Şase persoane au fost reţinute, fiind instituite măsuri asiguratorii asupra a 50 de imobile, 17 terenuri, 20 de autoturisme şi a 110 conturi la 13 unităţi bancare, în cazul unui grup infracţional care se ocupa cu înşelăciuni, şantaj sau spălarea banilor, ai cărui membri au transferat prin mijloace frauduloase, în conturile proprii, peste 70 de milioane de lei din conturile unei firme cu sediul în America Centrală, care deţine şi operează o platformă de e-wallet.
"La data de 5 mai 2022, poliţişti din cadrul I.G.P.R. – Direcţia de Investigare a Criminalităţii Economice şi Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate, cu sprijinul B.C.C.O. Constanţa şi I.P.J. Bistriţa Năsăud – S.I.C.E., împreună cu procurorii D.I.I.C.O.T. – Structura Centrală, au pus în aplicare 28 de mandate de percheziţie domiciliară. Activităţile s-au desfăşurat în municipiul Bucureşti şi în judeţele Ilfov, Tulcea, Cluj, Giurgiu şi Ialomiţa, la domiciliile unor persoane fizice, precum şi sediile unor persoane juridice. Acţiunea s-a derulat într-o cauză vizând destructurarea unui grup infracţional organizat, constituit în luna august 2021, în scopul obţinerii, prin mijloace frauduloase, a aproximativ 16 milioane de dolari, aflaţi în conturile deschise la o unitate bancară din România de către o societate comercială cu sediul în America Centrală, care deţine şi operează o platformă de e-wallet", a precizat sâmbătă comisarul de poliţie Cristian Bîra, şef serviciu în cadrul Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice din I.G.P.R.
El a precizat că au fost puse în aplicare 11 mandate de aducere emise pe numele persoanelor bănuite şi au fost citaţi mai mulţi martori, în vederea audierii acestora şi dispunerii măsurilor legale, la sediul D.I.I.C.O.T. – Structura Centrală.
HotNews a discutat cu oameni apropiați dosarului firmei care a țepuit OTP Bank cu peste 70 de milioane de lei, pentru a afla cum a fost posibil ca sofisticata inginerie financiară să se producă sub ochii bănci, dar și ai autorităților.
Reacția OTP Bank: banca a urmărit respectarea prevederilor legale și a efectuat toate demersurile necesare pentru a gestiona în mod adecvat situația
„În ceea ce privește informarea de presă cu privire la gruparea înfracțională în care este citată și compania OTP Bank România, dorim să aducem câteva precizări.
Ca de fiecare dată, banca a urmărit respectarea prevederilor legale și a efectuat toate demersurile necesare pentru a gestiona în mod adecvat situația.
În acest moment, colaborăm îndeaproape cu autoritățile implicate în investigația cazului, iar până la rezolvarea situației nu putem oferi detalii suplimentare. De altfel, OTP Bank a formulat ea însăși o sesizare penală cu privire la aspectele descrise.
Informăm, totodată, că, în situatia menționată, activitatea băncii nu a fost afectată în niciun fel. Reafirmăm angajamentul băncii privind respectarea tuturor prevederilor legale și a deciziilor instanțelor de judecată”, au transmis reprezentanții OTP, la solicitarea HotNews.
Cum de s-a ajuns aici
Prin 2014-2015 a existat o sesizare făcută de OTP și de BNR în urma căreia s-a pus sechestru pe conturile unei firme aparent obișnuite, dar care făcea parte dintr-un grup mai mare de firme care avea legătură cu o spălare consistentă de bani făcută de ruși.
La acea vreme, supraveghetorul șef al BNR, Nicolae Cinteză spunea că BNR face verificări la 16-17 bănci care par a fi implicate într-o tranzacție „destul de ciudată”, tranzacție al cărei mecanism era detaliat într-o scrisoare trimisă de Florin Georgescu (prim-viceguvernatorul BNR-n.n.) către Asociația Română a Băncilor, scrisoare consultată de HotNews.
”E inițiată deja o acțiune penală la nivelul DIICOT și cel puțin una dintre aceste bănci pare a fi foarte implicată în a favoriza spălarea de bani. Operațiunile s-au făcut printr-o singură unitate și există suficiente indicii privind încălcarea legii”, a spus Nicolae Cinteză, directorul de atunci al Direcției de Supraveghere din Banca Centrală.
