Ce a povestit o familie de ucraineni după ce a stat trei săptămâni cu cinci soldați ruși în casă ● Interviu RFI cu un ofițer din batalionul Azov ● Dar și când va veni ”ajustarea”…● Mica doză de cultură generală ● Când inflația este mare, Warren Buffett spune că cel mai bun lucru pe care îl poți face este „să fii excepțional de bun la ceva”● ​Expert în securitate: Cum ar putea reacționa Rusia dacă România ajută Ucraina cu arme ● Mașina din soia ● Bogdan Chiriţoiu: Prețurile la carburanți în România sunt în prezent cu 3-5% sub media europeană ● Ministrul Economiei, despre noua taxă: Nu are cum să fie obligatorie! ● UE nu acceptă schema propusă de Rusia pentru plata gazului în ruble ● Corespondență din Sofia: Cum a ajutat Putin Bulgaria prin oprirea gazului rusesc ● Nimic nou pe frontul de sud-vest ● Soție de fost prefect PSD, singurul candidat la șefia Inspecției Judiciare.

Business reportFoto: Profimedia Images

Ce a povestit o familie de ucraineni după ce a stat trei săptămâni cu cinci soldați ruși în casă. Irina, Serghei și fiul lor, Nikita, au trecut printr-o experiență rară, dacă nu unică, în războiul declanșat acum mai bine de două luni de Rusia. Peter Pomerantsev, britanic de naționalitate rusă, profesor la SNF Agora Institute de la Johns Hopkins University și autor al lucrării „This Is Not Propaganda: Adventures in the War Against Reality”, le-a ascultat povestea și a scris-o apoi pentru prestigioasa publicație The Atlantic. Mărturia familiei, redată de Pomerantsev, arată nivelul de dezinformare al soldaților ruși trimiși în Ucraina. Familia Horbonos e din Lukașivka, regiunea Cernihiv, nordul Ucrainei. Când a început războiul, s-a refugiat în pivnița casei și i-au primit acolo și pe vecinii care nu aveau unde se adăposti. Zeci de oameni, inclusiv copii, femei gravide, bătrâni bolnavi, au stat împreună, înghesuiți, în beci, vreme de 10 zile, cât deasupra au explodat bombele rușilor. Mașina familiei a fost distrusă în atacuri, casa a fost pusă aproape toată la pământ. Pe 9 martie a devenit clar că satul a fost ocupat de ruși. Tancurile se auzeau peste tot pe străzi. Apoi, rușii au găsit beciul și le-au ordonat oamenilor să iasă. Au aruncat o grenadă înăuntru, „să nu rămână vreun soldat ucrainean viu”. Cei trei membri ai familiei Horbonos, Irina, 55 de ani, Serghei, 59 de ani, și fiul lor, Nikita, de 25 de ani, au petrecut următoarea noapte în beciul unor vecini, unde aproape au înghețat de frig. A doua zi s-au întors la ce mai rămăsese din casa lor, dar au găsit acolo cinci soldați ruși, refugiați în beci – singura parte locuibilă, scrie Libertatea.

Interviu RFI cu un ofițer din batalionul Azov: ”Rușii folosesc bombe cu fosfor”. La uzina Azovstal din Mariupol, ultimele forțe ucrainene care continuă să țină piept rușilor aparțin batalionului Azov. Cunoscut mai ales pentru originile sale ”neonaziste”, acest batalion de voluntari, acum integrat în armată, s-a remarcat și prin calitățile sale militare. Trimișii speciali ai RFI Aabla Jounaïdi și Oriane Verdier au vorbit cu un ofițer din celebrul batalion, la una din bazele sale din regiunea Dnipropetrovsk, la Pokrovsk :

Undeva la 200 km nord de Mariupol, ofițerul Tisjenko, comandantul unei unități a batalionului Azov, ne invită să intrăm în tranșeele pe care oamenii săi le-au săpat în linia a treia: ,,Nu aducem jurnaliștii în prima linie. Ieri, inamicii au aruncat bombe cu fosfor", spune el. ”Este o armă teribilă. Dacă o ființă umană e lovită de o astfel de bombă, ia foc. Ei folosesc această armă împotriva noastră. Pot să vă arăt un videoclip. Priviți... e ca un crater ... Când ținta este lovită, la suprafață, fie că este vorba de un vehicul sau de un corp, se aprinde instantaneu. Uite, nici măcar nu se vede fundul craterului. Și nu există rămășițe”, scrie RFI.

