Un sibian plătit cu salariul mediu trebuie să lucreze circa o oră și 20 de minute pentru a-și permite un kilogram de telemea de oaie, în vreme ce un ieșean are nevoie de mai o oră și 10 minute de muncă iar un constănțean de 67 de minute, arată datele INS consultate de HotNews.ro
Un sibian e plătit în medie cu 29,7 lei/oră, iar un kg de telemea de oaie costă 40 de lei. În vreme ce un ieșean are 27,67 lei/oră, dar la Iași telemeaua de oaie e mult mai ieftină- doar 33 lei/kg.
Locuitorii din Târgoviște, Călărași, Zalău, Tulcea, Ploiești Râmnicu Vâlcea și Deva au neboie de peste două ore de muncă pentru a-și lua un kilogram de telemea de oaie, mai arată datele Statisticii. HotNews a luat prețurile medii din 41 de orașe din țară pentru 10 produse de bază și le-a comparat cu salariile medii pentru a vedea unde e traiul mai ieftin.
Mituri neconfirmate
Acolo unde salariile sunt mari și costul vieții e mai ridicat
Excepția este Iași, unde salariul, deși e mai mic decât în Capitală, cantitatea de bunuri de bază cu care să-ți umpli coșul de la piață/supermarket e mai mică
La fel, în Constanța traiul e mai scump decât la Sibiu, deși salariile constănțenilor sunt mai mici. La fel, în Slobozia și Bacău prețurile sunt mai mari decât la Cluj, deși cei din Slobozia au salarii mai mici. Și lista poate continua.
Au crescut salariile, dar......
La Râmnicu Vâlcea pentru același kg de telemea de oaie trebuia să lucrează în 2024 cu 20 de minute mai mult decât anul trecut, deși salariul mediu net a crescut cu circa 500 de lei.
Locuitorii din Tulcea trebuie să muncească o jumătate de oră iar cei din Deva sau Râmnicu Vâlcea peste 20 de minute, în ciuda creșterilor salariale. În total, în 15 capitale de județ puterea de cumpărare (la bună parte din coșul monitorizat de Statistică) a scăzut. Inclusiv în cazul sibienilor.
Persoanele cu venituri mici resimt mai puternic inflația. E parcă tot mai scump să fii sărac, spune doamna Ionescu, pensionară din sectorul 4. Copiii ei se miră cum de reușește din cei pensia ei mică reușește să economisească câteva sute lunar. Pentru doamna Ionescu, inflația anunțate de BNR sau de INS nu valorează mare lucru. Și are dreptate: în cazul ei inflația resimțită e mult peste cea oficială, în vreme ce pentru cei cu venituri de peste 6.000 de lei net, inflația resimțită e mai mică. Depinde de care parte a ușii te afli, cum ar spune cineva.
Logica economică simplă sugerează că bunăstarea noastră nu depinde de preț
Pentru a vă confirma asta, imaginați-vă că adormiți și vă treziți peste 10 sau 20 de ani, iar fiecare etichetă de preț are un zero în plus, scrie NYT. Sau că la piață un kg de roșii costă 150 de lei în loc de 15 lei, o cafea costă 60 de lei în loc de 6 lei. Iar salariul dvs nu e 4000 de lei ci 40.000 de lei.
Ce s-a schimbat de fapt în această nouă lume a prețului umflat de 10 ori? Lumea are mult mai multe zerouri în ea, dar nimic nu s-a schimbat cu adevărat.
Asta pentru că moneda care contează cu adevărat este câte ore trebuie să lucrezi pentru a-ți permite cumpărăturile, de la un mic deliciu la o casă. Dacă azi va trebui să muncești mai puțin decât ieri pentru a obține același lucru, ești printre câștigători. Dacă nu, nu.
Desigur, acestea sunt medii și ele s-ar putea să nu se potrivească cu realitatea personală a fiecăruia dintre noi.
În România, problema inflației e gestionată de Banca Centrală.
Căreia nici ei nu îi e ușor. Imaginați-vă Banca Centrală ca pe un bucătar care stă cu mâna încleștată pe butonul care reglează nivelul flăcării gazului de sub oală. Dacă economia nu reacționează, bucătarul face flacăra mai mare. Dacă economia dă în clocot, dă flacăra la mai mic, scrie un editorialist de la Bloomberg.
Numai că apare și aici o problemă: în oală ai și carne și cartofi și ceapă. Unele fierb mai repede decât altele, iar o flacără mică (sau mare) le ajută pe unele, dar le face praf pe altele. Exact ca în domeniul prețurilor. Prețurile nu se mișcă la unison.
11
4
