„Politicienii sunt optimiști în materie de construcție bugetară. Nu pentru că, așa cum se vehiculează prin presă și prin folclorul popular, ar fi nepricepuți, rupți de realitate sau vânduți unor grupuri de interese. Deși există și astfel de cazuri. Motivul este acela că așa le impune fișa postului. Competiția electorală se desfășoară pe bază de promisiuni, iar un politician care ar veni în fața alegătorilor cu un plan de reducere a deficitului prin creșterea impozitelor și reducerea cheltuielilor, ar avea puține șanse de a fi ales”, spus joi Aurelian Dochia la conferința „Între Deficit Bugetar și Sustenabilitate economica”, organizată de Oxygen Events.
La baza construcției bugetare stau toate instituțiile care constituie aparatul administrației publice- la nivel local și central. Acestea fac propuneri inițiale pentru bugetele proprii și ele sunt vital interesate de suplimentarea alocărilor bugetare de care dispun, a explicat Dochia.
Potrivit acestuia, cei din aparatul administrativ nu au nici cea mai mică preocupare legată de echilibrul bugetului general. „Ei văd acest echilibru doar ca pre-constrângere în realizarea obiectivelor lor. Regula de bază la acest nivel este aceea de a cere cât mai mult pentru a crea o marjă de negociere ulterioare la nivelul următor”, mai spune Dochia.
Optimismul de obicei excesiv cu care este abordată construcția bugetară vine de la factorul politic guvern, parlament, lideri politici, conchide economistul.
Consolidarea fiscal-bugetară este „vitală și stringentă”, iar amânarea ei mizându-se pe evoluția favorabilă a economiei și pe efectul inflației, nu reprezintă o opțiune viabilă, a atras atenția în repetate rânduri și Consiliul Fiscal, care consideră că veniturile Bugetului sunt la un nivel „inadmisibil de jos” în raport cu nevoile României.
Este necesară eliminarea exceptărilor și portițelor din legislația actuală. Dar, avertizează instituția condusă de Daniel Dăianu, aplicarea unor astfel de măsuri se poate confrunta cu opoziția unor grupuri de interese.
0
3
