BNR a mărit dobânda cheie la 2% pe an. Se scumpesc creditele/ Motivele din spatele deciziei

de F.B.     HotNews.ro
Luni, 10 ianuarie 2022, 15:04 Economie | Finanţe & Bănci


Banca Nationala a Romaniei - BNR
Foto: Hotnews
BNR a majorat dobânda de politică monetară, lucru anticipat de majoritatea analiștilor. Astfel, dobânda cheie a fost mărită cu 25 puncte de bază, ajungând la 2% pe an. Mulți economiști se așteptau la o majorare de 0,5 puncte procentuale.

Dobânda de referință este foarte importantă, fiind utilizată pe larg de persoane fizice, companii, bănci și de alte organizații la nivelul întregului sistem economic.


Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a mai hotărât:
  • extinderea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ±1,00 punct procentual, de la ±0,75 puncte procentuale; astfel, începând cu 11 ianuarie 2022 rata dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) se majorează la 3,00 la sută pe an, de la 2,50 la sută pe an, iar rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se menține la 1,00 la sută pe an;
  • păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară;
  • menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Motivele din spatele deciziei

Conform BNR:

Rata anuală a inflației a urcat la 7,94 la sută în octombrie 2021, de la 6,29 la sută în septembrie, iar în noiembrie a scăzut la 7,80 la sută, sub impactul plafonării și compensării prețurilor la energia electrică și gazele naturale pentru populație, depășind ușor la finele celor două luni din trimestrul IV nivelul prognozat. Creșterea ei a continuat să fie determinată în principal de componente exogene ale IPC, influențele majore venind, în acest interval, mai cu seamă din scumpirea consistentă a combustibililor, pe seama categoriei non-benzină și motorină, și într-o mai mică măsură din majorarea prețurilor LFO.

Rata anuală a inflației CORE2 ajustat a continuat să crească ceva mai alert decât s-a anticipat, mărindu-se de la 3,6 la sută în septembrie, la 4,0 la sută în octombrie și la 4,3 la sută în noiembrie. Evoluția reflectă efectele creșterii ample a cotațiilor mărfurilor agroalimentare și a costurilor cu energia și transportul, precum și influențele blocajelor persistente în lanțurile de producție și aprovizionare, alături de cele venind din măsuri de protecție contra infecției cu coronavirus, toate potențate de așteptările inflaționiste pe termen scurt tot mai ridicate.

Rata medie anuală a inflației IPC și cea calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum s-au mărit în noiembrie la 4,5 la sută și la 3,7 la sută, de la 3,6 la sută, respectiv 2,9 la sută în luna septembrie 2021.

Activitatea economică și-a încetinit considerabil creșterea în trimestrul III 2021 – la 0,4 la sută, de la 1,5 la sută în trimestrul II –, contrar așteptărilor. Evoluția face probabilă restrângerea excedentului de cerere agregată în acest interval la o valoare mult inferioară celei prognozate, dată fiind inclusiv recenta revizuire notabilă în sens descendent a datelor statistice privind ritmul creșterii economiei în semestrul I 2021, implicând și o depășire relativ mai modestă în trimestrul II a nivelului PIB pre-pandemie.

În același timp, dinamica anuală a PIB a consemnat o scădere vizibil mai pronunțată în trimestrul III decât cea anticipată, la 7,4 la sută, de la 13,9 la sută în trimestrul II. Ea a rămas totuși înaltă din perspectivă istorică, cu aportul majoritar al consumului privat, precum și cu cel neobișnuit de mare adus, și în acest interval, de variația stocurilor.

Contribuția formării brute de capital fix a devenit însă, în mod neașteptat, marginal negativă, în premieră pentru ultimele 11 trimestre, în principal ca efect al accentuării contracției lucrărilor de reparații capitale, ce a devansat, ca impact, creșterile ușoare în termeni anuali ale construcțiilor noi și ale investițiilor nete în utilaje (inclusiv mijloace de transport).

