​Două mii de morminte Economist: România se apropie de o stare gravă Moody’s ne spune în cine să ne punem speranța 65 de ținte pentru 6 luni: lista reformelor din PNRR de executat până la primul audit al UE S-a aflat secretul: baronul von Brukenthal nu a jucat niciodată golf Viața unui șofer de TIR plecat în Marea Britanie: „Simțeam că România mă sugrumă”300 de lei pentru un certificat de vaccinare fals Dumitru Borțun, despre Cîțu: Se crede salvatorul națiunii. Lumea reală e în afara peșterii Colegiul Medicilor: Vom susține suspendarea oricărui medic care prezintă teorii nevalidate științific Statul pierde 600 mil. euro pe an din facilităţile acordate IT-iştilor şi constructorilor. RAR: Atâta timp cât respectă anumite cerințe, toate anvelopele încadrate ca “all season”, sunt bune pentru iarnă Înțelegerile eșuate din politica românească De ce se antrenează jucătorii de Dota 2 la fel de mult ca fotbaliștii sau tenismenii. Contul curent – în decor: + 55% deficit față de anul trecut Blocajele de aprovizionare, lecția dură pe care o primesc economiile occidentale

Business reportFoto: Colaj foto

​Două mii de morminte. În săptămâna 11-17 octombrie, Anul Domnului 2021, au murit în România, din cauza bolii provocate de noul coronavirus, de patru ori mai mulți oameni decât în toate cele șase sezoane precedente din cauza virusurilor gripale. Peste două mii de decese înregistrate în doar șapte zile. Raportată la numărul locuitorilor, rata mortalității de COVID-19 ne plasează în fruntea valului 4 al pandemiei la nivel global. Recordurile de anarhie sanitară, dezintegrare instituțională, miserupism politic și analfabetism comunitar pe care le înregistrăm în aceste zile ne pot transforma oricând în studiu de caz pentru ce se întâmplă cu o societate al cărei unic criteriu de agregare este tribul. Pentru a trece teafără printr-o pandemie, o națiune are nevoie de date, de criterii și de decizii aplicate pe fondul interpretării datelor și corelării criteriilor. Triburile nu produc niciodată așa ceva. Triburile stimulează doar narațiuni cu un singur sens, spirite sangvinare și o adâncire tot mai accentuată în gândirea-locotenentă, adică în acel fel magic de a înțelege lumea prin prefabricate de gândire, nu prin observație și logică, scrie dela0.ro.

Economist: România se apropie de o stare gravă. Este necesară o celulă de criză, fiindcă ar putea urma mișcări sociale. Nu am deloc o viziune optimistă pe următoarele șase luni privind economia României. Cred că, din contră, se vor întâmpla lucruri mai grave decât cele trăite în ultimii 30 de ani, pentru că acest atentat important la calitatea vieții va duce fie la mișcări sociale, fie la apariția unor partide extrem de radicale, care vor crea probleme mari în societate”, a declarat Mircea Coșea. Pentru prima oară în ultimii 12-15 ani, economia României suferă un raport invers între venituri și inflație, inflația crește mai repede decât veniturile, ceea ce duce la scăderea puterii de cumpărare. Mai important și mai complicat, asta duce la scăderea calității vieții din România, privind lucruri esențiale precum utilități, căldură, transport și altele, potrivit economistului, scrie wall-street.ro.

