Andreea are 18 ani și este studentă în primul an. Media cu care a intrat la facultate i-a dat și dreptul la bursă de studii. Cu această ocazie, și-a deschis primul său cont bancar cu card de debit atașat. De când a venit în București și stă la cămin, cardul este alimentat regulat de părinții ei, Andreea fiind încă în așteptarea primei burse. Dar, cu ocazia primelor zile în care apăruseră oferte de Black Friday, a făcut ceva shopping online cheltuind, ce-i drept, ceva mai mult decât își planificase. Îi mai rămăseseră pe card cam 600 de lei, iar asta era chiar suma minimă cu care să se descurce până la începutul lunii următoare, când părinții planificaseră să-i trimită alți bani.
1. Andreea alege să cumpere acum, dar să plătească mai târziu
S-a întâmplat să ia devreme startul în shopping-ului de Black Friday mai ales pentru că primise de la fetele din anul ei niște link-uri cu magazine de haine cu reduceri de preț tare tentante, iar ele jurau că promoțiile sunt „pe bune” și că pândeau de mult timp ca respectivele haine de firmă să intre la discount-uri. Chestia este că adevăratele reduceri apăruseră exact după ce Andreea își depășise bugetul, iar unele ținute și cosmetice i se păreau niște ocazii de neratat. Se și gândea cum vor reacționa fostele colege de la liceu dacă ar vedea-o cu hainele respective în poze pe Instagram!... O fată din anul doi i-a spus că nu-i cazul să-și bată capul că nu-i vor ajunge banii pentru tot ce-i mai rămăsese în wish list: există posibilitatea să cumpere acum și să plătească în câteva rate.
I-a arătat ce spunea despre asta o vedetă în vogă, influencer, o tipa prezentă la mereu la show-uri de fashion și cu transmisiuni live pe propriul canal de YouTube. Pe blogul și pe conturile de socializare ale starletei apăreau, pe lângă numele magazinelor de unde proveneau ținutele cu care apărea îmbrăcată și detalii și despre o aplicație de shopping care oferă posibilitatea de a cumpăra acum, dar să plătești mai târziu. O mulțime de magazine erau partenere pe aplicația respectivă (de fapt, un agregator), iar promoțiile pentru multe din produsele dorite de Andreea, erau parcă un pic mai bune decât ce găsise ea până atunci. Desigur, cu condiția să folosească aplicația care facilita accesul la reducerile de preț și la plata în tranșe. Mai veneau și alte beneficii folosind aplicația, precum puncte de loialitate, posibilitatea de a primi înapoi chiar și sub formă de cash un anumit procent din cumpărături, prețuri preferențiale ba chiar și programări prioritare la cabinete de înfrumusețare.
Nu că ar fi avut nevoie de „ștergerea ridurilor” sau că și-ar fi dorit să apeleze la tatuarea sprâncenelor, de exemplu, dar era un sentiment plăcut doar să știe că poate avea parte de un astfel de tratament. Plus, desigur, transport gratuit pentru shopping… Dobânda era 0, cum altfel, devreme ce prețurile erau chiar mai bune decât în altă parte!
Așa că Andreea nu a ezitat prea mult ca să descarce aplicația și să-și facă un cont pe ea. Să adune produsele dorite, să-și înroleze cardul și să accepte oferta de plată în maximum de rate posibile, din nou, a durat ceva mai mult de o jumătate de oră. Faza ciudată a fost când a aflat dintr-un email și dintr-un SMS primit după două săptămâni că are de plătit o rată scadentă plus o penalitate de întârziere care aproape că egala tranșa respectivă.
Ea înțelesese că tranșele trebuiau achitate lunar. Cu toate acestea, se pare că atunci când bifase în grabă căsuțele cu opțiunile de plată și dăduse ok pe termenii și condițiile de pe aplicație, acceptase plata la două săptămâni a ratelor, deși exista și varianta de plată lunară … Nu-i mai rămăsese altceva de făcut decât să le ceară părinților să-i trimită cu anticipație banii pentru luna viitoare. Mai greu a fost să justifice nevoia grabnică de bani, ocazie cu care a concluzionat și că a fost un pic cam egoistă când a făcut cumpărături de Black Friday doar pentru ea și nu s-a gândit că are de făcut și cadouri de Crăciun pentru părinți. Dar ar putea să găsească cadourile cu plata în rate tot pe magazinele partenere de pe aplicație, pentru că acolo apărea și că poate avea simultan mai multe planuri de plată, pentru loturi diferite de achiziții.