Și contribuția exportului net la dinamica anuală a PIB a rămas negativă, dar s-a redus semnificativ față de trimestrul anterior, chiar și în condițiile unei scăderi ceva mai pronunțate a variației anuale a exporturilor de bunuri și servicii, în raport cu cea evidențiată în cazul importurilor. Soldul negativ al balanței comerciale și-a accelerat însă puternic creșterea în termeni anuali, în trimestrul III, pe fondul evoluției relativ mai nefavorabile a prețurilor bunurilor importurilor, în timp ce deficitul de cont curent a continuat să-și reducă dinamica anuală, deși mult mai modest decât în trimestrul II, sub influența ameliorării variației anuale a soldurilor balanțelor veniturilor.

Evoluțiile recente ale indicatorilor cu frecvență ridicată sugerează o stagnare a activității economice în trimestrul IV 2021, inclusiv în contextul valului 4 al pandemiei, al crizei energetice și al blocajelor în lanțurile de producție și aprovizionare, implicând scăderea dinamicii anuale a PIB la o valoare semnificativ mai joasă decât cea anticipată în luna noiembrie 2021.

Relevante sunt decelerarea semnificativă în luna octombrie a creșterii în termeni anuali a comerțului cu amănuntul, a celui auto-moto și a serviciilor prestate populației, precum și scăderea substanțială a producției industriale și a portofoliului de comenzi în industria prelucrătoare față de perioada similară a anului trecut.

În același timp, volumul lucrărilor de construcții și-a accentuat declinul în termeni anuali în luna octombrie, pe seama evoluțiilor de pe segmentul nerezidențial și de pe cel al construcțiilor inginerești, iar exporturile de bunuri și servicii și-au redus considerabil variația anuală și mult mai pronunțat decât importurile, cu consecința accelerării în continuare a creșterii în termeni anuali a deficitului comercial. Pe acest fond, dar și ca urmare a reînrăutățirii considerabile a balanțelor veniturilor, deficitul de cont curent și-a reaccelerat puternic creșterea în termeni anuali, valoarea lui cumulată pe ansamblul primelor 10 luni din an depășind-o cu circa 58 la sută pe cea înregistrată în perioada similară a anului anterior.

Evoluțiile de pe piața muncii au resimțit în septembrie-octombrie 2021 influențe venite din deteriorarea situației epidemiologice și din înăsprirea restricțiilor de mobilitate, precum și din acutizarea blocajelor în lanțurile globale de aprovizionare și din creșterea accentuată a costurilor cu energia și cu alte materii prime. Astfel, efectivul salariaților din economie și-a stopat creșterea în septembrie, iar în octombrie s-a mărit marginal, depășind foarte ușor nivelul pre-pandemic. Totodată, rata șomajului și-a corectat doar parțial în septembrie creșterile semnificative consemnate în precedentele două luni, iar în octombrie a rămas constantă, menținându-se astfel vizibil peste valorile pre-pandemice.

Pe piața financiară, principalele cotații ale segmentului monetar interbancar au continuat să crească relativ alert în noiembrie și decembrie 2021, atingând maxime ale ultimelor 21 de luni, sub impulsul noii majorări a ratei dobânzii de politică monetară, precum și pe fondul caracterului restrictiv al condițiilor lichidității și al așteptărilor privind creșterea pe mai departe a ratei dobânzii-cheie, potențate și de evoluțiile din regiune.

Randamentele titlurilor de stat și-au prelungit, de asemenea, creșterea, deși într-un ritm relativ mai lent, inclusiv în contextul detensionării scenei politice și al comportamentului mixt al randamentelor titlurilor de stat pe termen lung din economiile dezvoltate și din cele emergente, rămânând pe toate scadențele, semnificativ deasupra celor din regiune. În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro s-a menținut relativ stabil pe palierul mai înalt atins la finele trimestrului III.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să urce în teritoriul de două cifre în lunile octombrie și noiembrie, ajungând la 14,1 la sută, ca medie a intervalului, de la 12,9 la sută în trimestrul III, în condițiile prelungirii ascensiunii variației deosebit de înalte a componentei în lei, inclusiv cu susținerea programelor guvernamentale, dar și pe fondul dinamizării ușoare a creditului în valută. Componenta în lei și-a accelerat creșterea anuală până la 18,5 la sută în acest interval, de la 17,8 la sută în trimestrul III, iar ponderea ei în total s-a mărit în noiembrie la 72,0 la sută.

Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației va crește probabil gradual în următoarele luni, sub impactul șocurilor pe partea ofertei, depășind valorile evidențiate pe acest orizont de timp de prognoza pe termen mediu din luna noiembrie 2021.

Determinante pentru înrăutățirea perspectivei apropiate a inflației sunt majorările mai ample de prețuri anticipate a fi consemnate de energia electrică și gazele naturale – chiar și în contextul aplicării măsurilor de compensare și plafonare –, precum și de alimentele procesate, în principal pe fondul ascensiunii cotațiilor produselor energetice și ale mărfurilor agroalimentare. Impactul acestora este de natură să amplifice și să prelungească mai mult deviația pozitivă a ratei anuale a inflației de la limita de sus a intervalului țintei, mai ales ulterior sistării măsurilor de compensare și plafonare a prețurilor la energie, dar și să genereze pe orizontul mai îndepărtat de timp efecte de bază dezinflaționiste.

Incertitudini semnificative rămân, totuși, asociate efectelor măsurilor temporare de compensare și plafonare a prețurilor la energia electrică și gazele naturale pentru populație, precum și modului de evaluare și de includere a acestora în calculul IPC. Incertitudini și riscuri continuă, de asemenea, să vină din evoluția cotațiilor materiilor prime, mai ales a celor energetice și agroalimentare, precum și din situația blocajelor în lanțurile globale de producție și aprovizionare.

În același timp, evoluția pandemiei și a măsurilor restrictive asociate rămâne o sursă majoră de incertitudini și riscuri la adresa previziunilor, cel puțin pe termen scurt, în contextul tendinței de extindere la nivel național a valului pandemic provocat de varianta mai contagioasă a coronavirusului, Omicron, precum și al progresului insuficient al vaccinării pe plan intern, dar și prin potențialul impact exercitat de acest val asupra economiilor europene, afectate puternic și de criza energetică și de persistența blocajelor în lanțurile de producție și aprovizionare.

Incertitudini și riscuri continuă, de asemenea, să fie asociate conduitei politicii fiscale, date fiind, pe de o parte, deficitul bugetar potențial inferior țintei înregistrat în 2021 și, pe de altă parte, coordonatele programului bugetar aprobat pentru anul în curs, ce vizează o accelerare a consolidării fiscale, conform angajamentelor asumate în cadrul procedurii de deficit excesiv, dar într-un context economic și social dificil pe plan intern și la nivel global. O sursă de incertitudini și riscuri rămâne și absorbția fondurilor europene, în special a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate.

Ratele dobânzilor de referință: la ce sunt folosite


Ratele dobânzilor de referință sunt larg utilizate de persoane fizice și de firme la nivelul întregului sistem economic.

De exemplu, băncile le utilizează atunci când acordă împrumuturi clienților persoane fizice sau companii.

O bancă ar putea accepta să împrumute bani unei companii la o rată a dobânzii convenită, stabilită la o anumită rată a dobânzii de referință plus 2%, ceea ce înseamnă că respectiva companie ar plăti o dobândă cu 2% superioară ratei de referință actuale. Așadar, costul împrumutului crește dacă rata dobânzii de referință se majorează și scade dacă rata dobânzii de referință se reduce. În acest caz, rata dobânzii de referință poate constitui o referință fiabilă, independentă și relativ simplă pentru toate părțile implicate.

Companiile, (dar și băncile ori alte organizații) pot utiliza, de asemenea, ratele dobânzilor de referință pentru a evalua poziții bilanțiere; cu alte cuvinte, aceste rate permit unui contabil să calculeze mai ușor care este, în ultimă instanță, valoarea organizațiilor (mai exact, a activelor financiare pe care acestea le dețin).

Ratele dobânzilor de referință sunt, de asemenea, utilizate în operațiuni financiare mai complexe, precum emisiunea de titluri de valoare cu dobândă variabilă, opțiuni, contracte forward și swapuri.

Alte utilizări ale ratelor dobânzilor de referință includ: calcularea penalităților pentru descoperirile de cont aferente conturilor de numerar, calcularea dobânzilor pentru unele depozite ale persoanelor fizice și acordul privind dobânzile la credite ipotecare și împrumuturi pe segmentul de retail.


