Programul european pentru tinerii care nu mai urmează nicio formă de învățământ și nici nu au serviciu (NEETs), denumit Garanția pentru Tineri, a fost prost aplicat în România. Ministerele Muncii, Educației și Tineretului nu au lucrat coordonat, fiecare a făcut ce-a crezut, iar AJOFM-urile au așteptat în birouri crezând că vor merge tinerii să le ceară ajutor. Au greșit, evident. Astfel, din circa 400.000, în bazele de datele ANOFM se află circa 100.000 de astfel de tineri. Alte state, precum Bulgaria, au știut să ia banii europeni și să-i consume eficient.
Foarte pe scurt:
• Programul în România s-a adresat doar tinerilor între 15-24 de ani , deși alte țări europene au renegociat programul și au extins vârsta până la 29 de ani (cazul Bulgariei și Portugaliei)
• Tinerii trebuiau înregistrați în evidențele ANOFM și a AJOFM-urilor
• AJOFM-urile au așteptat ca acești tineri să vină cumva către ei, fără să se ducă să se deplaseze în teritoriu ca să-i atragă să se înregistreze
• Pasivitatea AJOFM-urilor în a înregistra tinerii a avut efecte, pentru că numărul lor începe să crească în momentul se dezvoltă acele echipe mobile și încep să meargă și în mediul rural
• Multe dintre acțiunile AJOFM-urilor sunt făcute în școli sau universități, ceea ce nu se duce neapărat către NEETs, așa cum ar fi trebuit
• Ministerele responsabile de măsurile din program: Muncii, Economiei și Tineretului
Claudia Petrescu, cercetător la Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV), a făcut un studiu din care a încercat să afle de ce România este pe ultimul loc în ceea ce privește numărul de tineri NEETs inclusi în acest program. Respectiv, a încercat să vadă de ce am cheltuit cei mai puțini bani din ce ni se oferea legat de implementarea Youth Employment Initiative, care este parte din programul Garanția pentru Tineri. Ea l-a prezentat în cadrul unui eveniment online.
Ce este acest program
Potrivit Claudiei Petrescu, programul acesta este una dintre inițiativele considerate prioritare ale UE pentru a reduce șomajul la tineri și a crește incluziunea socială a tinerilor vulnerabili.
„Programul prevede ca în 4 luni de când ei părăsesc școala sau își pierd locul de muncă, să primească o ofertă de muncă ori o ofertă de a-și continua educația ori training ca să se poată integra mai rapid pe piața muncii. Aceste oferte pot fi și sub forma uceniciei, stagiilor practică sau continuarea educației”, a spus ea.
• Ideea este ca aceste măsuri să fie personalizate în funcție de nevoile tinerilor.
• Nu ar trebui să fie măsuri decât generic valabile pentru toți, dar în funcție de nevoile fiecărui tânăr, acestea să fie personalizate.
„Programul presupune o restructurare a serviciilor de ocupare a forței de muncă astfel încât să poată să acorde aceste servicii personalizate și să aibă baze de date legate de tinerii NEETs, pentru că una dintre condiții pentru a primi suportul oferit de program este ca aceștia să fie înregistrați”, a explicat Petrescu.
• Programul cere și reforme structurale ale sistemului educațional.
Câți tineri NEETs sunt în evidențele statului
Programul în România s-a adresat doar tinerilor între 15-24 de ani, dar sunt țări europene care au renegociat programul și au extins vârsta până la 29 de ani.
• De exemplu, spune ea, Bulgaria și Portugalia nu au mers pe 15-24 de ani în implementarea Garanției pentru Tineri, ci au negociat pentru 15-29 de ani, arătând că tinerii între 25 – 29 de ani au nevoie de suport pentru că șomajul în rândul lor este destul de mare.
• România nu a negociat pentru extinderea vârstei.
• Bulgaria stă mai bine decât noi. Dacă ne uităm la ce-am cheltuit din fondurile Youth Employment Initiative, noi avem undeva la 10% planificați și cheltuiți cam 6%. Suntem pe ultimul loc. Bulgaria este pe primele locuri în UE. Nici când avem bani, noi nu-i cheltuim.
„În acest moment, chiar dacă noi avem un număr destul de mare de NEETs, numai aproximativ 100.000 sunt înregistrați în evidențele serviciului public de ocupare”, a precizat ea.
Ce s-a întâmplat în România
Potrivit Claudiei Petrescu, în România am avut un plan de implementare al programului: 2014-2020, cu o întrerupere între 2015 și jumătatea lui 2017 (în această perioadă programul nu a existat în România ceea ce a dus la întârzierea implementării). Apoi a continuat după 2017.
