Eu sunt pentru acest prag de 1%, dar nu mi se pare corect dacă ai un holding și ai 5 companii, fiecare generază 1 milion de euro și plătești 1%/cifra de afaceri. Nu e normal, susține Mihai Precup, secretar de stat în Ministerul Finanțelor, într-un interviu acordat HotNews.ro.

Mihai PrecupFoto: Adi Iacob / HotNews

„Eu aș zice că ai nevoie de una singură. Ai voie la o companie în cadrul holdingului. Nu poți să ai la final de zi 5 milioane euro cifră de afaceri consolidat și tu plătești 1%. Nu e normal”, a mai afirmat el.

Din discuția cu Mihai Precup mai reiese că ieșirea României din băncile controlate de Rusia pare că stagnează, din cauză că se dorește o ieșire coordonată. Legea responsabilității fiscal-bugetare posibil să nu se aplice, deși datoria publică a depășit 50% din PIB, secretarul de stat evitând să dea un răspuns direct, ba chiar dând de înțeles că putem continua până la 60% din PIB.

Declarațiile pe scurt:

• Suntem în curs de a evalua toate consecințele ieșirii României din băncile controlate de Rusia, dar este un proces de durată.

• Trebuie să facem o echipă pentru a ne proteja propriile capitaluri, investitorii români care au cumpărat obligațiuni de la această bancă, finanțările pe care le are ea în România.

• Încercăm să protejăm interesele investitorilor și ale companiilor care au beneficat de aceste finanțări.

• Este o chestiune mai complicată. Adică ne-a și dat bani, ne-a și luat pe de altă parte. Este mai complicată speța asta.

• Faptul că datoria publică a depășit 50% din PIB nu este o problemă așa mare dacă ne uităm în context european și vedem că datoria țărilor din zona euro atinge recorduri nemaiîntâlnire. (...) mai avem încă 10% până la 60% în ceea ce privește celălalt criteriu de convergență pentru zona euro.

• Nu cred că vom vedea măsuri de austeritate. Cred că preocuparea Ministerului de Finanțe este o mai bună colectare a veniturilor. Ăsta este obiectivul nostru. Să creștem bugetul.

• Eu sunt pentru acest prag de 1%, dar nu mi se pare corect dacă ai un holding și ai 5 companii care fiecare generază 1 milion de euro și plătește 1%/cifra de afaceri. Nu e normal.

• Eu aș zice că ai nevoie de una singură. Ai voie la o companie în cadrul holdingului. Nu poți să ai la final de zi 5 milioane euro cifră de afaceri consolidat și tu plătești 1%. Nu e normal.

• Ok, avem impozit de 1% pentru companiile până într-un milion de euro. Trebuie să-l păstrăm, nu trebuie să-l păstrăm? Nu știu, ne gândim. Pentru câte? Ținem același plafon? Sunt și în PNRR asumate anumite lucruri.

• Noi suntem pentru ca Hidroelectrica să se listeze pe Bursa de Valori București. Și la nivel de Hidroelectrica nu s-a votat decât pentru o listare internă.

• Undeva pe la 6 miliarde lei va încasa Ministerul din dividendele companiilor de stat.
  
  
• Secretar de stat din Finanțe, susținător al cotei progresive: Cred că o regândire a sistemului de impozitare din România este necesară

Ieșirea României din băncile controlate de Rusia pare că stagnează

Reporter: România trebuia să iasă din Banca Internațională de Investiții și din BICE – Banca Internațională de Cooperare Economică. A fost anunțată intenția la începutul războiului din Ucraina. Am reușit să ieșim? Când o să reușim?

Mihai Precup: Procedurile sunt demarate din această perspectivă cu ieșirea din cele două bănci rusești. Este o decizie strategică pe care și-a asumat-o întregul Guvern.

Suntem în curs de a evalua toate consecințele, dar este un proces de durată. Este un proces de durată deoarece presupune o ieșire coordonată din aceste două bănci rusești: BICE și BII, una cu sediul la Budapesta și cealaltă la Moscova.

Presupune ieșire coordonată pentru că nu doar România dorește să iasă, sunt vreo 3 țări, dacă nu mă înșel, din Estul Europei, în afară de Ungaria. Polonia, din câte știu, a și ieșit în trecut.