Moody’s ne spune in cine sa ne punem speranta. In urma unor decizii asteptate cu oarecare emotie, agentiile de rating Standard&Poor’s si Moody’s au reconfirmat rating-ul Romaniei. Emotia provenea din faptul ca o scadere de rating ne-ar fi dus in categoria de emitenti nerecomandati pentru investitii (junk). O astfel de etichetare ar fi facut finantarea deficitului bugetar mai dificila si mai costisitoare, cu impact semnificativ asupra cheltuielilor bugetare si perspectivelor economiei. Contextul nu era nici el din cale-afara de favorabil, avand in vedere ca, asa cum Guvernatorul BNR si Presedintele Consiliului fiscal remarcau, procesul de ajustare a deficitului bugetar in 2021 a fost dezamagitor. Cresterea peste asteptari a economiei si a veniturilor bugetare nu au fost folosite pentru o reechilibrare mai ambitioasa a bugetului. Aceasta va face ca ajustarea deficitului sa se faca in anii viitori, cu crestere economica mai scazuta, ceea ce va fi mai dificil de realizat, mai ales pe masura ce se vor apropia alegerile generale si prezidentiale. La consolidarea fiscala sub asteptari s-a adaugat recent si criza politica, care face ca deciziile economice necesare sa se ia mult mai greu sau deloc. Dar ce a facut agentiile de rating sa ia aceste decizii? De la cine au asteptari mari pentru a mentine Romania departe de derapajele economice? Pentru a raspunde la aceasta intrebare, ma voi raporta la comunicatul agentiei Moody’s, care a avut intr-un fel decizia cea mai interesanta, avand in vedere ca, pastrand rating-ul de tara, a imbunatatit totusi perspectiva Romaniei de la negativa la stabila. Cu alte cuvinte, riscul unei scaderi de rating viitoare, care sa ne duca in categoria “junk”, a scazut, scrie Radu Crăciun pe blogul personal.

65 de ținte pentru 6 luni: lista reformelor din PNRR de executat până la primul audit al UE. Încasarea banilor din Planul Național de Reziliență și Dezvoltare (PNRR) nu e de la sine înțeleasă, chiar în cazurile că proiectele aprobate sunt viabile. România are o lungă listă de ”to do” în materie de reforme, listă ce va fi verificată o dată la 6 luni. De executarea acestor reforme depinde eliberarea banilor în cadrul PNRR. Pentru primele 6 luni, până la primul audit al Comisiei, România are de îndeplinit 65 de ținte, primele 20 fiind obligatorii până la 31 decembrie 2021. Consiliul Afaceri Economice și Financiare urmează să aprobe, pe 28 octombrie, Planul Național de Redresare și Reziliență al României. Este, practic, o formalitate după ce planul a fost aprobat, în septembrie, de către Comisia Europeană. După acest moment, Ministerul de Finanțe poate solicita Comisiei avansul de 13% (cel mult 3,9 miliarde euro) din suma repartizată României pentru implementarea acestui plan, scrie cursdeguvernare.ro.

S-a aflat secretul: baronul von Brukenthal nu a jucat niciodată golf. Bănuiesc că nu ştiaţi că regulile jocului de golf au avut un moment de început, un fel de Big Bang al jocului pe pajiştea tunsă de iarbă, în anul 1744, undeva la Leith, acum un cartier cu ieşire la mare în Edinburgh, Scoţia. Onorabilii jucători din verdele oraş scoţian aveau nevoie de ceva ordine în distracţia lor cotidiană de lovire cu băţul a bilelor din piele, umplute cu pene moi sau păr de animal. Prin alte părţi, jocul se numea ţurcă, dar nu aş vrea să cobor nivelul discuţiei. Oricum primul a avut o evoluţie, pe când ţurca... ADVERTISING. Se întâmplau şi în Scoţia, chiar pe vremea aceea, lucruri mai importante, oamenii se răzvrăteau contra proaspetei (bine, nu chiar atât de..., evenimentul întâmplându-se deja pe la 1707) uniuni cu Anglia, Iacobiţii (un fel monarhişti pro-independenţă) se pregăteau de răscoală, erau, desigur, probleme serioase, dar ele nu păreau să afecteze golf-erii din Edinburgh care îşi găsiseră un hobby util care să-i scape de mahmureala cauzată de consumul de scotch adus fără TVA de pe Highlands. Să alergi pe iarba umedă, după o bilă care încă nu ştia ce e linia dreaptă, aşa, fără reguli, era de neconceput pentru gentilomii scoţieni. Astfel s-a ajuns la primele reguli care au pus ordine în acest sport ce urma să fie practicat, nişte secole mai târziu, de atâta lume bună, scrie Adevărul.