Dar și când va veni ”ajustarea”…: România trebuie să taie deficitul cu 6% din PIB. Cum s-a ajuns aici și care ar fi soluțiile. Eforturile de reducere a deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB, conform angajamentelor asumate prin PNRR, vor fi mai mari decât se estima anterior, consideră economistul Ionuț Dumitru, care avertizează că ajustarea s-ar putea ridica la peste 6% din PIB, din cauza noilor probleme cu care se confruntă Europa și a impactul acestora asupra finanțelor publice: creșterea prețurilor la energie, creșterea costurilor de finanțare etc.

”Nevoia de ajustare este uriașă. Plecând de la 7% din PIB (deficitul din 2021, n.r.), trebuie să ajungem sub 3% din PIB. Avem nevoie de patru puncte procentuale de ajustare la care mai adăugăm presiunile suplimentare care au apărut între timp: creșterea cheltuielilor de apărare la 2,5% din PIB, suportul în sectorul energetic (…) și toate celelalte decizii din ultima perioadă. Probabil că ele au un impact de 2% din PIB și atunci discutăm de o ajustare care este probabil de 6% din PIB”- Ionuț Dumitru, economist-șef Raiffeisen Bank.

Proiecțiile pe termen mediu ale Ministerului Finanțelor Publice arătau că ajustarea bugetară ar fi urmat să fie realizată preponderent pe partea de cheltuieli, însă Ionuț Dumitru este de părere că acest lucru nu este posibil, scrie Curs de Guvernare.

Mica doză de cultură generală. Pe când Fiodor ajunsese la vârsta de opt ani, tatăl său, medicul Mihail Dostoievski, primea un mic titlu nobiliar care îi permitea să cumpere o mică moșie la țară, acolo unde să își petreacă verile cu familia și de unde să obțină un venit suplimentar. Însă nu a fost decât un foc de paie. Casa le-a ars din temelii și a fost nevoie de un efort financiar uriaș pentru a o reconstrui. Șase ani mai târziu, în 1837, soția sa și mama celor 7 copii pe care îi aveau împreună, Maria, se stingea din viață din cauza tuberculozei.

Medicul își forța atunci fii mai mari, pe Mihail și Fiodor, să se înscrie la Academia Tehnică Militară din St. Petersburg, în ciuda evidentei lor antipatii pentru un atare domeniu. Când au plecat, cei doi nici măcar nu s-au pregătit pentru examene. Erau mai degrabă interesați de literatură, iar visul lor, odată ajunși la St. Petersburg, era de a-l cunoaște pe Pușkin. Acolo aflau cu stupoare că Pușkin murise stupid, într-un duel. Murise în același an și la aceeași vârstă, 37 de ani, ca și Maria Dostoievskaia, scrie Mica doză de cultură generală.

Când inflația este mare, Warren Buffett spune că cel mai bun lucru pe care îl poți face este „să fii excepțional de bun la ceva”. Inflația afectează economia americană, totul, de la benzină la produse alimentare, înregistrând o creștere abruptă a prețurilor, scrie CNBC.

Există puține lucruri pe care oamenii le pot face pentru a evita inflația la casa de marcat, dar CEO-ul Berkshire Hathaway și legendarul investitor Warren Buffett spune că oamenii pot face anumite mișcări pentru a se proteja de efectele acesteia.

Vorbind la adunarea anuală a acționarilor din Berkshire Hathaway din 2022, Buffett și-a repetat sfatul dat de mai mult timp potrivit căruia una dintre cele mai puternice protecții împotriva inflației este să vă aprofundați abilitățile și să lucrați pentru a fi în fruntea domeniului dumneavoastră.

„Cel mai bun lucru pe care îl poți face este să fii excepțional de bun la ceva”, a spus bărbatul de 91 de ani. Menționând profesii precum doctorii și avocații drept exemple, Buffett a spus că „[oamenii] vă vor oferi o parte din ceea ce produc ei în schimbul a ceea ce oferiți.”, scrie Financial Intelligence.

​Expert în securitate: Cum ar putea reacționa Rusia dacă România ajută Ucraina cu arme. Claudiu Degeratu, expert în securitate, a fost invitatul lui Cătălin Striblea în emisiunea „România în Direct” la Europa FM. Cum ar putea răspunde Rusia în cazul în care Ucraina este ajutată cu arme de România?

