În afară avem noțiunea de „flat tax”, care înseamnă de fapt un lucru: nu e cotă progresivă. În al doilea rând, se referă la impozitul pe venit. Spunem asta de la început pentru că multă lume, inclusiv din zona politică, face o confuzie privind cota unică, așa cum este denumită în România. Se spune că avem o cotă unică de 16% și că aceasta a rămas la impozitul pe profit. E greșit. În 2004, când au decis acea cotă la profit s-au gândit: hai să facem tot 16% și aici.
Practic atunci s-au aliniat și alte taxe la 16% (cifra o găseam mai peste tot în Codul fiscal). Așadar, din 2005 (când a intrat în vigoare) am avut o cotă unică (în sensul de flat tax – adică pe venit) și o cotă de 16% la profit.
Neoficial, la acea vreme se discuta să fie și TVA-ul tot la 16%, dar s-au răzgândit ulterior.
Așadar, revenind la ideea cu care am început, când vorbim de cotă unică, trebuie să ne gândim la flat tax.
Cât este cota unică astăzi în România
Având în vedere cele de mai sus, cota unică astăzi este de 10%. Nu mai e 16% din 2018 (cu câteva excepții, cum ar fi la nerezidenți, de exemplu). PSD a făcut asta, dar nu vă gândiți la o mare bucurie. Că atunci au fost mărite contribuțiile. Deci nu ne-am ales cu mai mulți bani în buzunar.
De asemenea, contribuțiile sunt acum în sarcina angajatului, dar tot angajatorul le plătește, evident.
Ceea ce s-a schimbat, este că IT-știi nu mai sunt scutiți de 16%, ci de 10%, restul fiind pe contribuții – pe care trebuie să le plătească.
Nu sunt mulți IT-ști salariați, oricum, vorbim de circa 100.000. Majoritatea lucrează prin alte forme, precum PFA sau microîntreprinderi. La PFA, de exemplu, impozitul pe venit și contribuțiile se plătesc la nivelul salariului minim.
Dacă mulți se întreabă cât de unică este cota unică, venim cu două exemple ceva mai cunoscute:
1. Dividendele sunt acum impozitate cu 5%, nu mai sunt cu 16%
Bineînțeles, multe persoane preferă să lucreze pe microîntreprinderi, să plătească impozit pe venit (1-3% după caz) și 5% pe dividende. Lucru normal și logic.
2. Angajații din construcții nu mai plătesc impozit pe venit pentru salariile între 3.000 – 30.000 lei (aici intră toate categoriile din domeniu, atât cei de pe schelă, cât contabilii, șoferii sau bucătarii – dacă au așa ceva – după caz).
Așadar, avem mai multe cote. Cota unică nu mai este unică. Unele sunt mai mici, iar anumitor categorii nu li se aplică deloc.
Dacă motivul pentru care se dorește o cotă progresivă este reprezentat de faptul că au scăzut veniturile din cota unică, atunci aceasta trebuie refăcută așa cum a fost inițial. Va fi simțită ca o taxare suplimentară, asta este clar. O reașezare a taxării ar trebui făcută la un moment dat.
Discuția privind cota unică versus progresivă s-a reaprins după declarațiile ministrului Finanțelor
Într-un interviuacordat HotNews.ro, ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a vorbit despre faptul că va face o analiză în ideea introducerii unui impozit progresiv. Adică să se renunțe la cota unică.
„Eu nu pot să neg că nu vom avea dezbatere: Cotă unică versus impozit progresiv”, a spus Câciu.
El a mai afirmat că în România se discută de cota unică care în România nu prea mai există. S-a distorsionat.
„Eu am zis să facem câteva analize pe 3 tipuri de țări (în ceea ce privește impozitul progresiv n.r.): o țară dezvoltată despre care toată lumea știe că e dezvoltată – Germania de exemplu, o țară mediteraneană și 3 țări foste comuniste, din zona Centrală de Est și de Sud-Est”, a precizat Adrian Câciu.
În apărarea sa a sărit și președintele PSD, Marcel Ciolacu.
„Cota unică a rămas în continuare în România, dar mai sunt trei state din Europa care au cotă unică şi nu sunt nişte state... Chiar unul este cam cât are Bucureştiul, aşa. Deci nu sunt nişte state dezvoltate economic. Trebuie să ne hotărâm: vrem, în România, să inventăm tot timpul apa caldă sau vrem să intrăm în zona euro categoric. (...) Aceste măsuri fiscale sunt prinse în programul de guvernare - nu neapărat desfiinţarea cotei unice explicit -, că vom analiza în cursul acestui an o altă abordare fiscală. Ştiţi foarte bine că orice modificare la Codul Fiscal intră în vigoare după şase luni, ca să fie totuşi predictibilă şi transparentă”, a explicat liderul PSD.
Liderul PNL Florin Cîțu, a respins ideea revenirii la impozitul progresiv, spunând că acest subiect, la fel ca şi cel privind suprataxarea, au fost închise la momentul negocierilor pentru formarea coaliţiei cu PSD.
"În Partidul Social Democrat sunt sigur că sunt astfel de discuţii, este conform ideologiei. Dar în acest compromis cu Partidul Naţional Liberal la guvernare este imposibil”, a spus Cîţu.
8
0