Viața unui șofer de TIR plecat în Marea Britanie: „Simțeam că România mă sugrumă”. Este 4.50 dimineața când Cristian Rădulescu iese din casa în care stă cu chirie în Derby, UK, și urcă în Škoda Fabia din 2004, pe care a cumpărat-o second-hand acum patru ani. Deși s-a trezit la 3.30, n-a apucat să-și termine cafeaua, așa că și-a luat cana cu el și acum își rulează a doua țigară în dimineața asta. În fiecare lună, face 3.000 de kilometri de navetă. Leicester, UK, septembrie 2021. A dormit mai puțin de patru ore, pentru că aseară a vrut să petreacă timp cu iubita lui, Andreea Paștinaru, așa că au comandat șaorma, au băut bere Corona și s-au lungit până aproape de miezul nopții. Cei doi câini ai lor, Luna, un metis de Akita Inu și ciobănesc german, și Alfie, un Shih Tzu, s-au bucurat de prezența stăpânilor și le-au adus la picioare jucăriile preferate. Câinii stau multe ore singuri în casă și rareori merg la plimbare, iar Cristian se simte vinovat pentru asta. Nu e singurul sentiment de vinovăție care îl însoțește în cabina de tir în care uneori petrece și 15 ore pe zi singur, cu gândurile lui. E absent din viața părinților care îmbătrânesc în România și din viața fratelui său geamăn care a rămas în țară. N-a fost la botezul nepotului său, care-i poartă numele și care are acum 3 ani. N-a fost nici la înmormântarea nașei lui, nici la cea a mătușii pe care a iubit-o foarte mult. Prietenii lui din București l-au sunat din ce în ce mai rar, până când nu l-au mai sunat deloc. Relația cu iubita lui, Andreea, împreună cu care s-a mutat în Anglia acum șapte ani, s-a deteriorat, iar absența lui Cristian, care e mereu la lucru, a contribuit la asta, scrie Libertatea.

300 de lei pentru un certificat de vaccinare fals. Anchetă de amploare în Prahova. Noi suspiciuni de vaccinări anti-COVID fictive în Prahova. Procurorii au făcut zeci de percheziții la zeci de persoane bănuite că au eliberat sau că au primit certificate de vaccinare false contra cost. Beneficiarii ar fi plătit cel puțin 300 de lei pentru astfel de documente. Un medic și mai mulți asistenți sunt printre suspecți. Dintre cele aproape 40 de persoane audiate, 4 sunt cercetate sub control judiciar, potrivit unor surse judiciare. 17 descinderi au avut loc în Sinaia și Bușteni, dar și în comuna Valea Călugărească, unde anchetatorii au căutat probe în casele suspecților, scrie Newsweek.

Dumitru Borțun, despre Cîțu: Se crede salvatorul națiunii. Lumea reală e în afara peșterii. În plină criză politică, sanitară și energetică, premierul demis, Florin Cîțu, declară că România merge într-o direcție bună și că Guvernul său a livrat ceea ce a promis populației. Declarația lui Florin Cîțu este în contrast cu realitatea, spune la RFI Dumitru Borțun, profesor la Facultatea de Comunicare și Relații Publice a SNSPA: ”Oamenii ăștia, există câțiva oameni, inclusiv cei din jurul lui Cîțu, care nu mai văd realitatea, ei sunt într-o bulă și ce văd ei sunt pereții acestei bule. Ce văd ei pe pereți? Proiectarea propriilor dorințe, propriei imagini. Și dacă omul ăsta se crede salvatorul națiunii, că există oameni care au puseuri de genul ăsta, au misiune istorică, sunt salvatorii poporului, dacă vede așa ceva pe pereți, el crede că aia e realitatea, celebrul mit al peșterii, de la Platon, de 2.400 de ani. Dar în realitate, lumea este în afara peșterii, în afara bulei lor. Lumea se uită la ei ca la circ, ei nu-și dau seama. Dacă oamenii ăștia s-ar vedea din afară, ori s-ar distra ori s-ar îngrozi. Ei văd lumea din interiorul lor, printre gratiile propriului eu, care este foarte bolnav de narcisism”, scrie RFI.