• Tinerii trebuiau înregistrați în evidențele ANOFM și AJOFM-uri. AJOFM-urile au așteptat ca acești tineri să vină cumva către ei, fără să se ducă să se deplaseze în teritoriu ca să-i atragă să se înregistreze.
„Deși Ministerul Muncii era cel care avea coordonarea prin ANOFM, sunt și alte ministere responsabile de o parte dintre măsuri: Ministerul Educației, cel al Economiei - pentru partea care trebuia să dezvolte competențele antreprenoriale și cel al Tineretului și Sportului – unde nu era clar ce avea de făcut din acest program”, a precizat ea.
• A fost mai clar în partea de la jumătatea din 2017 până în 2020, când Ministerul Tineretului și Sportului când din plan reieșea că ar fi trebuit să dezvolte niște centre de tineret la nivel comunitar. Nu au fost prevăzute finanțări pentru ele și nu există date care să ne arate dacă într-adevăr au fost înființate sau nu.
„Din păcate, măsurile nu au fost integrate și nu am avut cooperare între ministerele care trebuiau să le implementeze. Fiecare le-a implementat așa cum a considerat, neexistând niciun mecanism care să se uite la această cooperare și dacă sunt implementate coordonat”, a mai spus cercetătoarea.
• Pasivitatea AJOFM-urilor în a înregistra tinerii a avut efecte pentru că numărul lor începe să crească în momentul se dezvoltă acele echipe mobile și încep să meargă și în mediul rural.
• Multe dintre acțiunile AJOFM-urilor sunt făcute în școli sau universități pentru a adresa elevii care ar părăsi sistemul în momentul încheierii educației, ceea ce nu se duce neapărat către NEETs, ceea ce ar fi trebuit.
Potrivit acesteia, a fost un parteneriat extrem de redus atât cu autoritățile locale în a implementa măsurile, dar și cu ONG-urile.
• Abia acum, când au văzut că nu s-au cheltuit banii, au dat voie ONG-urilor să participe. Au dat drumul la proiecte.
• Avem un număr redus de date publice legate de implementarea măsurilor. Și UE a semnalat problema, că ar trebui transmise Comisiei Europene și dezagregate.
„Avem cea mai scăzută rată de absorbție a acestor fonduri. Probabil că ele vor crește pentru că abia acum s-a dat drumul la programele mari legate de tineri NEETs în România. Din păcate, perioada de implementare va fi de un an, maxim doi, ceea ce reduce foarte mult impactul acestor programe în rândul acestor tineri”, a explicat ea.
UPDATE - reacția ANOFM:
În vederea reducerii șomajului în rândul tinerilor, în special al tinerilor NEET, a fost elaborat și pus în aplicare Planul de Implementare a Garanției pentru Tineret 2017-2020, reunind astfel reformele și inițiativele cheie menite să creeze cadrul propice pentru ocuparea tinerilor, pentru includerea lor în scheme de ucenicie, stagii sau oferirea posibilității finalizării studiilor prin programe educaționale de tip a doua șansă.
Astfel, s-a urmărit ca tinerii cu vârsta cuprinsă între 16 - 25 de ani care nu ocupă un loc de muncă după terminarea studiilor să primească, în decurs de 4 luni de la înregistrarea la agențiile pentru ocuparea forței de muncă, o ofertă de bună calitate de angajare, de continuare a educației, de intrare în ucenicie sau de efectuare a unui stagiu.
Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă implementează, în calitate de beneficiar, 16 proiecte finanţate din Fondul Social European (FSE), prin Programul Operaţional Capital Uman (POCU), dintre care 6 se adresează tinerilor cu vârsta cuprinsă între 16 ani şi până la împlinirea vârstei de 25 de ani, care nu au loc de muncă, nu urmează o formă de învăţământ şi nu participă la activităţi de formare profesională, cunoscuți ca tineri NEET. Precizăm că, potrivit legislației în vigoare, vârsta până la care o persoană poate fi considerată tânăr NEET a fost majorată, astfel că tânărul NEET este persoana cu vârsta cuprinsă între 16 ani și până la împlinirea vârstei de 30 de ani, care nu are loc de muncă, nu urmează o formă de învățământ și nu participă la activități de formare profesională.
Într-o primă etapă, ANOFM a elaborat un proiect strategic, implementat la nivel naţional, “INTESPO-Înregistrarea Tinerilor în Evidențele Serviciului Public de Ocupare”, în parteneriat cu Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerul Educației Naționale și Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială, pe baza Ghidului Solicitantului – Condiții Specifice, aprobat de Ministerul Fondurilor Europene în martie 2017.
5
28
