De la declanșarea pandemiei de coronavirus, în 2020, trăim crize după crize, ca într-un carusel care pare că nu se mai oprește. În acest răstimp, prețurile din toate domeniile au înregistrat creșteri, întâi pe fondul crizei sanitare, apoi din cauza prețurilor foarte mari la energie.
Războiul Rusiei împotriva Ucrainei, care durează de mai bine de un an, a lăsat și el semne în piață. Iar peste o inflație la cote nemaivăzute de 20 de ani în România a reapărut în mentalul colectiv și imprevizibilul: cutremurul din 6 februarie, care a lovit Turcia și Siria, provocând victime și distrugeri uriașe.
România va fi, deci, vecină cu un șantier enorm în regiune, atât la nord, cât și la sud de noi. Pentru că nu doar Turcia trebuie să se reconstruiască, dar și Ucraina, indiferent când va putea fi asta posibil. Aceste două reconstrucții de proporții istorice vor avea nevoie nu doar de forță de muncă, ci și de materiale de construcții.
Mai aproape de șantierele și investițiile din România, e o perioadă în care e grabă și pentru folosit fonduri europene alocate proiectelor de construcții și de infrastructură. Vorbim de bani care vin fie prin PNRR, fondul european de relansare economică post-Covid, fie de fondurile europene obișnuite, pentru că anul acesta e ultimul în care mai pot fi cheltuiți banii din bugetul european multianual 2014-2020.
Inflația, prețurile la energie, Turcia și Ucraina, calendarul de absorbit fonduri europene – toată această încrengătură de presiuni de pe piața construcțiilor va avea un impact serios. Cele de pe piața imobiliară, pe care le poate urmări mai ușor orice cetățean, vor fi doar parte din acest peisaj complex.
0
0