De data aceasta își promite că va bifa cu atenție opțiunile din schema de plată, și-și va verifica periodic adresa de mail, ca să nu mai întârzie cu vreo tranșă. Ca să fie în grafic cu plățile, Andreea optează pentru retragerea automată de pe card ratelor: la scadență, banii plecau automat din cont.
Ca să fie sigură că nu făcuse o alegere proastă, Andreea se documentase: din comparațiile făcute pe diverse site-uri, aplicația ”cumperi acum, plătești mai târziu” folosită de ea apărea printre cele mai bine cotate. Mai apăreau pe ici-colo și comentarii despre experiențe negative, dar urmau multe altele elogioase care le atenuau efectul. Colegele de la care aflase de aplicație se jurau că ele nu avuseseră probleme, ba chiar erau mulțumite că pentru plata în rate nu fusese nevoie decât să încarce datele actului de identitate, pentru că altfel, fără alte venituri decât banii primiți de acasă și, eventual, din bursa de student, ar fi fost mai greu să facă cumpărăturile respective.
Discutând cu alți tineri de vârsta ei, Andreea și-a dat seama că metoda „cumperi acum, plătești mai târziu” este chiar trendy, iar mulți și-au luat tablete, telefoane, biciclete electrice, ba unii chiar au rescadențat plățile, contra unui comision, ca să-și permită și alte cumpărături în rate. Doar un coleg mai chițibușar de felul lui i-a făcut niște calcule și i-a arătat că metoda aceasta de finanțare a cumpărăturilor este, de fapt, un împrumut destul de costisitor și i-a spus să-și planifice bine folosirea banilor dacă vrea cu adevărat să aleagă această variantă pentru a achita shopping-ul online.
Din păcate, Andreea nu a sincronizat prea bine retragerile automate din contul ei bancar pentru cele două loturi de cumpărături cu plata mai târziu finanțate prin aplicație. Una dintre scadențe a prins-o cu disponibil insuficient în cont și a trebuit să achite o nouă taxă usturătoare de întârziere. Atunci a înțeles și ce a vrut să spună colegul cel chițibușar cu privire la planificare.
2. Cum funcționează conceptul „cumperi acum, plătești mai târziu”
Metoda „cumperi acum, plătești mai târziu” (buy now, pay later – BNPL) este un aranjament de plată la punctul de vânzare din ce în ce mai folosit și în România, mai ales printre consumatorii care fac cumpărături online. Consumatorii fac de obicei o plată în avans pentru produsele achiziționate și apoi plătesc restul într-un număr prestabilit de rate. Cele mai multe dintre serviciile de finanțare a cumpărăturilor la punctul de vânzare oferă posibilitatea achitării produselor și serviciilor cumpărate în decurs de câteva luni, în rate care uneori, sunt prezentate ca fiind ”fără dobândă”.
Cum spuneam mai sus, metoda cumperi acum, plătești mai târziu este un aranjament de finanțare care permite consumatorilor să facă cumpărături fără a le plăti integral la achiziționare. Comercianții online care acceptă aranjamentul de plată și sunt înrolați în acest sistem de finanțare la punctul de vânzare afișează de obicei un buton cu opțiunea de plată BNPL alături de logourile obișnuite pentru plata cu cardul de credit și prin PayPal etc.. Comercianții din magazinele fizice sau care operează și off line facilitează plățile prin acest sistem prin intermediul unui cod QR (quick read) printat pe documentul de plată. Există o serie de companii specializate care oferă servicii de finanțare pentru achizițiile făcute de la comercianții participanți în sistemul „cumperi acum, plătești mai târziu. Chiar și PayPal, cel mai mare sistem de plăți online, a introdus propriul program de împrumut în rate la punctul de vânzare, la fel ca și unii emitenți de carduri de credit.