După ce s-au blocat conturile firmei, a venit la București unul din cei doi asociați să deblocheze conturile, în baza unor acte false
Să revenim. „Banii veneau de undeva din SUA”, spun sursele noastre care au consultat dosarul. ”După ce s-au blocat conturile firmei, a venit la București unul din asociați- firma având doi asociați- să deblocheze conturile, în baza unor acte care nici ele nu erau tocmai ok. BNR a sesizat iar Parchetul. O vreme s-a lăsat liniștea, iar în 2021 Parchetul a deblocat banii. După care, celălalt asociat- o femeie- a venit cu documente cu tot felul de apostile, cum că ea ar fi de fapt împuternicită pe cont și a solicitat efectuarea unor operațiuni pe cont. În baza acelor documente s-au făcut o serie de transferuri financiare. După care a apărut și celălalt asociat, pretinzând că documentele femeii erau false și că nu trebuiau autorizate transferurile. Din nou, Parchetul a fost sesizat. Iar acum analizăm să vedem care dintre părți minte”, au mai spus sursele judiciare pentru HotNews.
Cum a reușit gruparea să scoată ilegal peste 70 de milioane de lei din contul unei bănci
Procurorii spun că gruparea ar fi folosit mai multe înscrisuri falsificate (respectiv mandate și procuri certificate prin apostilă falsificate în care era atestată calitatea nereală de împuternicit pe conturile societății a liderului grupului) sau care nu erau apte să justifice din punct de vedere legal, comercial sau economic transferul/retragerea din conturi a fondurilor bănești (contract de mandat cu titlu oneros falsificat, contract de asistență juridică încheiat cu un avocat și pus în executare, în mod formal, prin intermediul unui executor judecătoresc, contracte de consultanță financiară fictive, al căror obiect nu a fost prestat în realitate).
Toate aceste documente au fost menite să justifice formal transferurile de sold/viramentele în conturile pretinșilor prestatori de servicii juridice/financiare.
Ulterior, sumele obținute au fost supuse unui amplu proces de spălare a banilor, fondurile obținute prin mijloace frauduloase din conturile firmei offshore fiind împărțite și transmise către mai multe conturi bancare, operațiune urmată de retragerea de sume în numerar, cumpărarea unor imobile sau autoturisme de lux, plata creditelor/creditarea companiilor unde membrii grupului sau apropiați ai acestora erau acționari, acordarea unor împrumuturi fictive unor persoane fizice de cetățenie română, moldoveană, ucraineană și rusă, precum și transferuri cu o valoare neobișnuit de mare în raport cu obiectul tranzacțiilor (de exemplu, contracte de cesiune părți sociale cu o valoare nominală de 50 de lei în schimbul sumei de aproximativ 3.390.000 USD, antecontracte de vânzare - cumpărare).
"În fapt, poliţiştii D.I.C.E. şi D.C.C.O. au efectuat cercetări într-un dosar penal înregistrat la nivelul D.I.I.C.O.T. – Structura Centrală, cu privire la săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, înşelăciune care a produs consecinţe deosebit de grave, delapidare care a produs consecinţe deosebit de grave, spălarea banilor, fraudă informatică cu consecinţe deosebit de grave, efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos cu consecinţe deosebit de grave, fals în înscrisuri sub semnătură privată, abuz în serviciu care a produs consecinţe deosebit de grave, uz de fals, fals în declaraţii şi şantaj. În cauză s-a reţinut că, începând cu luna august 2021, în baza rezoluţiei infracţionale de a obţine în mod fraudulos întregul disponibil aflat în conturile unei societăţi comerciale cu sediul în America Centrală, care deţine şi operează o platformă de e-wallet, asupra cărora a fost instituită măsura asigurătorie a popririi de către P.Î.C.C.J., într-o cauză penală, în perioada 17 martie 2015 – 16 august 2021, membrii grupării ar fi organizat şi ar fi pus în executare un amplu mecanism financiar, menit să asigure inducerea în eroare a instituţiei bancare", a mai explicat Cristian Bîra..