Ce spuneau economiștii șefi din bănci: creștere sigură, depinde de amploarea pasului făcut


HotNews a stat de vorbă, recent, cu mai mulți economiști-șefi din bănci, toți cei cu care am discutat fiind convinși că luni BNR va crește dobânda-cheie.

Cele de mai jos sunt din materialul de vineri, 7 ianuarie.

  • BCR: crestere de 50 de puncte de baza

Pe 10 ianuarie vedem o crestere de 50 de puncte de baza a dobanzii cheie la 2.25% si o largire a coridorului simetric al facilitatilor permanente la +/-100 puncte de baza, cu rata la facilitatea de credit ajungand la 3.25%.

Vedem dobanda cheie la 3.00% la finalul anului 2022 si cursul EUR/RON la 5.08, spune Ciprian Dascălu, economistul șef al BCR

  • Raiffeisen Bank: Ne asteptam ca BNR sa creasca pasul de intarire a politicii monetare la 50 bp

Ne asteptam ca BNR sa creasca pasul de intarire a politicii monetare la 50 bp in sedinta din 10 ianuarie. Celelalte banci centrale din regiune (din Polonia, Cehia si Ungaria) au crescut dobanda de politica monetara foarte rapid (de la un nivel mai scazut decat in Romania), aceasta fiind acum cu mult peste nivelul din Romania, in conditiile in care Romania este singura tara din regiune (sau chiar din UE) cu deficite gemene (deficit bugetar si de cont curent) foarte mari. Perspectivele inflatiei s-au deteriorat si incertitudinile cu privire la evolutia acesteia sunt foarte mari (nu este exclus sa vedem in 2022 o inflatie de peste 10%). Chiar daca natura socului inflationist este una exogena (preturile la energie in special), dimensiunea puseului inflationist reclama o reactie rapida a politicii monetare. Ne asteptam ca dobanda de politica monetara sa atinga in 2022 un nivel de 3.5%, dar nu ar trebui sa ne suprinda deloc un nivel mai ridicat, ne-a transmis Ionuț Dumitru, economistul șef al Raiffeisen Bank.

  • ING Bank: Ne așteptăm ca Banca Națională să mărească dobânda cheie de la 1,75% la 2,25%
Ne așteptăm ca Banca Națională să mărească dobânda cheie de la 1,75% la 2,25%. De asemenea anticipăm extinderea coridorului format de ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ±1,00 punct procentual, de la ±0,75 puncte procentuale, spune Valentin Tătaru, economistul șef al ING Bank România.

O creștere mai mare a dobânzii cheie nu ar trebui exclusă având în vedere că România are în momentul de față cea mai mică dobândă cheie dintre țările cu care ne comparăm de obicei (Cehia, Ungaria, Polonia). Având în vedere și contextul macroeconomic (deficite gemene considerabile) această situație nu poate persista prea mult, însă este mai probabil ca decalajul să fie recuperat gradual pe parcursul anului și nu într-o singură ședință.

Vedem dobânda cheie la 3,5% la sfârșitul anului iar facilitatea de creditare la 4,5% - facilitate pe care o anticipăm a redeveni relevantă în special în prima jumătate a anului.

În privința cursului euro/leu, nu anticipăm fluctuații semnificative ci o stabilitate foarte aproape de 4,95 pentru mare parte din 2022. În măsura în care inflația o va permite, o ușoară depreciere spre 5,00 ar putea fi tolerată spre finalul anului.

  • OTP Bank: BNR ar putea crește dobânda cu până la 50 bps

Așteptările noastre au fost de 25 bps pentru un timp, totuși avem tendința de a crede că BNR ar putea crește până la 50 bps din 3 motive principale. 1. pentru a atenua riscul efectelor de runda a doua asupra inflației, 2. pentru a reduce sarcina intervenției valutare și 3. pentru a ține pasul cu nivelul ratelor de referință ale altor bănci centrale regionale, ne-au transmis reprezentanții OTP.

