Agenția de rating Moody's a reconfirmat în data de 03 noiembrie 2023 ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la Baa3 pentru datoria pe termen lung și P-3 pentru datoria pe termen scurt, precum și perspectiva stabilã.

Moody'sFoto: Moody's

Confirmarea ratingurilor reflectã, în opinia agenției, perspectivele robuste de creștere pe termen mediu ale României, susținute de fondurile alocate de Uniunea Europeanã și fluxurile de investiții strãine directe.

Agenția de rating avertizează că „dificultățile continue ale guvernului de a reduce în mod durabil și semnificativ deficitele fiscale și de cont curent ridicate ale României”, reprezintă o potențială sursă de vulnerabilitate.

Deși Moody's estimează că creșterea economică va încetini la 2,0% în acest an, după doi ani de creștere foarte puternică în 2021 și 2022, pe măsură ce inflația slăbește consumul iar recesiunea economică din zona euro afectează cererea externă, perspectivele de creștere pe termen mediu ale României rămân puternice. Moody's se așteaptă ca creșterea să revină la 3,2% în 2024 și la 3,5% în 2025.

Moody's se așteaptă, de asemenea, ca tendința de creștere rapidă a productivității muncii să continue, pe măsură ce România va recupera din decalajele față de economiile europene mai avansate.

Moody's se așteaptă ca povara datoriei publice a României să se situeze la 48,2% din PIB la sfârșitul anului 2023.

Guvernul a anunțat un pachet de măsuri, care ar putea face ca deficitul fiscal să fie redus treptat la 5,3% în 2024 și la 4,4% în 2025.

Deficitul încă ridicat, împreună cu încetinirea creșterii PIB-ului nominal pe măsură ce inflația va decelera în următorii ani, face ca raportul datorie/PIB să crească treptat pentru a ajunge la 50,0% la sfârșitul anului 2024 și 51,7% la sfârșitul anului 2025.

Evaluările României rămân constrânse de slăbiciunile calității și eficacității instituțiilor sale. În 2022, România a ieșit din Mecanismul de Cooperare și Verificare al UE. Cu toate acestea, evaluarea noastră cu privire la calitatea sistemului judiciar și a societății civile din România rămâne mai scăzută decât cea a colegilor săi.

Dificultatea guvernului de a reduce deficitul fiscal în conformitate cu cerințele UE indică, de asemenea, provocările rămase în ceea ce privește eficacitatea politicii fiscale.

Expunerea României la riscul de evenimente geopolitice rămâne, de asemenea, o formă de presiune asupra ratingului. În timp ce România a rezistat bine șocului inițial al invaziei ruse a Ucrainei, riscurile geopolitice vor rămâne ridicate atâta timp cât războiul din Ucraina va continua.