După ce a evitat ”la mustață” o recesiune tehnică în a doua jumătate a anului trecut, economia UE a intrat în 2024 pe o traiectorie mai slăbită decât se estima anterior, fără ca o revenire iminentă să fie pe radar, arată o analiză a Departamentului de cercetare din BRD.
Consumul redus a fost un factor cheie pentru evoluțiile modeste ale PIB-ului real la nivelul UE. În plus, comerțul global de mărfuri a fost anemic, având în vedere tripleta: scăderea cererii de bunuri de larg consum, condiții de finanțare restrictive și fragmentare în creștere a comerțului global.
Deși este încă solidă în comparație cu performanța multor economii avansate și a celor din ECE, creșterea României și-a pierdut vizibil din avânt în 2023 (2,0% față de 4,1% în 2022).
Investițiile au reprezentat coloana vertebrală a creșterii PIB-ului intern. Sectorul construcțiilor a înregistrat și el o performanță robustă anul trecut. (+13,8% a/a), susținută în principal de lucrări de construcții civile (+32,7% a/a) legate de proiecte majore de eficiență energetică și infrastructură de transport.
Amintim că investițiile publice au crescut cu +38,8% a/a până la 100,7 miliarde lei (6,4% din PIB), din care 61,6% finanțat din fonduri nerambursabile ale UE.
Perspective: Creșterea PIB-ului este de așteptat să-și recapete dinamica, apropiindu-se de nivelul potențial în 2024 (3,4%).
Factori:
- creștere constantă a venitului real disponibil al gospodăriilor (vedem o dinamică salarială de două cifre și creșterea îndrăzneață a pensiilor) împreună cu o revenire a încrederii,
- investiții finanțate de UE. Fondurile disponibile României în cadrul Planului de redresare și rezistență sunt estimate la 28,5 miliarde EUR (10% din PIB-ul 2022). Până acum, România a primit ~ 9 miliarde EUR. Cea de-a treia cerere de plată în valoare de 2,7 miliarde EUR (depusă la 15 decembrie 2023) este în prezent în curs de evaluare, cu 74 de etape și ținte (unele destul de ambițioase) care trebuie îndeplinite.
- tranziția condițiilor monetare la o atitudine mai puțin restrictivă, atât la nivel local, cât și regional;
- situația bugetară încă foarte complicată, cu probabilitate scăzută de ajustare fiscală în acest an; Producția a scăzut în zona euro pentru a unsprezecea lună consecutiv în februarie, ritmul de scădere accelerându-se din nou după cea observată în ianuarie. Germania (principalul nostru partener comercial) acţionează ca o frână pentru creşterea zonei euro. Guvernul german a declarat că cea mai mare economie a Europei se află în „ape tulburi” și și-a redus previziunile de creștere pentru acest an (de la 1,3% la doar 0,2%).