Pentru 2022, estimările OTP Bank arată că dobânda cheie ar putea fi de 2,25% până la jumătatea anului 2022 și de 2,75% până la sfârșitul lui 2022. Cu toate acestea, riscurile indică în mod evident un potențial de a depăși acest nivel ca urmare a motivelor menționate mai sus.

Considerăm cursul de schimb EURRON ca fiind strict gestionat de Banca Națională a României. Așadar, anticipăm că moneda s-ar putea deprecia aproximativ în ritmul anilor trecuți, cu circa 2% pe an.








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





14489 vizualizari

  • +3 (23 voturi)    
    dupa ce robor a crescut enorm deja... (Luni, 10 ianuarie 2022, 16:01)

    uman [utilizator]

    Mai mareste si Isarescu dobanda cheie...
    Creditele deja s-au scumpit, de luna asta, enorm, pt ca robor la 6 luni este acum 3,13%, iar in septembrie anul trecut era 1,84%....
    Dar cine are timp sa observe problemele reale din viata reala?
    Credite enorm mai scumpe, costuri zilnice enorm mai scumpe - vezi combustibilul, vezi energia electrica si mai ales gazele naturale, vezi costurile alimentelor si ale altor produse...
    Din ce cred ilustrii guvernanti si bancile ca vor putea sustine in continuare sclavii de angajati la privat si intreprinderile mici si mijlocii toate aceste aberatii de scumpiri?
    Cand o sa ne trezim si o sa realizam ca suntem furati efectiv?
    Comparam mereu scumpirile din Romania cu alea din alte tari, cand salariile alora care ni se dau exemplu sunt de zece ori mai mari... Cand aia mai primesc si servicii de taxele pe care le platesc. Sau de impozitele pe care le platesc...
    Noi primim doar prosteala.
    • +7 (13 voturi)    
      enorm? (Luni, 10 ianuarie 2022, 17:18)

      pehash [utilizator] i-a raspuns lui uman

      Mi se pare lejera cresterea. Daca te uiti pe indicatorii macro de inflatie si cheltuieli bugetare din ultimii 2-3 ani, BNR inca "rezista" (pe banii fraierilor) ca sa faca pe plac guvernului.
      Sa tot imprumuti bani de la BNR cu 1-2% cand inflatia e 7-8%. Faci bani stand degeaba...
      • +6 (12 voturi)    
        da, costurile au crescut enorm (Luni, 10 ianuarie 2022, 17:38)

        uman [utilizator] i-a raspuns lui pehash

        Pt oamenii care muncesc in privat, care au business din categoria firmelor mici si mijlocii, costurile crescute enumerate mai sus sunt devastatoare.
        Eu inteleg ca partidele de la putere si bancile profita, dar vor ramane fara sursa de profit - adica prostii nu vor mai avea cum sa sustina aceste cresteri.
        Nu contest ca sunt diferite conditii care se leaga si duc la astfel de situatii, dar tot in sarcina politicienilor de la butoane si a bancilor, mai ales a celei centrale, ar fi taskul de a evita astfel de situatii. Dar cand suntem condusi de profitori, pe deasupra si incapabili, asa se intampla.
        Nu sunt economist, eu vorbesc de cum se vad lucrurile in viata reala a unora care muncesc pt bani. Nu ii premesc, nu ii fura. Greu de priceput pt categoriile de mai sus.
        • 0 (6 voturi)    
          Hmm (Luni, 10 ianuarie 2022, 21:15)

          1anonim [utilizator] i-a raspuns lui uman

          Daca ai lucra in management major ai vedea ca lucrurile nu stau deloc asa cum spui tu. Nu uita, fiecare judeca lucrurile din punctul lui de vedere, conform informatiilor la care are acces. Deci nu, nu ai dreptate.
        • +4 (4 voturi)    
          de acord (Luni, 10 ianuarie 2022, 21:58)

          pehash [utilizator] i-a raspuns lui uman

          Dar costurile sunt implicite. Sunt doar un efect.
          Dupa ce asisti pasiv cand cineva iti da foc la casa, degeaba te mai vaiti cand ti se cere sa ajuti la carat apa.