Colegiul Medicilor: Vom susține suspendarea oricărui medic care prezintă teorii nevalidate științific. Colegiul Medicilor din România cere urgentarea procedurilor pentru suspendarea oricărui medic care va prezenta în spațiul public teorii nevalidate științific, iar prin informațiile transmise poate duce în eroare populația în privința stării de sănătate și chiar periclita sănătatea publică. În acest sens, e nevoie, spune, doctorul Daniel Coriu, președintele Colegiului, de o ordonanță de urgență care să schimbe legislația. “Propunem un mecanism rapid de sancționare prin suspendarea exercitării profesiei. Acest mecanism presupune anumite modificări legislative, prin ordonanță de urgență, la legea 95. Conform Codului Muncii, o persoană care este în Comisie disciplinară poate să fie suspendat din exercitarea profesiei. Noi nu dorim ca medicii să fie pedepsiți, ci dorim să fie foarte responsabili în mesajul lor.”, potrivit EuropaFM.

Ministerul Finanţelor calculează cât ar câştiga din eliminarea unor facilităţi fiscale. Statul pierde 600 mil. euro pe an din facilităţile acordate IT-iştilor şi constructorilor. Aproape 680.000 de angajaţi din construcţii, IT şi cercetare ar putea rămâne fără scutirea de impozit pe venit, ceea ce ar aduce un surplus de 600 mil. euro la bugetul de stat doar din impozitul pe venit, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe. „Măsurile de reducere a sti­mulentelor fiscale ex­ce­sive, în principal pen­tru impozitul pe ve­nit, impozitul pe profit, con­tribuţiile sociale, se vor implementa eta­pizat, iar la acest moment se află în analiză“, au transmis, la solicitarea ZF, reprezentanţii biroului de presă al Ministerului de Finanţe. ZF a trimis o solicitare Finanţelor pe 29 sep­tem­brie 2021, în contextul afirmaţiilor mi­nis­trului finanţelor Dan Vîlceanu privind posi­bi­litatea eliminării scutirilor de impozit pe ve­nit pentru angajaţii din IT, cercetare şi cons­trucţii, discutate în PNRR. Datele Finanţelor arată că în luna august a acestui an, peste 570.000 de angajaţi din construcţii, aproape 97.000 de angajaţi din IT şi 8.200 de angajaţi din cercetare figurau ca fiind scutiţi de impozitul pe venit (de 10%). Eliminarea acestor facilităţi ar aduce bugetului de stat un surplus de 600 de milioane de euro pe an. „Pentru piaţă eliminarea facilităţilor va fi un impact major negativ: salariaţii – vor pier­de şi îşi vor căuta alternative (emigrare în vestul Europei, mutare în piaţă neagră sau în alte domenii mai uşoare); angajatorii – vor avea o capacitate mai mică de producţie şi vor fi în incapacitate tehnică, umană şi fi­nanciară de a continua proiectele sau de a începe altele noi; statul român va pierde din capacitatea de realizare a investiţiilor şi în final va pierde mult mai mult la încasările de la buget. Statul va pierde cel mai mult“, a spus Cristian Erbaşu, proprietarul celei mai mari companii de construcţii locale, Construcţii Erbaşu, potrivit ZF.

