Populismul aduce simpatie. Populiștii par chiar isteți, dar de fapt, populismul este un rău enorm. Noi ne întâlnim acum la Federația Bancare Europeană, iar băncile vor analiza acolo mai bine de jumătate din timp ce se va întâmpla la alegerile europarlamentare de la anul. Din perspectiva populismului, asta este preocuparea momentului în domeniile economice, a spus marți Florin Dănescu, preşedinte executiv Asociaţia Română a Băncilor (ARB), la o conferință pe teme economice găzduită de Institutul Național de Statistică.

Florin DanescuFoto: ARB.ro

Astăzi, populismul e văzut din trei perspective: dacă e -Doamne ferește- o ideologie, dacă e o retorică sau e doar „food for fools” (hrană pentru cei mai slabi de înger- n.red), a mai explicat executivul ARB.

O analiză a cifrelor populismului poziționează România pe locul doi în Europa. Ca notă de la 1 la 10, România e cotată la 7,5, a mai spus Dănescu. Potrivit acestuia, Italia are 7,4 iar Ungaria e în jur de 8. Astea sunt cifrele care analizează date economice. Eu nu-mi permit să fac politică aici. Eu sunt economist, nici măcar nu vorbesc în calitate de bancher, a mai precizat Florin Dănescu.

Relația americanilor, europenilor și românilor cu băncile

În Statele Unite când vine vorba de finanțare bancară, firmele apelează la credite în proporție de 25%, iar 75% e reprezentat de finanțarea de pe piața de capital. În Europa este invers.

Dar acest 25% finanțare totală din credit bancar reprezintă 215% din PIB-ul Americii, precizează Dănescu, adăugând că în Europa cei 75% înseamnă 90% din PIB-ul european.

Cum stă România? Noi suntem la 25,5% din PIB finantare prin credit. Deși comunicăm de 8 ani că ar trebui să dezvoltăm piața de credit bancar și, de fapt, finanțarea economiei românești, ne-am văzut penalizați în două etape.

Prima dată cu taxa pe active, exact sub acest motiv că nu dorim, că nu finanțăm suficient economia. Iar a doua oară cu această taxă de 2% pe cifra de afaceri, care vine în plus față de impozitul clasic pe profit.

Acum avem, iată, un profit care se tot dezbate, de vreo 2 miliarde de euro și care e considerat de piața politică ca fiind prea mare. Ce înseamnă prea mare în piața liberă? Vom vedea.

Investiția de capitaluri în sistemul bancar este de 13 miliarde de euro- cam pe locul cinci din totalul capitalelor investite în România. Am întrebat foarte mulți antreprenori dacă ar investi în industria bancară, după ce a adus un capital de 13 miliarde să obțină un profit de 2 miliarde. Și toți mi-au spus că nu.

Și asta m-a făcut să fac o comparație de rentabilitate pe toate cele 24 de sectoare industriale din România din perspectiva ANAF-ului și am constatat că dintre toate industriile, industria bancară este pe primul loc la capitolul active. Poate e bine, poate e rău...?. Începem să ne punem întrebări dacă, de exemplu, construcțiile ar fi trebuit să aibă active mai mari, sau dacă agricultura nu ar fi trebuit să aibă active mai mari. Dar nu ne oprim acum la detalii din acestea. La „capitaluri” suntem pe locul cinci. Iar la profit suntem pe locul șapte. Un acționar bancar ar putea spune nu e mulțumit deloc. A adus capitaluri pe locul cinci, a adus active pe locul întâi (ca efort) și are un rezultat care-l situează abia pe locul șapte.

Rentabilitatea capitalului (ROE) sectorului bancar este pe locul al 24-lea. Care sunt cele mai „rentabile” afaceri din România

Autoritățile par să fi mers pe valul european al taxării băncilor, deși în România rentabilitatea capitalului (ROE) sectorului bancar este pe locul al 24-lea, cu un ROE de 16,4%, multe alte industrii stând mult mai bine din acest punct de vedere.

De altfel, defalcat pe coduri CAEN, cea mai „rentabilă” afacere în 2022 era cea de„Alte activitati de servicii personale” (dacă vă spune ceva termenul de cămine de bătrâni....) care, cu active de 13 miliarde, au făcut un profit în 2022 de 2,6 miliarde.

De asemenea, sectorul de IT&C a avut o rentabilitate a capitalului de peste 41%. Construcțiile au avut o rentabilitate de circa 30%, iar comerțul una apropiată (28,6% angrosiștii și 27,8% retailerii). Producătorii de energie au avut anul trecut un ROE de 23,5%, similar mediei pe țară, potrivit unor documente guvernamentale consultate de HotNews.

De asemenea, deși taxa pe bănci e deja decisă, nu au fost luate în calcul IFN-urile, multe dintre ele fiind controlate de oameni politici direct sau prin interpuși

BCE nu este cea mai fericită că i se taxează instituțiile pe care le păstorește. Dar nu te pui cu ambiția politică

La nivel european, BCE nu este cea mai fericită că i se taxează instituțiile pe care le păstorește.

„Materializarea unor riscuri negative poate reduce semnificativ capacitatea de rambursare a debitorilor și se poate traduce într-o profitabilitate mai scăzută a băncilor. O asemenea măsură trebuie luată precauție, atrage atenția Banca Centrală Europeană, pentru a se asigura că suprataxa nu va afecta capacitatea băncilor de a construi baze solide de capital și de a evita o deteriorare a calității creditului”, arată BCE într-un aviz transmis cu ocazia instituirii taxei pe bănci din Italia.