          La fel si cu dobanda cheie. Momentul in care puteai face ceva ca sa previi cresterea, a trecut. Cand pensii si salarii bugetare cresteau din pix mai repede decat economia, atunci se putea face ceva. Acum tot ce poti sa faci este sa suporti consecintele. Sau lasi casa sa arda si sa-ti construiesti alta, in alta tara...
  • +6 (18 voturi)    
    Pas cu pas! (Luni, 10 ianuarie 2022, 16:09)

    DomnuTrandafir [utilizator]

    Pasul 1
    Inflatia galopanta de plus 10% din 2021,
    Cu decapitalizarea depizitelor rezidetilor cu 6%!

    Pasul 2
    Oranduirea politica idioata,

    Pasul 3
    Criza sanitara fara precedent,

    Pasul 4
    Criza economica mondiala,

    Pasul 5
    Valul 5, 6 samd,

    Pasul 7
    Guvernul de dezbinare nationala,

    Pasul 8
    Noi am facut un pas:
    Plus 0,25%!
    Nu stim de ce!
    Dar nici nu ne intereseaza!

    Pas cu pas!
    Unii cu golful !
    Altii cu un sfert de punct!
    Pas cu pas!
    • +5 (9 voturi)    
      Pasul urmator (Luni, 10 ianuarie 2022, 18:09)

      DomnuTrandafir [utilizator] i-a raspuns lui DomnuTrandafir

      "Următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 9 februarie 2022."

      Plus 1% la dobanda de politica monetara.
      Punct si de la capat!
      In martie!
  • +1 (11 voturi)    
    Fook (Luni, 10 ianuarie 2022, 16:14)

    numaiamnume [utilizator]

    acum trebuie sa marasec chiria pentru proprietatile mele. Chiriasii mei va multumesc!
    • +7 (11 voturi)    
      vrei sa spui pentru proprietatile bancii? (Luni, 10 ianuarie 2022, 17:34)

      Gogu_cel_viteaz [utilizator] i-a raspuns lui numaiamnume

      S-ar putea ca unii chiriasi sa-si bage picioarele si sa te vad ce faci cu proprietatile "tale" daca nu sta nimeni in ele.
      Sincer acum... imi pare rau de cei cu credite dar de ce te-ai risca sa faci "afaceri" cu inchirieri de apartamente cumparate cu credit de la banca, in conditiile in care cam la 10 ani apare cate un hop economic mai mare?
      • 0 (2 voturi)    
        da, (Luni, 10 ianuarie 2022, 17:59)

        vladm9 [utilizator] i-a raspuns lui Gogu_cel_viteaz

        Nu sunt proprietatiile bancii. Poate sunt folosite ca garantii pentru credite.

        Domnul de mai sus, poate sa mareasca preturile conform contractelor (daca are) indiferent de dobanda de la BNR.

        Legat de crize:
        Nu e obligatoriu sa mai vedem un hop mare in urmatorii 5 ani.
        Poate hop-ul covid e suficient pentru a marca perioada asta.
        Inchirierea apartamentelor cu credite de la banca sunt riscante, dar in perioade de crestere fiananciara pot sa fie eficiente.
      • +2 (6 voturi)    
        Cred ca s-a referit la cele 6 proprietati (Luni, 10 ianuarie 2022, 18:13)

        DomnuTrandafir [utilizator] i-a raspuns lui Gogu_cel_viteaz

        Ale Faraonului!
        Sau la cele 7 case ale cui credeti?
    • +2 (2 voturi)    
      ... (Luni, 10 ianuarie 2022, 17:40)

      samuraijack [utilizator] i-a raspuns lui numaiamnume

      Chiria crește când crește inflația.
      Iar inflația scade când dobânda de referință crește (e invers proporțional).

      Nu se poate ca dobânda de referință să fie mult mai mică ca inflația, uită-te la cazul Turciei unde inflatia a urcat până la cer din cauza geniului economic a lui Erdogan care a scăzut dobânda de referință în loc să o crească.

      Practic în situația actuală, fraierii cu economii plătesc prin inflație dobânda mică pentru creditele deștepților, care s-au ales cu o dobândă reală negativă.
      • 0 (4 voturi)    
        depinde de la caz la caz (Luni, 10 ianuarie 2022, 22:17)

        pehash [utilizator] i-a raspuns lui samuraijack

        Daca inchiriaza unuia caruia i-a crescut salariul mai repede decat inflatia, sigur se descurca.