RAR: Atâta timp cât respectă anumite cerințe, toate anvelopele, chiar dacă sunt încadrate ca “all season”, sunt bune pentru iarnă. Printr-un comunicat publicat cu puțin timp în urmă, Registrul Auto Român (RAR) aduce lămuriri cu privire la utilizarea anvelopelor de iarnă, în contextul în care, în anumite regiuni din țară, ninsorile au început deja. Mai exact, RAR subliniază că, atâta timp cât sunt marcate pentru utilizarea pe noroi și zăpadă, toate anvelopele îndeplinesc condițiile legale și pot fi folosite pe perioada iernii, fără să existe riscul amendării, chiar dacă sunt comercializate sub denumirea de “all season”. Codul rutier stabilește că cei ce conduc pe drumuri acoperite de zăpadă, gheaţă sau polei trebuie să-și doteze mașinile cu anvelope de iarnă. Precizarea RAR apare în contextul în care, de câteva zile, s-au propagat în spațiul public informații neadevărate, potrivit cărora, “posesorii de anvelope promovate comercial drept «all season» vor fi sancționați dacă folosesc acest tip de pneuri în timpul sezonului rece”, după cum scrie în comunicatul de azi al instituției, citat de avocatnet.ro.

1991- 2021 | Înțelegeri eșuate în politica românească. Coaliția PNL – USR PLUS, care a format guvernul în 23 decembrie 2020 împreună cu UDMR a durat opt luni, mai puțin decât cea dintre PDL și PSD din 2009 și mult mai puțin decât USL, alianța dintre PSD și PNL. Deși era constituită din formațiuni profund diferite ideologic, USL a durat trei ani. Între ele, Alianța Dreptate și Adevăr (DA) în frunte cu Traian Băsescu l-a adus la conducerea guvernului pe liderul liberal Călin Popescu Tăriceanu și a reușit să parcurgă în doi ani ultimii pași pentru aderarea României la Uniunea Europeană. În tânăra democrație a României, marcată după Revoluția Română din 1989 de reorganizări, redenumiri, reorientări și un număr mare de partide mici, cea mai lungă coaliție politică a fost, de departe, Convenția Democrată (1991 – 2000). Convenția Democrată Română (CDR) a fost înființată ca alianță politică și electorală la 26 septembrie 1991, de peste 10 partide de formațiuni politice și civice. La alegerile din 1992, după ce i se alăturaseră alte trei formațiuni, CDR a ieșit pe locul al doilea la alegerile parlamentare, după Frontul Democrat al Salvării Naționale. Partidul fostului oficial comunist, Ion Iliescu, a rămas în continuare pe primul loc, dar și-a schimbat denumirea pentru că din el se desprinsese formațiunea condusă de fostul premier Petre Roman, înlăturat de la putere în urma mineriadei din septembrie 1991, scrie Europa Liberă.

De ce se antrenează jucătorii de Dota 2 la fel de mult ca fotbaliștii sau tenismenii. O incursiune în lumea ultracompetitivă din Dota 2, unul dintre cele mai aprig disputate sporturi virtuale. În spatele porților închise de pandemie de pe Arena Națională, se desfășoară zilele acestea una dintre cele mai importante competiții de esports din lume: The International Dota 2, un fel de Turneu al Campionilor organizat de producătorii Dota 2, Valve (aceeași companie care deține și platforma de distribuție a jocurilor de PC Steam). Competiția a strâns la un loc cele mai bune echipe din lume și oferă premii de zeci de milioane de euro. Aducerea turneului la București, după ce inițial trebuia să se țină în Stockholm, a fost lăudată ca o contribuție deloc neglijabilă pe care o va primi statul român din taxarea premiilor. În schimb, pentru publicul larg lumea esports-urilor rămâne una destul de confuză și închisă , ceea ce crează multe întrebări și necunoscute pentru un potențial spectator care ar vrea să privească Dota 2 ca pe un sport mai clasic. Am intrat, puțin, în această lume a esport-ului pentru a vedea cum ajung jucătorii buni în echipe sponsorizate pe bani mulți, câtă muncă necesită stăpânirea completă a jocului și unde se află, mai exact, România pe această scenă. Pentru mai multe detalii despre cum funcționează competițiile la acest nivel și cum jonglează jucătorii de top cu toate aceste sisteme, am vorbit cu una dintre (puținele) voci active din zona competitivă de Dota 2 de la noi, streamerul Radu „Gossip” Dumitrache, scrie mindcraftstories.ro.

