Disponibilitatea medicamentelor inovative în România sau accesul la medicamente inovative este foarte redus,. În perioada 2016-2019 au fost aprobate 152 de medicamente inovative de către Agenția Medicamentului din Europa. În România avem acces doar la 39 din ele, a spus miercuri Ionuț Dumitru, economistul șef al Raiffeisen Bank la o conferință pe teme medicale organizată de Cursdeguvernare.ro
M-am uitat un pic peste cifrele din Sănătate din perspectiva unui economist, a explicat Dumitru. El a analizat cum stă România la nivel european, la nivel de resurse pe care le alocăm și la nivel de rezultate pe care le obținem cu resursele alocate.
Cifrele reprezintă cheltuielile publice cu sănătatea ca procent din PIB- medii multianuale . „În perioada 1995-2021 am alocat în medie 3,8% din PIB în medie de la buget, versus o medie europeană de 6,7% . Adică am alocat circa jumătate din cât se alocă în Europa. De remarcat că România este la coada clasamentului la nivel european din acest punct de vedere. Doar Cipru are o alocare mai mică decât România”, a spus economistul român.
Dacă ne uităm la cifre în euro pe locuitor, pentru a le face comparabile (pentru că un euro din România nu e același lucru cu un euro din Germania în termen de putere de cumpărare), am pus cifrele în termen de PPS (Purchasing power standard) și vedem că suntem din nou cam la jumătatea mediei europene 1.310 euro pps pe locuitor în România versus 2636 media europeană.
Vezi aici prezentarea lui Ionut Dumitru
România alocă mai mult lață de media europeană din total cheltuieli publice pentru apărare și pentru ordine și siguranță publică
Să ne uităm totuși și la cât de important este sănătatea ca domeniu în bugetul public și o să vedem că dacă raportăm cheltuielile publice cu sănătatea în total cheltuieli publice, suntem iar la coada clasamentului european
România alocă mai mult lață de media europeană din total cheltuieli publice pentru apărare și pentru ordine și siguranță publică, în timp ce pentru sănătate și pentru educație, România alocă mai puțin. Nu numai ca procent din PIB sau per capita, dar și ca procent din total cheltuieli publice, mai spune Dumitru
Dacă ne uităm la tipurile de cheltuieli din interiorul cheltuielilor pentru și anume la salarii, investiții și achiziții de bunuri și servicii, o să vedem că România, alocăm din bugetul Sănătății 21,1% din sunt pentru salarii (față de 17,1 %- media europeană), în timp ce pentru investiții alocăm doar 4,4% din total cheltuieli publice cu sănătatea, față de o medie europeană aproape dublă, consideră el.
Dacă ne uităm la partea de prevenție, constatăm că o neglijăm. În total, ponderea cheltuielilor cu prevenția în total cheltuieli cu sănătatea este sub 2% , adică spre coada clasamentului din Europa.
În România, speranța de viață sănătoasă la 65 de ani este de doar 4 ani
Speranța de viață sănătoasă la naștere este 57,8 ani în România, față de o media europeană de 63,6 și mai adăugăm la acest 57,8 încă 15 ani de viață de speranță de viață cu limitări de activitate, cu diverse boli pe care trebuie să le ducem cu noi.
De asemenea, în România, speranța de viață sănătoasă la 65 de ani este de doar 4 ani.
Altfel spus, dacă ai apucat 65 de ani, mai trăiești încă 4 ani sănătos și apoi alți 10,6 ani cu probleme, cu limitări de activitate. Și lucrul ăsta ne plasează la la coada clasamentului european, media europeană fiind de aproape 10 ani speranță de viață la sănătoasă la 65 de ani, la care se mai adaugă alți 9,5 ani.
Suntem la dublu față de media europeană din perspectiva bolilor care ar fi putut fi prevenite sau tratate
Suntem în fruntea clasamentului european. Pe cifre, o să vedem că în 2020 un deces din 3 putea fi evitat.
În termeni foarte simpli, unul din trei oameni mor cu zile, a mai spus Ionuț Dumitru.
Disponibilitatea medicamentelor inovative în România sau accesul la medicamente inovative este foarte redus, dacă ne uităm la numărul de medicamente care s-au aprobat în perioada de către Agenția Medicamentului din Europa. În perioada 2016-2019 au fost aprobate 152 de medicamente inovative. În România avem acces doar la 39 din ele.
Circa 75% din cele aprobate erau indisponibile la momentul respectiv pentru România. Dacă ne uităm la timpul necesar ca să avem acces la acele medicamente inovative în România o să vedem că la noi apar după vreo 3 ani (883 de zile), față de 120 de zile în Germania< a mai explicat cercetătorul român.