        De exemplu, salariul mediu brut pe ramura economica "ADMINISTRATIE PUBLICA SI APARARE; ASIGURARI SOCIALE DIN SISTEMUL PUBLIC":
        octombrie 2017 - 5433 RON
        octombrie 2021 - 8566 RON
        Deci o crestere de 58%. Inflatia in acelasi interval a fost un pic sub 19%.
        Doar salariul de baza, fara bonusuri, tichete, vouchere etc.
  • 0 (16 voturi)    
    BNR-ul semidoct (Luni, 10 ianuarie 2022, 16:50)

    CrisJti [utilizator]

    BNR trebuia sa mareasca pana la 3 % cel putin, asa vom avea macel inflationist la toti romanii. Tarile din jur au marit dobanda si pana la 5 % pentru a proteja economiile oamenilor, toata cresterea de la noi se bazeaza in mare parte pe consum si imprumuturi. O alta problema este subevaluarea EURO care ar trebui sa coste cel putin 5.5 RON, ungurii sau plonezii isi tin curul liber si de asta exportatorii au de castigat. La noi s-a mers pe ideea sa protejam pe cei cu imprumuturi, si eu am imprumut, dar eram constient de riscuri cand l-am luat, de ce sa platesc din buzunar prostia unora.
  • +3 (7 voturi)    
    Hai cu criza!! (Luni, 10 ianuarie 2022, 16:51)

    ABBV [utilizator]

    hai ca se poate !! Un pic de vointa!
  • +7 (15 voturi)    
    BNR (Luni, 10 ianuarie 2022, 17:01)

    yyyxxx1981 [utilizator]

    este in urma marind prea tarziu si prea putin dobanda. Din cauza dobandei mici foarte mult timp a explodat inflatia care ne omoara pe toti. Din pacate sunt 2 optiuni ori lasi dobanda mica->explodeaza inflatia si ii omori pe toti ori cresti dobanda sa temperezi inflatia si ii afectezi pe cei cu credite. Dar BNR in stilul romanesc o tine nici asa nici asa ca sa se intample ambele rele. Dobanda trebuia marita de peste jumatate de an, doar ca nu a vrut Isarescu sa se complice. Iar cei care stiau ca dobanzile sunt la un minim istoric si s-au dus la plan de indatorare maxim....nu se pot astepta sa se duca de rapa din cauza inflatie toata populatia pentru ei.
    • +1 (9 voturi)    
      pei fix asta-i planul (Luni, 10 ianuarie 2022, 17:38)

      Gogu_cel_viteaz [utilizator] i-a raspuns lui yyyxxx1981

      am votat niste comunisti deghizati in partide de dreapta si intr-un final ne-am ales cu niste comunisti pe fata; iar in comunism toata lumea e la fel de egala.... toti sunt saraci
      • +7 (7 voturi)    
        fals (Luni, 10 ianuarie 2022, 22:26)

        pehash [utilizator] i-a raspuns lui Gogu_cel_viteaz

        Asta nu e comunism. Daca era comunism, bugetarii castigau la fel de mult ca muncitorii si toti cei care s-au pensionat anticipat erau pusi din nou la munca.

        In fapt, este un regres social, inapoi la perioada fanariota, cand moralitatea era un impediment insurmontabil pe scara sociala.

        Realist vorbind, Romania nu a experimentat niciodata comunismul autentic. Dupa '45 au carat rusii vreo 15 ani toata productia, timp in care s-a creat o patura sociala servila puterii rusesti, care ulterior a acaparat puterea si benefiicile.
  • +2 (8 voturi)    
    Stai un pic (Luni, 10 ianuarie 2022, 17:29)

    JohnR [utilizator]