„Reducerea capacității băncilor de a constitui provizioane pe fondul unei posibile scăderi a calității creditului ar putea pune în pericol transmiterea de către bănci a măsurilor de politică monetară către economie. Impunerea unei suprataxe ar putea îngreuna constituirea unor rezerve de capital suplimentare, deoarece profiturile acestora vor fi reduse, făcându-le mai puțin rezistente la șocurile economice. De fapt, astfel de taxe extraordinare ar putea avea efecte economice negative prin limitarea capacității băncii de a acorda credite și ducând la condiții mai puțin favorabile pentru clienți”, se mai arată în document.

Costurile mai mari și oferta redusă de credite pot afecta negativ creșterea economică reală, mai arată BCE.

Italia este cel mai recent caz al unei ţări europene care a impus băncilor o taxă pe profiturile excepţionale, obţinute datorită dobânzilor mari, pentru a ajuta deţinătorii de ipoteci, transmite Reuters.

Suprataxa în Republica Cehă

Camera inferioară a Parlamentului ceh a aprobat în noiembrie o taxă excepţională de 60% asupra firmelor energetice şi băncilor, cu scopul de a strânge 3,4 miliarde de dolari în acest an din profituri considerate excesive, pentru a finanţa ajutor pentru persoanele şi firmele afectate de creşterea preţurilor la electricitate şi gaze.

Suprataxa în Franța

Preşedintele Emmanuel Macron a declarat în martie că companiile cu peste 5.000 de oameni ar trebui să împartă mai mult din profiturile lor ”excepţional de mari” cu angajaţii, în loc să răscumpere acţiuni.

Dar el şi ministrul de Finanţe Bruno Le Maire au exclus posibilitatea unei taxe excepţionale. Asta pentru că băncile franceze sunt supuse unei legi anti-camătă care limitează ritmul creşterii trimestriale a preţurilor împrumuturilor.

Franţa are, de asemenea, o schemă de economii reglementată populară, care reprezintă puţin sub 20% din depozitele bancare, cu o rentabilitate legată de inflaţie care se ajustează mai repede decât ratele împrumuturilor.

Suprataxa în Germania

Pentru unele dintre cele mai mari bănci din Germania, venitul net din dobânzi a crescut între 50% şi 70% de la minimele din epoca pandemiei, dar o taxă excepţională nu a fost un subiect de discuţie pentru ministrul de finanţe pro-business Christian Lindner.

Ministerul de Finanţe al Germaniei a refuzat să comenteze mişcarea Italiei, în august, dar a remarcat că majorările de taxe sunt excluse conform unui acord guvernamental de coaliţie german.

Suprataxa în Ungaria

Guvernul Ungariei a modificat taxele excepţionale impuse sectoarelor cheie ale economiei, într-un decret publicat în iunie, spunând că băncile îşi pot reduce plăţile de taxe excepţionale din 2024 cu până la 50% dacă îşi măresc achiziţiile de obligaţiuni guvernamentale ungare.

De asemenea, a impus o nouă ”taxă socială” de 13% asupra anumitor tipuri de investiţii, inclusiv note de investiţii şi câştiguri ale dobânzii la depozitele bancare.

Suprataxa în Italia

Italia a aprobat pe 8 august un impozit unic de 40% asupra profiturilor pe care băncile le obţin din dobânzile mai mari şi intenţionează să folosească încasările pentru a ajuta deţinătorii de credite ipotecare.

Se aşteaptă să încaseze mai puţin de 3 miliarde de euro (3,3 miliarde de dolari) din taxă, potrivit unor surse.

Ministerul italian al Economiei a clarificat ulterior că taxa nu poate fi mai mare de 0,1% din activele totale ale creditorilor. Un raport din presă din 18 august spunea că Banca Centrală Europeană (BCE) se pregăteşte să trimită o scrisoare Italiei, ridicând obiecţii cu privire la taxă şi criticând Roma pentru că nu a informat anterior nici Banca Italiei, nici BCE, aşa cum se presupune că ar trebui să facă potrivit regulilor Uniunii Europene.

Suprataxa în Lituania

Parlamentul Lituaniei a aprobat în mai o taxă excepţională asupra veniturilor nete din dobânzi ale industriei bancare pentru 2023 şi 2024, după o creştere bruscă a ratelor dobânzilor Băncii Centrale Europene.

Taxa de 60% din venitul net din dobânzi care depăşeşte cu 50% media din ultimii patru ani este estimată să strângă 410 de milioane de euro (451 de milioane de dolari) pentru bugetul guvernului şi va fi folosită pentru a stimula armata.

Suprataxa în Spania

Spania intenţionează să strângă 3 miliarde de euro până în 2024 din taxa excepţională asupra băncilor pe care a aprobat-o anul trecut, care impune o taxă de 4,8% asupra veniturilor lor nete din dobânzi şi a comisiilor nete peste un prag de 800 de milioane de euro.

Suprataxa în Suedia

Guvernul suedez a început în ianuarie anul trecut ”o taxă de risc” pentru instituţiile cu datorii legate de operaţiunile suedeze de peste 150 de miliarde de coroane suedeze (14,1 miliarde de dolari), pentru a consolida finanţele publice şi a crea spaţiu pentru acoperirea costurilor pe care le-ar putea provoca o criză financiară.

Impozitul a fost egal cu 0,05% din pasive în 2022 şi a crescut la 0,06% în 2023.

Guvernul se aşteaptă să strângă 6 miliarde de coroane suedeze pe an.

Suprataxa în Marea Britanie

Marea Britanie nu a introdus o taxă excepţională bancară, dar din 2011 a perceput o taxă bancară introdusă ca răspuns la criza financiară, care se aplică activelor din bilanţul global ale băncilor britanice, precum şi activelor aparţinând operaţiunilor britanice ale băncilor străine.