„Răspunsul Rusiei va fi răspunsul împotriva întregii Alianțe Nord-Atlantice. Nu exclud să nu apară și acțiuni directe, începând de la șicane militare în anumite regiuni – inclusiv atacurile cibernetice care vedeți că sunt deja în valuri. Nu exclud sechestrări, incidente în regiunea Mării Negre, acțiuni sub acoperire sub steag fals împotriva unor proprietăți, cetățeni sau chiar zone de interes pentru România. Nu trebuie să excludem și această posibilitate de a folosi terți împotriva unor obiective românești sau aliate. Deci este posibil să avem răspunsuri asimetrice nu doar simetrice militare, ci asta este foarte important – inclusiv accidente care maschează acțiuni de sabotaj. Deci răspunsul asimetric este în panoplia de manual al Federației Ruse”, a mai explicat Claudiu Degeratu la Europa FM.

Mașina din soia. Totul a pornit de la dorința lui Henry Ford de a îmbina agricultura cu industria auto. Rezultatul a fost o mașină cu panouri din plastic despre care se spune că ar fi conținut și soia. Dar ideea generală e alta: dezvoltarea durabilă. Au trecut ani buni de când am citit prima dată într-un comunicat de presă despre sustenabilitate. Odată cu introducerea unor norme de poluare mai aspre și cu planurile pe termen lung ale companiilor, cuvântul sustenabil a devenit – în mod așteptat- un laitmotiv.

Ce înseamnă, însă, sustenabilitate?

Răspunsul explicit îl găsești în DEX și face referire la utilizarea resurselor naturale fără a duce la epuizarea lor sau la degradarea mediului înconjurător. Altfel spus, exploatare regenerabilă. Făcută cu cap.

Cât despre constructori, scopul final declarat constă în atingerea neutralității din punct de vedere al emisiilor de carbon. În funcție de starea actuală a proceselor pe care le au, aceștia spun că pot atinge punctul undeva între 2040 și 2050. Bine, și Uniunea Europeană forțează cumva transformarea prin introducerea Fit for 55, un plan amplu de măsuri pentru diminuarea considerabilă a efectelor poluării, scrie AutoCritica.

Bogdan Chiriţoiu: Prețurile la carburanți în România sunt în prezent cu 3-5% sub media europeană. Preţurile la carburanţi în România sunt mai mici decât media europeană cu 3-5%, a susţinut, luni, preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, relatează Agerpres. „Ne uităm la datele pe care le dă Eurostat-ul. Comparăm preţurile fără taxe, deci preţurile practicate de companiile din România fără contribuţia statului, fără taxe, comparăm preţurile acestea cu media europeană. Şi în general când vedem, acum câţiva ani eram la medie şi peste medie, în momentul de faţă suntem la 3-5% sub media europeană. Deci, din punctul acesta de vedere nu par să stea mai rău în România decât stau în restul ţărilor europene. În rest, desigur, am derulat controalele respective împreună sau am participat la controalele ANPC-ului şi ANAF-ului. ANPC are o serie de probleme punctuale în unele benzinării. Au prezentat rezultatele lor, noi ne uităm la ansamblu, la ceea ce fac companiile, dar nu ne uităm la o staţie de benzină, ci la comportamentul companiilor. Nu am acum un rezultat pe care să vi-l pot comunica… Momentan monitorizăm piaţa, strângem date, nu am aplicat o sancţiune”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, la ieşirea de la Comisia economică, industrii şi servicii din Senat unde a fost prezentată analiza „Raport asupra investigaţiilor derulate şi sancţiunilor aplicate de către Consiliul Concurenţei din anul 2019 până în prezent”, scrie Economica.net

Ministrul Economiei, despre noua taxă: Nu are cum să fie obligatorie!. Ministrul Economiei, Florin Spătaru a declarat, în emisiunea Talk News de la Profit News TV, despre taxa pe care companiile ar trebui să o plătească camerelor de comerț județene, anunțată în premieră de Profit.ro, că trebuie analizat foarte clar care sunt serviciile pe care Camera de comerț le oferă, pentru că în acest moment companiile au destule probleme. În plus, spune ministrul, un astfel de demers trebuie făcut cu acordul acelor companii și nu are cum să fie obligatoriu. ”Eu consider că fiecare cetățean și fiecare companie, prin asocierea în diverse grupuri de lucru sau organizații, plătește o anumită taxă sau contribuție în baza unui serviciu pe care îl primește. Cred că trebuie să analizăm foarte clar care sunt serviciile pe care Camera de Comerț, camerele de comerț le oferă acestor companii”, a spus ministrul, citat de profit.ro

România are cea mai agresivă scumpire din UE la motorină din ultimul an şi nicio măsură de sprijin implementată. Ungaria, Slovenia şi Croaţia au apelat la plafonarea preţurilor la pompă, cu impact advers pe piaţă însă, iar alte state au renunţat la unele taxe pentru a-şi sprijini consumatorii. Cu cea mai agresivă scumpire la motorină din ultimul an, de 59%, România întârzie să ia măsuri.