Reporter: De ce încercați ceva coordonat? Dacă a făcut-o Polonia în trecut, de ce nu putem și noi? Să nu mai așteptăm pe ceilalți, să ieșim acum.

Mihai Precup: Pentru că Polonia a ieșit atunci într-un alt context. Noi acum dacă ieșim, vrem să ieșim împreună cu ei. Este bine și pentru interesele noastre financiare din cadrul băncii să ieștim coordonat și cred că este un mesaj mult mai bun dacă facem în această direcție.

Reporter: Și credeți că se va întâmpla anul acesta sau anul viitor? La răspunsul ăsta coordonat depindeți de celelalte state...

Mihai Precup: Și ei de noi.

Reporter: Da, vorbim... vă bazați unii pe alții și parcă văd că rămâne în aceeași situație.

Mihai Precup: Nu depindem de nimeni. Ideea este că suntem o echipă în a ieși din aceste bănci rusești. Trebuie să facem o echipă pentru a ne proteja propriile capitaluri, investitorii români care au cumpărat obligațiuni de la această bancă, finanțările pe care le are ea în România. Are peste 200 milioane euro finanțări, aproape 300 milioane euro obligațiuni cumpărate de fondurile de pensii din România.

Încercăm să protejăm interesele investitorilor și ale companiilor care au beneficat de aceste finanțări. Ne-am dat seama că din punct de vedere atât al mesajului cât și al intereselor noastre comune e bine să facem o muncă coordonată la nivelul Europei de Est.

Reporter: Nu prea înțeleg ce înseamnă coordonarea asta. Ce faceți? Schimbați emailuri între voi și atât? Noi ce avem acum este un memorandum. Momentan altceva nu există.

Mihai Precup: E un pas important ăsta. Adică memorandumul respectiv care a fost avizat de Guvern ...

Reporter: Da, dar memorandumul, în general, reprezintă o intenție. Asta nu înseamnă că se va și aplica ceea ce scrie într-un memorandum.

Mihai Precup: Ăsta e un lucru foarte important. Faptul că avem o intenție clară de a ieși din cele două bănci rusești – nu rusești neapărat...

Reporter: Dacă, că acționar majoritar este Rusia.

Mihai Precup: Da, corect, cele două bănci BII și BICE – este un pas extrem de important faptul că atât Ministerul de Finanțe, cât și cel de Externe și Guvernul și-au asumat acest rol de a ieși care care și aspecte negative și aspecte pozitive. Suntem în curs să le evaluăm. Este un semn extrem de important.

România, pe datele problemelor de astăzi, nu cred că e niciun avantaj pentru România să se grăbească astăzi față de celelalte state, ci mai important este să facem o ieșire coordonată.

Reporter: Ați făcut un calcul din punct de vedere al impactului bugetar? Că suntem acționari acolo.

Mihai Precup: Este mai complexă treaba. Vorbim de o bancă care are finanțări, pe deoparte, deci are activ față de România, dar are și datorii înspre România, adică înspre fondurile de pensii din România. Este o chestiune mai complicată. Adică ne-a și dat bani, ne-a și luat pe de altă parte. Este mai complicată speța asta.

Suntem în curs de a evalua să vedem exact cum putem să mitigăm eventualele... nu sunt direct la Ministerul de Finanțe, dar eventualul impact negativ poate? Poate nu știu...

Reporter: Dar nu s-a făcut asta? A trecut atâta timp și mă gândeam că măcar atâta s-a făcut.

Mihai Precup: S-a făcut, dar suntem în curs de a finaliza. Nu vreau să comunic o cifră acum.

Reporter: Măcar orientativ...

Mihai Precup: Păi v-am spus deja. Avem finanțări de la ei de peste 200 milioane și fondurile de pensii au împrumutat deja aproape 300 milioane euro. Cota de capital a României într-una dintre bănci este astăzi de vreo 26 milioane euro.

Legea responsabilității fiscal bugetare probabil nu se va aplica

Reporter: Datoria Publică a depășit 50% din PIB, avem datele pe februarie. Se discută la Ministerul de Finanțe despre aplicarea Legii reponsabilității fiscal-bugetare?