Contul curent – în decor: + 55% deficit față de anul trecut. Datoria externă – doar cea pe termen mediu și lung – sare la 100 mld euro. Contul curent al balanței de plăți a înregistrat la finele lunii august 2021 un deficit de 10,15 miliarde euro, cu aproape 55% peste nivelul din primele opt luni ale anului precedent. Majorarea de aproape 20% a deficitului pe partea de bunuri (de la -11,98 miliarde euro la -14,37 miliarde euro) a fost însoțită de o scădere (-5,2%) a soldului pozitiv la servicii (de la 5,98 miliarde euro la 5,57 miliarde euro). Astfel, pe segmentul combinat de bunuri şi servicii s-a consemnat o majorare cu 45% a deficitului extern (de la -6 miliarde euro la -8,7 miliarde euro). Creșterea înregistrată de soldul (tradițional pozitiv) la serviciile de transport (+5,9%) a fost atenuată de evoluția negativă la serviciile de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor (-2,1%), scrie cursdeguvernare.ro.

Blocajele de aprovizionare, lecția dură pe care o primesc economiile occidentale. Ceea ce părea trecător, acum tinde să devină permanent. Gluma se îngroașă. Este vorba despre lanțurile de aprovizionare la nivel mondial. Ceva s-a întâmplat și o dată cu instalarea pandemiei s-a rupt o verigă în lanțul de aprovizionare global. Acest lucru a făcut ca tema să se afle în discuția grupurilor G20 și G7 cu ocazia reuniunii de toamnă a Fondului Monetar Internațional. Mai întâi, datele problemei: 8,5% din containerele transportate la nivel mondial sunt blocate în porturile lumii, ceea ce înseamnă un nivel dublu față de începutul acestui an. Experții dau vina pe o situație extrem de simplă: cererea mai mare decât oferta, iar oferta este limitată, în plus, de un deficit al forței de muncă. Firmele de logistică găsesc cu greu să angajeze, de exemplu, manipulatori sau șoferi. Pentru a reduce timpii de așteptare în porturi, toată lumea se mobilizează. Sindicatul docherilor din Statele Unite ale Americii a acceptat ca angajații să lucreze și noaptea, dar și la sfârșit de săptămână. De asemenea, marile companii din sectorul de retail și-au asumat să lucreze și în schimbul de noapte pentru a descongestiona marfa din porturi, scrie RFI.

Program de guvernare USR: TVA de 5% la energie electrică şi gaze naturale, eliminarea accizei la energia electrică. USR propune în programul de guvernare patru măsuri urgente pentru reechilibrarea preţurilor la energie, respectiv reducerea TVA la 5% la energie electrică şi gaze naturale şi eliminarea accizei la energie electrică, credit fiscal pentru întreprinderi în cuantumul a jumătate din creşterea facturii la energie, exceptarea de la plata certificatelor verzi în factura consumatorului casnic şi subvenţii temporare pentru CET-uri. „Ne aflăm într-un context al creşterii preţurilor la energie şi gaze naturale, care afectează profund România. Pe de-o parte, politicile climatice europene (Green Deal) au dus la dublarea preţului certificatelor de carbon şi la reducerea producţiei electrice pe bază de cărbune. De cealaltă parte, producţia autohtonă de gaze naturale a tot scăzut din cauza lipsei de investiţii generate de haosul şi instabilitatea legislativă. Aceste lucruri se reflectă în prezent în preţul energiei electrice şi al gazelor naturale. Nu trebuie să ignorăm problemele structurale ale sistemului energetic românesc, ci să le rezolvăm”, scrie Economica.net.