păzit de bodyguard . Fostul sportiv Ion Țiriac a fost surprins în stațiunea Mamaia în timp ce stătea la plajă. Omul de afaceri a dormit, s-a relaxat, însă nu singur. Din imaginile surprinse se observă că Ion Țiriac are pe mâna dreapta un plasture, semn că s-a vaccinat și s-a supus recomandărilor autorităților, scrie wowbiz. Ca și în anii trecuți, Ion Țiriac nu pleacă singur la mare. Ca orice milionar care se respectă, el este atent supravegheat de bodyguardul său. Fostul tenisman Ion Ţiriac a anunţat, luni, la Adunarea Generală a Federaţiei Române de Tenis, că îşi dă demisia din funcţia de preşedinte, el precizând că FRT trebuie să se reorganizeze complet pentru ca tenisul să nu dispară precum gimnastica românească, scrie Newsweek.

Descoperirile antisemitului Paulescu și omagierea lui în România. Ce i se cuvine lui N. Paulescu? Admirație pentru descoperirea lui științifică sau oprobriul pentru antisemitismul său intratabil, în interesul căruia a plagiat și a falsificat pe cât de neștiințific, pe atât de masiv? Ce li se cuvine celor care, ca academicieni sau reprezentanți ei evreimii romîne, au participat la recenta sa omagiere fără menționarea rolului său real în istoria românilor? Cine a fost Nicolae Paulescu înainte de a deveni precursorul spiritual al Holocaustului românesc printr-o carte virulent antisemită, pe care a plagiat-o folosindu-se, foarte ”științific”, de falsificările altor plagiatori? A fost el omul care a descoperit leacul bolii mortale numite diabet? Trebuie, deci, omagiat? Și înseamnă a-l critica și a refuza venerarea lui o probă de ”cancel culture”, de ”cultură a anulării”?, scrie Deutsche Welle.

Modificări penale în pregătire: Noutăți privind conducerea fără permis, abuzul în serviciu și altele. Mai multe modificări ale legislației penale au fost inițiate marți de Ministerul Justiției sub forma unui proiect de lege. Acestea vin ca urmare a mai multor decizii de neconstituționalitate din ultimii ani și fac referire, printre altele, la abuzul în serviciu, neglijența în serviciu, conducerea fără permis, reducerea pedepselor sau vizitele intime. Proiectul de lege trebuie aprobat de Guvern și adoptat de Parlament pentru a intra în vigoare. Cele mai importante prevederi ale documentului le puteti citi pe Avocatnet.ro

54% dintre pensionarii din România se simt excluși din punct de vedere financiar și social. Cei mai mulți dintre cei care aleg să muncească și după vârsta pensionării fac acest lucru pentru că vor să rămână activi și să se simtă în continuare utili. Dacă ar dispune de resurse financiare, vârstnicii ar investi în primul rând în renovarea locuinței și în educația nepoților. 5 din 10 pensionari din România se simt excluși din punct de vedere financiar și social. Vârstnicii susțin că se simt marginalizați din cauza lipsei banilor, prietenilor sau din cauza problemelor de sănătate, arată un studiu realizat de compania de cercetare Novel, la inițiativa Provident Financial România. Cercetarea a fost realizată în luna iunie pe un eșantion reprezentativ de 1.204 persoane, cu vârsta de peste 25 de ani, dintre care 426 respondenți au peste 65 de ani, potrivit FinEco24News.

Domnule președinte Klaus Iohannis, discursul dvs. anti-plagiat este subminat din interior. Aproape 200 de universitari, cercetători și activiști civici trag un semnal de alarmă – printr-o scrisoare deschisă adresată președintelui României – privind modul în care o inițiativă legislativă a ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu, poate compromite eforturile anti-plagiat. Textul integral al scrisorii deschise adresate președintelui României – și lista primilor semnatari, în PressOne.

Încrederea în economie și în condițiile de business. Încrederea în mediul de business din România în condițiile curente și viitoare, pe termen scurt (următoarele 6 luni) înregistrează un scor de 70,68 puncte (pe o scară de la 0 – neîncredere totală la 100 – încredere totală). Rezultatul din T2 2021 este 73,51. • Încrederea în perspectivele pieței forței de muncă în condițiile curente și viitoare pe termen scurt (următoarele 6 luni) înregistrează un scor de 60,61 puncte (pe o scară de la 0 – neîncredere totală la 100 – încredere totală). Rezultatul din T2 2021 este 58,73. • Încrederea în mediul de business pentru compania în care activează, în condițiile curente și viitoare pe termen scurt (următoarele 6 luni) înregistrează un scor de 60,66 puncte (pe o scară de la 0 – neîncredere totală la 100 – încredere totală). Rezultatul din T2 2021 este 62,44, scrie project-e.ro.

Ce-au lăsat apele în urmă la Roșia Montană. La o săptămână după ce inundații grave au lovit județul Alba, fotografii Andrei Becheru și Gheorghe Popa au mers la Roșia Montană, Ocoliș și Sohodol, trei dintre localitățile afectate, ca să documenteze ce a rămas în urma apelor. Rămași fără case, peste 200 de oameni din zonă au fost cazați temporar în căminul cultural din Roșia Montană. După patru ani de eforturi din partea României, marți, 27 iulie, Comitetul Patrimoniului Mondial al UNESCO a inclus situl Roşia Montană pe lista obiectivelor sale protejate. Andrei Becheru a plecat din București cu un tir plin cu ajutoare adunate în două zile, la inițiativa Anastasiei Staicu de la Asociația SNK. Donațiile de la oameni și companii au fost organizate de voluntari în 1.200 de sacoșe cu alimente și produse de igienă și transportate vineri noaptea către Roșia Montană. La descărcare au ajutat localnici, Claudia și Virgil Apostol, coordonatorii programului Adoptă o casă la Roșia Montană, împreună cu voluntarii programului, și Tică Darie, suceveanul mutat în comună, care a pornit mica afacere cu produse din lână create local Made in Roșia Montană. Toți s-au mobilizat în ajutorul oamenilor care au rămas fără locuințe, animale, grajduri, fără mașini și unelte de lucru. Textul integral, pe Scena9.

Florin Cîţu nu vrea impozitarea bacşişului. „Sunt de acord cu o transparentizare, dar cu impozitarea am rezerve de fiecare dată”. Întrebat despre o propunere lansată de reprezentanţii HoReCa privind impozitarea bacşişului cu 10%, măsură care ar aduce la buget 5 milioane de lei într-un an, premierul a transmis: „Aş vrea să discut acest lucru şi cu cei care primesc bacşişul, să văd dacă ei sunt de acord. Eu ştiu această măsură, am mai văzut-o. Sunt de acord cu a avea o transparentizare a bacşişului, dar cu impozitarea, ştiţi foarte bine că am rezerve de fiecare dată. Când introducem taxe, efectele sunt directe şi indirecte şi, până la urmă, aş vrea să ştiu care este impactul indirect şi asta nu îmi spune nimeni deocamdată şi aş vrea să discut cu ei despre asta”,scrie Adevarul.