Multe persoane, pe bună dreptate, se întreabă de ce nu simt creșterea economică cu care se laudă autoritățile de la începutul anului. Mai mult, avem o inflație ridicată care ne lovește pe fiecare dintre noi, de la salariați la pensionari, adică în prețurile pe care le vedem la magazin. HotNews.ro a avut o scurtă discuție cu Bogdan Dumitrescu, profesor ASE.
Cât de sănătoasă este creșterea economică din acest an
“Economia României va crește semnificativ în anul 2021, probabil în jur de 7%, dar trebuie ținut cont și de faptul că în anul anterior am avut o scădere de 3,9% generată de pandemia COVID-19. Astfel, considerând perioada 2020-2021, avansul cumulat al economiei față de anul 2019 va fi undeva în jur de 3%”, a spus Dumitrescu.
De obicei, spune el, atunci când vorbim de creștere sustenabilă referința este reprezentată de PIB potențial (capacitatea noastră productivă).
• Potrivit estimărilor Comisiei Europene, creșterea potențială a României a fost de 3,2% în anul 2020, estimarea fiind aceeași și pentru anul curent, rezultând un nivel cumulat pentru 2020-2021 de circa 6,4%.
„Prin urmare, chiar dacă avansul economiei este peste cel potențial în anul 2021, cumulat în perioada 2020-2021 economia României a crescut sub potențialul productiv”, explică el.
În concluzie, afirmă Dumitrescu, această creștere pe care o observăm în anul 2021 nu este de natură să provoace dezechilibre. Însă, această creștere de 7% nici nu va fi repetată în anul următor, avansul prognozat între 4 și 5% fiind mai apropiat de cel dat de capacitatea noastră de a majora producția.
De ce nu simțim creșterea economică
“Bunăstarea populației și creșterea economică sunt strâns legate între ele, dar se întâmplă de multe ori să existe un decalaj temporar. De exemplu, firmele private pot fi reticente în a majora salariile până nu sunt sigure că avansul economic se va consolida”, spune profesorul ASE.
Pe termen mai lung însă, cele două vor evolua în aceeași direcție.
„În ceea ce privește veniturile individuale care depind sub o formă sau alta de bugetul public, în cazul României, nu se poate face abstracție de situația dezechilibrată a finanțelor publice”, afirmă Dumitrescu.
• Aceasta trebuie corectată, ceea ce ar putea întârzia transferul de bunăstare până la echilibrarea situației.
• Pe termen mai lung însă, creșterea economică susținută se va vedea cu siguranță în puterea de cumpărare individuală.
Inflația ridicată duce la cea mai modestă evoluție a salariilor în termeni reali din ultimii ani
“Creșterea rapidă a inflației din ultimele luni a diminuat dinamica salariilor reale din economie. De exemplu, în luna august 2021, potrivit datelor INS, salariile au crescut în termeni reali doar cu 1,2% față de august 2020”, conform profesorului.
Cel mai probabil, spune el, această creștere neașteptată a inflației din anul 2021 va conduce pentru anul curent la cea mai modestă evoluție a salariilor în termeni reali din ultimii ani.
Pe termen mai lung însă, menținerea unui avans al economiei în jur de 4% va determina revenirea la rate mai ridicate de creștere și pentru salarii, cele două fiind strâns legate.
Cum ar trebui făcută creșterea pensiilor în perioade de inflație ridicată
“O abordare bazată pe reguli în ceea ce privește majorarea pensiilor publice comportă multe avantaje. Cel mai important este dat de corelarea dintre evoluția economiei și puterea de cumpărare a pensiilor”, spune Dumitrescu.
Altfel, pensionarii beneficiază de avansul economic.
„De altfel, o asemenea abordare există în prezent în legislație, chiar dacă în ultimii ani nu fost respectată întocmai. Mai precis, pensiile sunt prevăzute să crească în fiecare an cu inflația medie la care se adaugă până la 50% din creșterea reală (în termeni de putere de cumpărare) a salariilor”, afirmă el.
Potrivit acestuia, din rațiuni de disponibilitate a datelor se consideră datele din urmă cu 2 ani (pentru procentul de majorare aferent anului 2022 se iau datele definitive din anul 2020).
• Situația curentă, în care inflația accelerează a subliniat și un dezavantaj al acestei formule, inflația mai ridicată în anul 2021 urmând să se regăsească în creșterea pensiilor abia în anul 2023.
“Poate ar fi momentul în care să se identifice modalități în care formula să fie modificată astfel încât să încorporeze evoluții mai recente. Dar dincolo de acest reglaj fin care ar putea fi necesar, personal favorizez această abordare bazată pe reguli comparativ cu una discreționară (în care se stabilește ad-hoc în fiecare an un procent de majorare)”, conchide el.
3
18