Mihai Precup: Faptul că datoria publică a depășit 50% din PIB nu este o problemă așa mare dacă ne uităm în context european și vedem că datoria țărilor din zona euro atinge recorduri nemaiîntâlnire. În contextul pandemic au fost obligate toate aceste țări să se împrumute la sume record.

Ce ne îngrijorează este poate gradul, viteza cu care a crescut această datorie, mai ales în perioada pandemică. A ajuns foarte repede la 50%. Important este să stăpânim acest grad de creștrere a datoriei publice. De la finalul anului trecut s-au văzut schimbări mari, în sensul că veniturile au crecut cu 17,7%...

Reporter: O parte este inflația și o alta este reprezentată de banii care n-au fost încasați în 2020 când a fost ordonanța prin care firmele au putut să amâne taxele către stat. Apoi a venit eșalonarea simplificată. De-asta a fost mai mult.

Mihai Precup: A fost mai mult, din punctul meu de vedere, pentru că ANAF a colectat mai mult. Creșterea...

Reporter: Da, din cauza asta a colectat ANAF: taxele care nu au fost atunci încasate, au fost ulterior încasate în 2021 prin eșalonare.

Mihai Precup: Da, dar au fost... asta se întâmplă în fiecare an.

Reporter: Nu, e o chestie care s-a întâmplat doar în 2021.

Mihai Precup: De exemplu, ANAF anul trecut a reușit să atingă peste 100% din țintă.

Reporter: Da, din acest motiv, dar nu va mai reuși anul acesta.

Mihai Precup: Dumneavoastră spuneți, eu nu spun acest lucru. Eu cred că ANAF și-a asumat atât în PNRR, are susținere și din partea FMI pe partea de digitalizare cu e-factura pentru a simplifica procedura de colectare, de strângere de informații și colectare a veniturilor pentru statul român. Anul acesta se vor vedea rezultatele acestei munci.

S-a asumat în PNRR o colaborare cu cei de la ITM, tot în direcția de transparentizare și colectare mai bună la bugetul de stat.

Reporter: Întrebarea mea, la început, era dacă se va respecta Legea responsabilității fiscal-bugetare care spune că dacă a depășit 50% din PIB și se află sub 55%, atunci statul nu mai trebuie să crească nici măcar cheltuielile salariale. Trebuie să vină, practic, cu un plan de reducere.

Mihai Precup: Dar vedeți că Guvernul a reușit să susțină creșterea indirectă a salariului minim, cel puțin.

Reporter: Mă refer la salariile bugetare, cheltuielile bugetare. Asta scrie în lege, nu o spun eu. Legea responsabilității fiscal-bugetare.

Mihai Precup: Nu cred că vom vedea măsuri de austeritate. Cred că preocuparea Ministerului de Finanțe este o mai bună colectare a veniturilor. Ăsta este obiectivul nostru. Să creștem bugetul. Este o oportunitate bună pentru România acum faptul că există o coaliție la guvernare și se ajunge la un consens pe subiecte foarte sensibile.

Este un mesaj foarte bun pentru a promova măsuri care să dezvolte România, să aducă mai mulți bani al bugetul de stat.

În ceea ce privește această datorie publică pentru că mă ocup mai mult de partea de investiții decât cea fiscală, cred că e un semnal bun pentru România, chiar dacă a crescut la 50%, încă mai avem spațiu fiscal pentru a demara investiții importante pentru România.

(...)

Ce înseamnă spațiu fiscal, că m-ați întrebat. Înseamnă că dacă comparăm cu media țărilor europene datoria noastră în PIB, mai avem încă 10% până la 60% în ceea ce privește celălalt criteriu de convergență pentru zona euro. E o oportunitate să folosim spațiul ăsta care ne-a mai rămas pentru a face investiții strategice pentru România. Anumite proiecte pot să fie finanțate din fonduri europene, precum autostrăzile care sunt pe axele prioritare ale UE.

(...)

Pragul la microîntreprinderi: Nu mi se pare corect dacă ai un holding și ai 5 companii care fiecare generază 1 milion de euro și plătește 1%/cifra de afaceri

Ok, avem impozit de 1% pentru companiile până într-un milion de euro. Trebuie să-l păstrăm, nu trebuie să-l păstrăm? Nu știu, ne gândim. Pentru câte? Ținem același plafon? Sunt și în PNRR asumate anumite lucruri.