Pentru realizarea acestui scop, gruparea ar fi folosit mai multe înscrisuri falsificate (respectiv mandate şi procuri certificate prin apostile falsificate, în care atestau calitatea nereală de împuternicit pe conturi a liderului grupării, în baza unui contract de mandat oneros) sau care nu erau apte să justifice, din punct de vedere legal, comercial sau economic transferul/retragerea din conturi a acestor fonduri băneşti (contract de mandat cu titlu oneros falsificat, contract de asistenţă juridică încheiat cu un avocat, pus în executare în mod formal prin intermediul unui executor judecătoresc, contracte de consultanţă financiară fictive, al căror obiect nu a fost prestat în realitate), documente menite să asigure transferurile de sold/viramentele în conturile pretinşilor prestatori de servicii juridice/financiare.
Acţiunile de inducere în eroare a unităţii bancare au fost posibile şi ca urmare a încălcării dispoziţiilor legale prevăzute în Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului şi Regulamentul BNR Nr. 2/2019 privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, care reglementează modalitatea de actualizare a datelor clienţilor în evidenţele unităţilor bancare, acceptând informaţii nereale şi înscrisuri falsificate, cunoscând caracterul incomplet, contradictoriu şi neclar al acestora.
"Acţionând în această modalitate, grupul infracţional organizat a indus în eroare unitatea bancară din România şi a determinat factorii de decizie să aprobe, în perioada noiembrie- decembrie 2021, plăţi în valoare totală de 70.156.151,72 de lei, din conturile clientului băncii în conturile membrilor grupului infracţional sau în alte conturi controlate de aceştia. Ulterior, sumele obţinute ar fi fost supuse unui proces de spălare a banilor, membrii grupului procedând la împărţirea fondurilor obţinute prin mijloace frauduloase din conturile firmei offshore şi transmiterea acestora către mai multe conturi bancare, urmată de retragerea acestora în numerar, cumpărarea unor imobile sau autoturisme de lux, plata creditelor pentru companii unde membrii grupului sau apropiaţi ai lor sunt acţionari sau creditarea societăţilor deţinute de aceştia, acordarea unor împrumuturi fictive unor persoane fizice de cetăţenie română, moldoveană, ucraineană şi rusă sau transferuri cu valori neobişnuit de mari în raport cu obiectul tranzacţiilor (contracte de cesiune părţi sociale, antecontracte de vânzare-cumpărare)", a relatat comisarul de poliţie.
Operaţiunea a avut drept scop documentarea şi investigarea activităţilor infracţionale ale persoanelor bănuite, probarea legăturilor infracţionale, identificarea de bunuri şi înscrisuri necesare soluţionării cauzei, aplicarea de măsuri asigurătorii, conducerea persoanelor bănuite, în vederea audierii şi dispunerii de măsuri.
În urma activităţilor desfăşurate până în prezent, procurorul de caz din cadrul DIICOT a dispus reţinerea a 6 membri ai grupului infracţional, fiind instituite şi aplicate măsuri asigurătorii asupra bunurilor imobile şi mobile deţinute (50 de imobile, 17 terenuri şi 20 de autoturisme), precum şi asupra conturilor bancare (110 conturi la 13 unităţi bancare), pentru recuperarea integrală a prejudiciului cauzat.
În urma percheziţiilor, au fost ridicate 14 telefoane mobile, 4 laptop-uri, 3 PC-uri, 8 unităţi de stocare date, 5 ştampile, precum şi sume în lei şi valută, în valoare totală de aproximativ 40.000 de euro.
Valoarea bunurilor sechestrate până în prezent este de peste 2,5 milioane de euro, la care se adaugă sumele indisponibilizate în conturi.
Echipele participante la operaţiune au fost constituite din procurori din cadrul D.I.I.C.O.T. – Structura Centrală şi poliţişti din cadrul I.G.P.R. – D.I.C.E., D.C.C.O., B.C.C.O. Constanţa şi I.P.J. Bistriţa-Năsăud – S.I.C.E.
Suportul de specialitate a fost asigurat de către Direcţia Operaţiuni Speciale din cadrul I.G.P.R. şi Biroul Tehnic şi Criminalistic din cadrul D.I.I.C.O.T.
Poliţiştii au beneficiat de sprijinul echipelor de intervenţie din cadrul I.G.J.R. – Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei „Vlad Ţepeş”.
1
0