Cu toate acestea, deși nu pare, de fapt este vorba tot despre un credit de consum. Conceptul cumperi acum, plătești mai târziu este simplu: furnizorii de finanțare se oferă să repartizeze costul unei achiziții pe o perioadă mai lungă la punctul de vânzare cu amănuntul online sau offline. Comerciantul (adică retailerul) nu joacă un alt rol decât acela de a plăti furnizorului de finanțare un procent din prețul de achiziție. Pentru achizițiile mai mici, de câteva sute de lei, de obicei nu există taxe sau dobânzi, iar plățile sunt repartizate de-a lungul a două până la patru luni. Pentru sume mai mari, de câteva mii de lei sau pentru perioade mai lungi, dobânzile, taxele și comisioanele sunt de obicei plătite de către consumatori, dar abordarea, strategia de finanțare prin sistemul BNPL, precum și termenii condițiile și costurile diferă de la un furnizor de finanțare la altul.
Pentru că de cele mai multe ori serviciul de achiziții cu plata mai târziu este accesibil prin intermediul magazinelor online, el țintește prin tehnici de targetare adulții Millennials și tinerii din generația Z. De multe ori se apelează pentru promovarea conceptului la celebrități și la influencerii de pe rețelele sociale, care pun un accent deosebit pe comoditatea cumpărăturilor, pe experiența personală de shopping online, pe ofertele speciale de care nu pot beneficia decât utilizatorii anumitor aplicații de tipul BNPL. Chiar și posibilitatea de a primi cash back un anumit procent din suma achizițiilor finanțate prin acest sistem face parte din metodele de convingere a celor care au o pasiune pentru shopping-ul online că merită să apeleze la această soluție de plată.
Adesea sistemul „cumperi acum, plătești mai târziu” este prezentat ca fiind o metodă de finanțare a cumpărăturilor mai ieftină decât utilizarea unui card de credit. Un accent deosebit se pune pe faptul că este o metodă convenabilă de eșalonare a plăților prin care tinerii și/sau persoanele care nu dispun de venituri mari au posibilitatea de a distribui prin planuri flexibile costul achizițiilor de articole și servicii pe care altfel nu și le-ar putea permite.
3. Ce probleme ridică BNPL pentru consumatori
Deoarece este oferit la punctul de cumpărare, adică de comerciant, este considerată a fi o finanțare convenabilă și ușor de obținut, pentru că nu necesită verificări detaliate ale istoricului de credit, a veniturilor celui care solicită finanțarea și nici nu necesită o completare unor formulare prea laborioase. Mutarea în online a magazinelor și a finanțatorilor și digitalizarea au favorizat răspândirea acestui tip de credit. Dar, oricât de facilă ar părea accesarea finanțării, există preocupări cu privire la această abordare a creditului din cel puțin câteva puncte de vedere.
În primul rând, deși este vorba de o cumpărare pe datorie, s-ar putea ca pentru unii consumatori să nu fie prea clar că ei încheie un contract de credit, adică se împrumută. Unii cumpărători ar putea pretinde chiar că din toată prezentarea modului de achitare în rate, nu a reieșit nicicum că este vorba despre un credit, ci doar de o eșalonare a prețului. Tocmai de aceea, pentru mulți consumatori nu sunt clare nici riscurile la care se expun. Mulți dintre cei care apelează la finanțarea la punctul de cumpărare nu primesc informații transparente că, în caz de neplată la termen a tranșelor, vor avea de achitat penalități consistente (așa numitele „taxe”), chiar dacă este vorba despre întârzieri de doar o zi. Uneori, informațiile de pe site-urile finanțatorilor sunt derutante.
Deși la început sunt prezentate ca fiind împrumuturi cu comision de dobândă și comision de întârziere 0, apoi se vorbește despre … taxe de dobândă pentru plata cu întârziere. Nu este foarte clar pentru cei care se înrolează pe aplicații BNPL nici că pentru fiecare schemă de plată în rate trebuie achitată câte o taxă de accesare a facilității de finanțare, care poate diferi consistent de la o schemă la alta.
În graba cu care bifează acceptarea termenilor și a condițiilor care se întind uneori pe zeci de pagini, e posibil ca aceștia să nu fi remarcat că finanțatorul nu este una și aceeași persoană cu comerciantul de la care achiziționează în rate bunurile și serviciile sau că există prevederi privind executarea silită pentru neplată și niște taxe penalizatoare care fac ca o metodă de finanțare convenabilă să se transforme într-un coșmar în cazul neîndeplinirii obligațiilor de plată.