Reporter: Da, probabil vom avea pragul scăzut la microîntreprinderi că este trecut în PNRR.

Mihai Precup: Eu sunt pentru acest prag de 1%, dar nu mi se pare corect dacă ai un holding și ai 5 companii care fiecare generază 1 milion de euro și plătește 1%/cifra de afaceri. Nu e normal.

Eu aș zice că ai nevoie de una singură. Ai voie la o companie în cadrul holdingului. Nu poți să ai la final de zi 5 milioane euro cifră de afaceri consolidat și tu plătești 1%. Nu e normal.

Sunt anumite lucruri care trebuie îmbunătățite. Sunt bune foarte multe. Eu consider că atunci când au fost introduse a fost un lucru bun. Faptul că s-a scăzut pe micro, s-a scos la lumină o parte bună din economia subterană și a încurajat pe antreprenori să vină să investească în România.

Eu am fondat companii în mai multe țări europene. În România e destul de simplu să fondezi astăzi o companie, să o faci la Registrul Comerțului îți ia o săptămână, maxim două, capitalul pentru un SRL e foarte mic, taxele sunt mici, te costă un contabil ca să îți țină contabilitatea și cam atât.

Este un mediu probusiness și nu aș vrea să-l pereclităm în vreun fel, dar sunt anumite obligații pe care ni le-am asumat în cadrul PNRR, pentru că acesta vine cu bani, dar și cu un pachet de reforme pe care trebuie să ni le asumăm în paralel. Eu văd de bun augur mare parte din acele reforme.

Listarea Hidroelectrica doar pe BVB

Mihai Precup: Anul acesta mă aștept să primim dividende de vreo 10 milione euro de la Fondul Proprietatea (având în vedere că statul este acționar n.r.).

Noi suntem pentru ca Hidroelectrica să se listeze pe Bursa de Valori București. Și la nivel de Hidroelectrica nu s-a votat decât pentru o listare internă.

Obiectivul Ministerului de Finanțe și cred că și a Ministerului Energiei este să dezvoltăm Bursa de Valori București.

Reporter: Sunt bani în piață pentru a susține o subscriere de anvergura asta? E o companie uriașă.

Mihai Precup: Asta este o investiție de viitor. Una este să spui cât valorează Hidroelectrica astăzi, care a avut un profit net de vreo 2-3 miliarde lei și alta va fi Hidroelectrica în 5-10 ani, când va fi mult mai mare, mai puternică. Crescând Hidroelectrica, va crește și Bursa de Valori București.

E un lucru extrem de important pentru noi să analizăm în primul rând oportunitatea de a o lista aici în București.

Reporter: Cam cât va încasa statul din dividendele companiilor de stat anul acesta?

Mihai Precup: Undeva pe la 6 miliarde lei va încasa. A fost un an bun pentru companiile de stat.

*Premierul Nicolae Ciucă l-a numit pe Mihai Călin Precup în funcția de secretar de stat la Ministerul Finanțelor în luna martie. El s-a remarcat în 2020 când a candidat pentru funcția de senator din partea partidului Pro România, condus de Victor Ponta. Pe site-ul său spune că este partener şi membru în comitetul de investiții al unui fond de private equity cu filiale în Luxembourg şi Bucureşti.

“Pentru 5 ani, el a fost cadru didactic la Universitatea Sorbona în Paris unde a predat un curs de Politici Monetare şi un curs de private equity. Mihai Precup a absolvit un program de doctorat în private equity care a fost desfăşurat în cotutelă între Universitatea Paris 1 Panthéon Sorbonne şi Universitatea din Timișoara”, menționează sursa citată.

Pricop a absolvit programul de licență al Academiei de Studii Economice din Bucureşti şi a urmat un masterat în inginerie financiară la Universitatea Paris 1 Panthéon Sorbonne.

De asemenea, a fost consilier al vicepreședintelui Băncii Europene de Investiții, responsabilitățile sale fiind legate de Europa de Sud-Est (Grecia, Cipru, Bulgaria, România și FYROM).