Companiile de stat românești, în special cele cu capital majoritar, atât cele controlate de autoritățile centrle cât și de cele locale angajează mai mulți oameni, plătesc salarii mai mari, dar sunt mai puțin productive, arată o analiză a Băncii Mondiale. De asemenea, există dovezi că prezența întreprinderilor de stat poate limita intrarea pe piață a firmelor private și afectează eficiența alocării resurselor.
Întreprinderile de stat românești tind să aibă performanțe mai slabe decât colegii lor din mediul privat. Sunt mai puțin profitabile și generează venituri mai mici per angajat decât colegii lor din privat. În plus, s-a constatat că angajații de la Stat au prime salariale mult mai mari, ceea ce afectează rezultatul financiar al companiilor.
Banca Mondială a analizat profitabilitatea firmelor de stat din România față de cele private, dar și nivelul salarial, productivitatea și performanța pe ultimii 10 ani. Noutatea acestei analize e dată de faptul că lucrarea evaluează performanța întreprinderilor de stat românești cu diferite grade de proprietate (deținute minoritar de Stat- cu acțiuni de 10 până la 24,9 la sută, deținute minoritar cu acțiuni de 25 până la 49,9 la sută și deținute majoritar cu acțiuni de cel puțin 50 la sută). De asemenea, analiza ia în calcul companiile de stat de la nivel central și local, folosind datele furnizate de Ministerul Finanțelor.
În România există peste 1.400 de întreprinderi de stat deținute la nivel central și local. Dintre acestea, aproximativ 80 la sută sunt deținute de autoritățile locale sau municipale, restul fiind deținute de guvernul central. Împreună, au generat aproximativ 8% din producția totală a companiilor nefinanciare și au angajat aproximativ 4% din totalul forței de muncă. În plus, au beneficiat de subvenții guvernamentale și de transferuri în valoare totală de aproximativ 0,7% din PIB.
În ultimul deceniu, amprenta Statului a crescut, odată cu crearea mai multor companii de stat, arată datele Băncii Mondiale, care amitește cazul Primăriei București care a înființat aproximativ 22 de întreprinderi de stat noi „în mai multe sectoare fără o justificare economică clară”. Această creștere a amprentei companiilor de stat, combinată cu lipsa unor politici neutre din punct de vedere competitiv, a obstrucționat funcționarea pieței.
Acțiunea întreprinderilor de stat românești cuprinde activități fără o justificare economică clară, în special în zona de producție și servicii alimentare.
Ca în multe țări, întreprinderile de stat românești nu funcționează întotdeauna în aceleași reguli și condiții ca și întreprinderile private iar avantajele și privilegiile de care se bucură pot crea o poziție inegală în raport cu firmele private, distorsionând astfel rezultatele cheie ale pieței și limitând eficiența alocării resurselor între firme și sectoare, mai arată documentul Băncii Mondiale.
Ineficiența companiilor de stat, în special în sectoare cheie care furnizează inputuri esențiale altor sectoare, combinată cu profitabilitatea lor scăzută și cu salariile mai mari pun o povară semnificativă asupra finanțelor publice și creșterii economice, se mai subliniază în document.
Din punct de vedere istoric, întreprinderile de stat au avut niveluri mai ridicate ale datoriei, inclusiv plăți restante mai mari către furnizori. Guvernanța slabă a întreprinderilor de stat și sprijinul acordat de stat pentru industriile aflate în contracție, dar unde Statul are o prezență semnificativă (de exemplu, căile ferate), au indus alocarea greșită a resurselor către firme mai puțin productive.
4
15