Potrivit statisticilor europene, un litru de motorină costa pe 25.04.2022 cu 59% mai mult decât cu un an în urmă, această scumpire, similară şi în Cehia, fiind cea mai mare înregistrată în ultimul an la nivelul UE.

Şi la benzină România a bifat unul dintre cele mai agresive ritmuri de creştere în perioada analizată, de 39%, fiind devansată de Bulgaria, Cehia şi Austria.

Dacă media barilului de petrol pentru primul trimestru al anului trecut era de 60 de dolari, anul acesta, în primele trei luni, media a ajuns la peste 90 de dolari pe baril, un eventual embargo asupra importurilor de petrol din Rusia creând pre­misele pentru viitoarele scum­piri. „Există câteva ţări care au imple­mentat sau sunt în faza avansată de implemen­tare a unor mecanisme de control al preţurilor, de exemplu Ungaria a ales să plafoneze preţul la pompă, în Germania s-a introdus o reducere temporară a taxei pe carburanţi, în timp ce în Portugalia există un program de acordare de vouchere în valoare de până la 20 euro/ beneficiar. România va deconta 50 de bani din preţul de la pompă pentru combustibilii utilizaţi de transportatori“, spune Szabolcs Nemes, managing partner în cadrul companiei de consultanţă Roland Berger România, potrivit zf.ro

UE nu acceptă schema propusă de Rusia pentru plata gazului în ruble. Nici nu începuse bine reuniunea miniștrilor Energiei din UE, că două țări deja au anunțat că au redus radical dependența de gazul rusesc, motiv al întrunirii extraordinare de la Bruxelles.

Polonia este pregătită să fie pe deplin independentă de petrolul rusesc și este dispusă să sprijine alte țări să-și reducă aprovizionarea cu combustibili fosili din Rusia, a declarat luni ministrul mediului și climatului al țării, Anna Moskwa.

„Polonia este mândră că se află pe lista lui Putin cu țările neprietenoase”, a spus ea reporterilor înainte de întâlnirea cu colegii săi la Bruxelles, pentru a discuta despre energie.

Moskwa a mai spus că depozitele de gaze ale Poloniei vor fi umplute pentru iarnă.

Și Germania a anunțat o reducere a dependenței de gazul rusesc cu 20%.

Având în vedere că războiul devastator al Moscovei împotriva Ucrainei nu se termină, o bătălie pe măsură de violentă are loc și pe piața gazului între Uniunea Europeană, a treia economie din lume, și Rusia, cel mai mare exportator de gaze din lume, scrie Europa Liberă.

Corespondență din Sofia: Cum a ajutat Putin Bulgaria prin oprirea gazului rusesc

În urmă cu două săptămâni, compania rusă Gazprom a anunțat că nu va mai livra gaze către Polonia și Bulgaria. Motivul – sancțiunile la care a dus războiul.

De fapt, în Bulgaria, oamenii aveau nevoie de acest lucru.

Ofensiva gazului a ajutat oamenii să vadă adevărata față a președintelui Radev

Președintele bulgar Rumen Radev a fost ales de două ori pentru această funcție. Pentru primul mandat, a fost candidatul partidului socialiștilor, cunoscuți pentru relația lor strânsă cu Rusia. A fost ales pentru un al doilea mandat în noiembrie 2021. De data aceasta a candidat ca „independent” și a avut sprijinul mai multor partide, printre care se numără „Noi continuăm schimbarea” („Produlzhavame promyanata”), care a câștigat alegerile parlamentare, scrie PressOne.

Nimic nou pe frontul de sud-vest. Majoritatea narațiunilor despre Ucraina descriu o țară ferm unită împotriva agresiunii Rusiei. După cum ar recunoaște oricine, acțiunile președintelui Vladimir Putin, în ciuda obiectivelor lui, au consolidat enorm identitatea ucraineană anterior fracturată. Comportamentul curajos al președintelui Volodimir Zelenskii, ajuns sursă de inspirație pentru o bună parte a lumii noastre lipsite de cârmă și lideri, i-a strâns și mai abitir pe oameni în jurul steagului albastru-galben. Conform unor sondaje, susținerea pentru el, destul de scăzută înaintea războiului, a sărit de 90%. Și numeroși etnici ruși din Ucraina, care poate înainte priveau guvernul de la Kyiv cu resentimente și suspiciune, au schimbat taberele după ce rachetele „eliberatoare” ale Moscovei le-au distrus casele.

