Discuțiile legate de o posibilă prelungire a vârstei de pensionare s-au reaprins cu fumigene și cu petarde, chiar dacă oficial, PSD spune că nu e de acord cu majorarea opțională a vârstei de pensionare: speranţa de viaţă a scăzut anul trecut, cu 1,4 ani iar speranţa de viaţă sănătoasă în România este incomparabil mai mică cu cea din UE. Acesta este doar jumătate din răspuns, cealaltă jumătate lipsind de pe agenda publică. Ce arată datele Eurostat cu privire la speranța de viață la 65 de ani din România, speranța de viață sănătoasă la 65 de ani, proiecțiile pe următorii ani și unde ne situăm printre celelalte țări europene.
Începem cu estimările Eurostat cu privire la speranța de viață la 65 de ani:
Aparent, femeile vor trăi încă 25 de ani iar bărbații își vor lua pensia încă 22 de ani. Sună bine, dar dacă intrăm în detalii vom vedea că acestea nu sunt atât de roz.
”De ce nu poate creşte vârsta de pensionare în România. Prima ştire şocantă este că anul trecut speranţa de viaţă a scăzut cu 1,4 ani, conform datelor Eurostat. Al doilea argument vine din faptul că trebuie analizată speranţa de viaţă sănătoasă, un indicator ce vorbeşte despre calitatea vieţii în ultimii ani (cât de sănătos eşti)”, spune purtătorul de cuvânt al PSD.
Așa este. HotNews a scris din februarie anul trecut acest lucru. El nu e specific doar României, ci e valabil pentru întreaga Europă.
Datele sunt în graficul de mai jos:
Revenind la pensionare, mai trebuie să ne uităm la un indicator: speranța de viață sănătoasă la 65 de ani. Cu alte cuvinte, la câți ani ne așteptăm să petrecem într-o stare fizică bună, după ce am depășit vârsta de 65 de ani. Răspunsul e cel de mai jos:
Majoritatea românilor spun că au o stare de sănătate bună şi foarte bună, potrivit unei anchete din 2021 a Statisticii, dar 3 români din 4 cu vârsta de 65-74 ani se plâng de starea lor de sănătate. Dacă ne uităm la cei de peste 75 de ani, 90% au probleme medicale.
Se poate intra în detalii (uitându-ne la starea de sănătate orală percepută, unde începând cu vârsta de 55 ani, peste jumătate dintre români spun că aceasta este ”rea sau foarte rea”. Detalii, în cercetarea INS.
Mai jos, problemele de limitare a vederii la seniorii români:
Starea de sănătate a unei persoane poate fi afectată într-o măsură mai mare sau mai mică de o boală sau leziune. Acea boală poate fi de scurtă durată (boală acută) sau poate afecta persoana o perioadă lungă de timp (cel puţin 6 luni), necesitând un tratament continuu sau periodic (boală cronică sau de lungă durată).
Luând în considerare o listă de boli cronice cu incidență frecventă în rândul populației, cum ar fi hipertensiunea, infarctul miocardic, diabetul, astmul bronșic etc., diferenţele prezentate anterior apar şi mai mult în evidenţă dacă analizăm structura populaţiei care suferă de boli cronice după numărul de boli cronice declarate.
Cu cât vârsta este mai mare, cu atât creşte posibilitatea ca o persoană să sufere de boli cronice, astfel încât proporţia persoanelor de 55-64 ani care suferă de cel puţin o boală cronică trece de 40% (43,4%), iar după vârsta de 65 de ani persoanele care suferă de boli cronice devin majoritare pentru această categorie de populaţie, arată INS în lucrarea citată.
De asemenea, incapacitatea pe termen lung reprezintă o limitare pe termen lung a activităţilor din viaţa cotidiană, determinată de starea de sănătate a unei persoane şi este urmată de limitări moderate sau severe ale funcţiilor fizice sau senzoriale, constituind obstacole reale în viaţa cotidiană a persoanelor afectate.
Cu cât vârsta este mai mare, cu atât creşte posibilitatea ca o persoană să sufere de boli cronice, astfel încât proporţia persoanelor de 55-64 ani care suferă de cel puţin o boală cronică trece de 40% (43,4%), iar după vârsta de 65 de ani persoanele care suferă de boli cronice devin majoritare pentru această categorie de populaţie.
Pe regiuni de dezvoltare, cele mai mari ponderi ale populaţiei cu boli cronice se regăsesc în regiunile Nord-Vest (25,3%) și Bucureşti-Ilfov (25,0%), iar cele mai mici ponderi în regiunile Sud-Vest Oltenia (22,4%) și Vest (20,3%).
Pe scurt, ca să tragem linie. Ok, o să trăim mai mult la 65 de ani, dar în ce condiții de sănătate? Vom mai fi, sau mai degrabă câți dintre noi vor mai fi capabili să lucreze 8-10 ore/zi, chiar și în condiții de telemuncă?
Dincolo de discuțiile legate de sustenabilitatea sistemului de pensii (extrem de spinoasă și pe care niciun partid nu vrea să o deconteze politic pentru că presupune creșteri considerabile de taxe), problema e una de capacitate fizică a seniorilor de 65+ de a presta o muncă salarială.
Sursă foto articol: Photo35112973©Nyul|Dreamstime.com
4
25
