​”Da, speranta de viață la naștere a scăzut cu mai mult de 1 an!”, a confirmat pentru HotNews.ro profesorul Vasile Ghețău, reputat demograf român, întrebat dacă mortalitatea ridicată nu a afectat și calculele privind speranța de viață la naștere, unul dintre indicatorii importanți ai demografiei. De aceeași părere este și profesorul Dumitru Sandu, celălalt cunoscut demograf pe care îl avem. ”Este de așteptat ca speranța de viață la naștere- indicator de agregare a ratelor specifice de mortalitate pe vârste- din 2020, comparativ cu 2019, să înregistreze un declin mai accentuat în urban comparativ cu mediul rural”, susține Sandu.

Speranta de viata la nastere a scazutFoto: Pixabay

”Încep sa apară efecte demografice ale pandemiei. În decembrie 2020 s-au înregistrat, conform Institutului Național de Statistică (INS), 36.116 decese, cu 13.504 mai multe decese decât în decembrie 2019 (vezi figura de mai jos- n.red)”, spune profesorul Sandu.

Accidental sau efect de structuri pe vârste diferite în cei doi ani?, se întreabă domnia sa. ”Cum structurile pe vârste ale populației nu se schimbă brusc, de la un an la altul, este foarte probabil că avem un semnal demografic al efectelor pandemiei COVID-19 și la nivelul României. Începând din iulie 2020 se pare că efectul pandemiei a devenit evident. În iulie 2020 s-au înregistrat cu aproximativ 2000 decese mai mult decât în 2019. În lunile următoare, în 2020, sporul de decese lunare comparativ cu aceleași luni din 2019 a fost de 3230 (în august), 2939 (septembrie), 6337 (octombrie) și 14.163 (noiembrie)”, mai explică prof. Sandu pentru HotNews.ro

Figura 1. Decese in Romania pe luni, 2019 si 2020. Sursa de date primare: INS.

Variații de acest gen, de o asemenea amplitudine, nu apar din senin, consideră Sandu. Efectul șocului pandemic este evident. Orice alte explicații alternative – „doar o gripă”, „măsurări inexacte”, „conspirație la nivel global” etc. nu rezistă în raport cu o astfel de evidență empirică simplă”, mai spune Dumitru Sandu.

Efectul specific al factorului COVID-19 asupra sporului de decese lunare se poate constata, și mai clar, prin comparația pe medii rezidențiale (vezi figura de mai jos-n.red).

În decembrie 2020, pentru mediul urban, sporul de decese față decembrie 2019 a fost de 65.3%. Pentru aceeași comparație, dar pe mediul rural, sporul de decese a fost mai mic, de 54.5%. Sistematic, pentru toate lunile din a doua jumătate a anului, sporul de decese a fost mai mare în urban decât în rural. Situația este, conform așteptărilor , cu spor de mortalitate mai mare în localitățile urbane cu mai mare densitate de locuitori, comparativ cu cele rurale, cu densitate mai mică a populației.

Figura 2. Sporul lunar de decese in 2020 comparativ cu luna corespunzătoare din 2019, pe medii rezidențiale (%)

Sursa de date primare: INS.

Exemplu: Decesele din urban, din luna decembrie 2020, au fost cu 65.3% mai multe, comparative cu cele din aceeași lună a anului anterior 2019, tot pentru urban. Pentru rural, cifra corespunzătoare a fost de numai 54.5. (Graficul este construit cu folosirea punctului ca marcator de zecimale.)

”Pornind de la aceste date parțiale este de așteptat ca speranța de viață la naștere (indicator de agregare a ratelor specifice de mortalitate pe vârste) din 2020, comparativ cu 2019, să înregistreze un declin mai accentuat în urban comparativ cu mediul rural. Densitatea de locuire mai mare în urban decât în rural și cu rate de infectare-mortalitate prin COVID-19 mai mari în orașe decât în sate, vor duce ,foarte probabil, și la diferențele de declin în speranța de viață la naștere anterior menționate. Localitățile sau regiunile cu interacțiuni sociale sporite datorită densității, circulației migratorii (internă, dar mai ales externă) și navetismului de nivel ridicat vor fi, probabil, și cele cu rate sporite de infectare-mortalitate COVID-19”, conchide Dumitru Sandu.