În al doilea rând riscul expunerii consumatorilor la practici și clauze abuzive este ridicat. Pentru a fi atrăgătoare, astfel de metode de finanțare pot fi prezentate ca fiind cu dobândă 0% și comision de câteva procente, dar uneori aceste procente sunt calculate pe zi, ajungând ca în final, pentru un an, dobânda anuală efectivă să fie în termeni procentuali de câteva zeci de mii la sută și să depășească cu mult orice dobândă a unui card de credit bancar. Printre clauzele acceptate cu repeziciune pe smart phone fără a fi fost măcar parcurse, ar putea fi prevăzute și diverse costuri sub formă de taxe, pentru finanțări „fără dobândă și fără comision”.
Sub denumiri dintre cele mai diverse sunt percepute veritabile dobânzi ascunse, adică niște clauze contractuale abuzive, promovate prin metode înșelătoare. Costul colectării datoriilor poate fi adăugat, de asemenea, la suma finală datorată de consumatorul care nu și-a achitat cu precizie obligațiile din schema de plată, iar neplata poate avea un impact negativ asupra istoricului de credit al consumatorului. Raportarea în bazele de date pentru rău platnici nu este pe nicăieri arătată explicit ca fiind o consecință a întârzierilor în executarea obligațiilor, dimpotrivă, se pune un accent deosebit pe faptul că la accesarea serviciului de finanțare, verificările de credit sunt eliminate. Dar, când de exemplu, un consumator dorește mai apoi să aplice pentru un card de credit la o bancă, află cu stupoare că cererea îi este respinsă din cauza istoricului negativ obținut din raportările BNPL.
În al treilea rând, activitatea unor astfel de finanțatori de achiziții nu sunt supuse reglementărilor privind serviciile financiar-bancare și ne-bancare decât dacă agenții care oferă servicii de finanțare de tipul BNPL lucrează în numele unor creditori reglementați, cum ar fi mari companii de carduri de credit. Din acest motiv cei care apelează la aceste metode de finanțare oferite de amintitele FinTech-uri se pot afla în situația de a nu fi protejați de legislația protecției consumatorilor specifică pentru serviciile financiar bancare și non-bancare.
Oferind niște servicii hibride de finanțare aflate la frontiera dintre serviciile financiare clasice și serviciile digitale, acești furnizori de finanțare prin FinTech nici nu sunt monitorizați de supraveghetorii piețelor financiare. Tocmai de aceea, propunerile recente ale Comisiei Europene de modificare a Directivei privind creditul de consum , în preambul, la punctul (15) menționează în mod explicit intenția de a include astfel de furnizori de tipul „cumperi acum, plătești mai târziu în domeniul de aplicare al acesteia.
O altă preocupare importantă cu privire la facilitățile oferite de această metodă de finanțare prin împrumuturi pe termen scurt a cumpărăturilor este măsura în care accesul foarte ușor la credit și analiza extrem de sumară a capacității consumatorului de a achita ratele poate duce la decizii proaste de consum. Pot fi puse în discuție chiar și dobândirea de obiceiuri nesănătoase de consum pe datorie și chiar, pe termen lung, supra-îndatorarea consumatorului. Acesta este mai ales cazul celor cărora le este greu să-și controleze impulsul de a cumpăra, al tinerilor care deocamdată nu au experiența câștigării banilor proprii sau nu se pricep prea bine să-și administreze veniturile sau să-și planifice viitorul financiar.
Cu risc de supra îndatorare sunt și persoanele ale căror venituri sunt fluctuante și discontinue se pot afla în situația de a nu putea îndeplini obligațiile din schemele de rambursare.
De aceea, pe lângă o informare clară și transparentă cu privire la tipul de servicii prestate de cei care pun la dispoziția consumatorilor metoda de finanțare „cumperi acum, plătești mai târziu” este necesară și reglementarea adecvată dar și educarea financiară cât mai timpurie pentru tineri. De curând, în Monitorul Oficial a fost publicată Legea nr. 273/16/11/2021 de modificare a Legii Educației Naționale și care introduce ca materii obligatorii Educația financiară si Educația juridica. Pentru tinerii care nu mai pot fi acoperiți de noul curriculum și pentru publicul larg și inițiativele de informare în masă pot sprijini furnizorii de servicii de finanțare să acționeze în interesul consumatorilor și să sprijine mai bine consumatorii să ia decizii adecvate de finanțare a consumului.
N.Red: Calu Monica este jurist cu peste zece ani de experiență în zona apărării drepturilor consumatorilor, activitatea ei derulându-se atât în România, cât și în cadrul UE. Ea este și președintele Asociației Consumers United/Consumatorii Uniți
0
1