    Nu Isarescu a zis ca bancile sa dea numai credite imobiliare in lei, pentru ca valutele sunt periculoase? Ei bine acum e mai rau la leu.
    • -3 (7 voturi)    
      inca e corect (Luni, 10 ianuarie 2022, 17:45)

      vladm9 [utilizator] i-a raspuns lui JohnR

      Creditele in lei sunt mai previzibile.
      Dobanda de 2% anuntata de BNR e sub inflatia tinta de 2.5%.
      E periculos sa iti subestimezi capacitatea de plata a ta.
      • -2 (2 voturi)    
        Serios mestere? (Marţi, 11 ianuarie 2022, 10:36)

        JohnR [utilizator] i-a raspuns lui vladm9

        EURIBOR la 3 luni e inca negativ cu toate ca inflatia reala in zona Euro e la 5% pe Decembrie 2021.
  • +4 (10 voturi)    
    ineficienta guvernului PSDUDMRPNL se vede prin (Luni, 10 ianuarie 2022, 17:30)

    hopsinoi [utilizator]

    inflatie (implicit dobanzi mai mari), taxe marite. Doar nu o sa opreasca furtul prin pensii speciale.
    • +1 (3 voturi)    
      vrei sa zici (Luni, 10 ianuarie 2022, 20:00)

      mmmircea [utilizator] i-a raspuns lui hopsinoi

      ca se vede dezastrul patronat de Catu si implinit de ministri profund incompetenti precum Nasui sau Popescu.
  • +5 (7 voturi)    
    Impact (Luni, 10 ianuarie 2022, 18:32)

    Tessian [utilizator]

    Cat impact are cresterea dobanzii de referinta in conditiile in care statul se imprumuta cu cateva miliarde in fiecare an crescand cantitatea de bani din economie?
  • +2 (4 voturi)    
    O soluție bună... (Luni, 10 ianuarie 2022, 21:18)

    spirache [utilizator]

    Degeaba ai dobânda mica daca se exploatează de catre dezvoltatorii imobiliari ingenuitatea și candoarea cumpărătorilor. Dobânda mică a urcat pretul pana in cer, promisiunea de tva mai mic a urcat prețurile până in cer, deși amânată fiind măsura in sine, tva mai mic din ianuarie a alimentat lăcomia dezvoltatorilor sa notifice pe cei cu promisiuni bilaterale sa accepte mărirea ,,bazei", adica a prețului fara tva, ca sa bage banii din tva salvat in buzunar. Poate marirea dobânzii, care va continua,la ce inflație e, va fi un adevărat dus rece pt visătorii fără oprire.
    • +5 (5 voturi)    
      nu e prost cine cere.. (Luni, 10 ianuarie 2022, 22:28)

      pehash [utilizator] i-a raspuns lui spirache

      se exploateaza fraierii, ca de obicei.
  • +1 (5 voturi)    
    dobânda e înfiorător de mică (Marţi, 11 ianuarie 2022, 6:41)

    NicuPandemicu [utilizator]

    ...iar asta ne sărăcește pe toți, prin inflația galopantă, dar protejează guvernul supraîndatorat și politicile expansioniste fără acoperire în economia reală.

    În 2010, când inflaţia era 8%, ceva mai mică decât e astăzi, dobânda-cheie era de 6,25%. Acum BNR a urcat-o la doar 2%. Banca Centrală eșuează în principala ei misiune, țintirea inflației. Mugur Isărescu îmbătrânește urât, cu Viorica Dăncilă și ceilalți politruci alături.
    • -3 (3 voturi)    
      Vezi Africa si America de sud (Marţi, 11 ianuarie 2022, 10:39)

      JohnR [utilizator] i-a raspuns lui NicuPandemicu

      Mai sunt tari bananiere cu dobanda la 6%. Succesuri!
  • 0 (2 voturi)    
    Dobanda > Inflatia (Marţi, 11 ianuarie 2022, 10:53)

    NimeniNeica [utilizator]

    Dobanda pentru credite trebuie sa fie mai mare decat rata inflatiei.

    In momentul in care contractezi un credit iti asumi riscul.
    • -1 (1 vot)    
      poftim? (Joi, 13 ianuarie 2022, 18:01)

      vladm9 [utilizator] i-a raspuns lui NimeniNeica

      Cum adica iti asumi riscul, si ce faci daca nu iti asumi?

      cand stai cu banii degeaba, iti asumi inflatia?


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by