Deși e adevărat că războiul a vindecat vechile diviziuni sociale și politice din țară, povestea la fața locului rămâne ceva mai complicată, după cum am aflat dintr-o deplasare recentă într-o regiune îndepărtată și încă pașnică a Ucrainei, cunoscută în istorie drept Basarabia de Sud sau, alternativ, Bugeac (aici voi folosi doar „Basarabia”, pentru a reflecta preferințele localnicilor și de dragul conciziei). La noi, din motive lesne de înțeles, mass-media s-a concentrat în general pe locurile înghițite de teroare, moarte și ruine, orașe precum Mariupol, Harkiv și Bucea. Dar s-ar putea ca ceea ce se întâmplă pe „frontul mut”, departe de explozii, să se dovedească a fi la fel de semnificativ, scrie Scena9.

Soție de fost prefect PSD, singurul candidat la șefia Inspecției Judiciare. Un singur judecător s-a înscris pentru postul de inspector șef al Inspecției Judiciare organizat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Este vorba de Roxana Ioana Petcu, omul de bază al lui Lucian Netejoru, actualul șef al IJ. Mandatul lui Netejoru expiră pe 15 mai.

Roxana Petcu este soția lui Adrian Petcu, expert în Consiliul Legislativ de la Camera Deputaților. Fost secretar de stat în Ministerul de Interne, Petcu s-a făcut remarcat când a atacat în instanță demiterea sa de către fostul premier Viorica Dăncilă, el fiind numit în post de fostul ministru de Interne Carmen Dan.

Familia Petcu deține trei terenuri intravilane în București și unul în Mogoșoaia, unde are și o casă. Terenurile din București, în suprafață de 560, 2004 și 545 (fără a prezenta unitatea de măsură n.red) sunt în proporție de 99, 4 și 1% în posesia soților Petcu. Pentru darea în comodat și închirierea unui astfel de teren, familia a încasat anul trecut 129.720 de lei, adică 10.800 de lei pe lună. La asta se adaugă salariul de judecător al Roxanei Petcu de la Inspecția Judiciară adică 353.000 de lei și salariul de consilier al fostului secretar de stat numit de PSD de 69.000 de lei, potrivit Presshub.ro

Pandemia trece, vaccinurile rămân. Cum și-a lăsat România campania de vaccinare anti-Covid la punctul mort. Românii nu au fost mari fani ai vaccinării împotriva COVID-19, nici măcar când pandemia făcea ravagii peste tot în lume. La doi ani de la debutul campaniei anti-Covid, doar puțin peste opt milioane de români au fost vaccinați cu schemă completă. Renunțarea la restricții, numărul mic de cazuri confirmate în ultima perioadă și lipsa acută de interes a românilor pentru imunizare au făcut ca vaccinarea anti COVID-19 să treacă într-o etapă și mai domoală decât până acum.

Voci din sistem consideră că vaccinarea anti COVID-19 va muri încet, dar sigur, fiind transformată într-un program obișnuit de imunizare, din subordinea Ministerului Sănătății, după ce a fost scoasă din curtea Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV), aflat în subordinea premierului.

Asta pentru că singurii care vor mai vaccina, începând cu 1 iulie 2022, vor fi medicii de familie. Nici măcar toți. Doar 3.300 de astfel de doctori sunt implicați în campanie, la nivelul întregii țări, scrie Panorama.

Industria ”la negru” a deșeurilor în România. Cât se câștigă din arderile de mașini și gropile ilegale de gunoi.

Vedem tot mai multe cazuri de gropi ilegale de gunoi, arderi de mașini, râuri transformate în depozite de deșeuri. Toate par indiciile unei economii ”la negru” a deșeurilor. Cât de mare e însă aceasta și cum funcționează? Vine cu explicații expertul de mediu Octavian Berceanu, fost șef al Gărzii de Mediu, instituția abilitată să pună capăt unor astfel de situații.

Economia gunoiului există deoarece ”vorbim despre poluare și deșeuri generate de milioane de oameni. Din primele zile, un bebeluș consumă niște produse, generează niște deșeuri, chiar dacă o face prin intermediul părinților. E un consumator și un generator de deșeuri. Până când murim generăm deșeuri și impactul acesta crește cu cât crește puterea de cumpărare”, explică Octavian Berceanu, într-un interviu wall-street.ro.