Trei sferturi dintre cei intervievați cred că, în contextul creșterii prețurilor, oamenii vor fi tentați să cumpere produse de pe piața neagră, la prețuri mai mici. Majoritatea românilor consideră că puterea de cumpărare a scăzut în 2022 și sunt pesimiști cu privire la evoluția nivelului de trai în 2023. Mai mult de jumătate dintre participanții la cercetare cred că vor trăi mai rău în acest an.
Institutul Român pentru Evaluare și Strategie - IRES a derulat, la comanda Asociației pentru Combaterea Traficului Ilicit Viitorul (ACTIV), un amplu studiu sociologic la nivel național privitor la fenomenele contrabandei și contrafacerii în România.
Trei din zece respondenți recunosc deschis că vor fi tentați să cumpere produse de pe piața neagră. Aceștia sunt mai degrabă bărbați, persoane tinere, cu nivel mai scăzut de educație. Principalele produse pe care intervievații menționează că le vor cumpăra de pe piața neagră sunt produse alimentare (57% dintre persoane le menționează), îmbrăcăminte și încălțăminte (31%); alte produse, menționate mai puțin frecvent sunt cosmetice și produse de igienă (12%), electronice (11%), țigări (10%).
”Creșterea prețurilor a fost pe tot parcursul anului 2022 principala îngrijorarea a românilor și toate datele noastre arată că se menține și în acest an, cel puțin deocamdată, la același nivel. Creșterea prețurilor a generat scăderea puterii de cumpărare astfel că aproape o treime dintre participanții la sondaj spun acum că ar fi tentați să cumpere produse de pe piața neagră, la un preț mai mic. Dar, în sine, cifra este îngrijorătoare, cu atât mai mult cu cât produsele alimentare sunt pe primul loc între categoriile de produse pe care respondenții le indică pentru a face astfel de achiziții. Credem că, în acest context, este important ca autoritățile, reprezentanții producătorilor, cei ai distribuitorilor și ai comercianților să își unească eforturile pentru a informa oamenii cu privire la toate riscurile la care se expun atunci când cumpără produse de pe piața neagră”, a explicat Antonio Amuza, cercetător sociolog, IRES.
Românii au indicat industria lemnului (85%), industria tutunului (81%), industria alcoolului (76%), îmbrăcăminte și încălțăminte (75%), industria alimentară (58%), industria farma (47%), industria auto (47%) și industria cosmetică (43%) ca fiind sectoarele economice în care se prefigurează cele mai mari probleme legate de traficul ilicit de mărfuri în anul 2023.
Guvernul este văzut drept principalul responsabil pentru problemele legate de contrabandă, contrafacerea sau trafic ilicit în cazul industriei tutunului, a exploatării lemnului, a industriei alimentare sau a celei auto. Producătorii, în schimb, sunt percepuți drept responsabili pentru aceste probleme în cazul industriei cosmetice, a industriei farma și în cazul comercializării de îmbrăcăminte/încălțăminte. Pentru problemele legate de contrabandă, contrafacere sau trafic ilicit în domeniul serviciilor de curierat și al industriei alcoolului, consumatorii sunt percepuți drept principalii responsabili.
“La 6 ani de la lansarea ACTIV, am dorit să refacem acest studiu, pentru a vedea cum a evoluat fenomenul traficului ilicit de mărfuri și cum este perceput de către români în actualul context socio-economic. Aceștia consideră că această problemă poate fi rezolvată numai prin reducerea corupției, colaborarea dintre statul român, industriile afectate și societatea civilă, aspecte pe care le-am identificat și pentru care am militat și noi în campaniile și evenimentele derulate în acești ani. Numai printr-o strânsă cooperare între societatea civilă, industriile afectate și autoritățile abilitate, în condițiile unui cadru legislativ eficient, asigurat de instituții publice dotate corespunzător, putem face față acestui fenomen, aflat într-o dinamică ascendentă, fapt demonstrat de capturile importante din ultimii ani”, declară Daniel Mărăcineanu, Președintele Asociației ACTIV.
China, Turcia, Ucraina și Republica Moldova sunt identificate drept principalele surse pentru produsele contrafăcute sau provenite din contrabandă. Războiul din Ucraina este perceput ca un factor de creștere a traficul ilicit de mărfuri pentru aproape jumătate dintre români.
Neadmiterea României în spațiul Schengen este decodificată ca un efect al intereselor politice și economice ale unor țări din UE (43%), a corupției (23%), dar și a inabilității autorităților publice din România (președinte, guvern și parlament) în gestionarea acestui obiectiv strategic. Migrația ilegală cu 9% din răspunsuri și traficul ilicit de mărfuri cu 2% sunt considerate de români teme care nu au influențat, de fapt, decizia Consiliului JAI.
Paradoxal, întrebați care sunt soluțiile autorităților române pentru creșterea șanselor țării noastre de accedere în spațiul Schengen, respondenții au indicat: combaterea mai eficientă a traficul ilicit de mărfuri, neînstrăinarea resurselor țării, intensificarea eforturilor diplomatice, controlul mai atent asupra companiilor străine din România, securizarea mai bună a frontierelor față de imigranții ilegali și, doar ca ultimă opțiune, blocarea prin veto a deciziilor Uniunii Europene.
Pentru populație, un comportament mai responsabil în afara țării, colaborarea cu statul pentru combaterea migrației ilegale, refuzul de a cumpăra mărfuri din traficul ilicit, dar și boicotarea anumitor companii străine ar fi principalele opțiuni de suport pentru admiterea în spațiul Schengen.
5
12
