Incheierea unui acord de imprumut cu Fondul Monetar International este un "rau necesar", el prezentand atat avantaje cat si dezavantaje, sunt de parere analistii financiari. Potrivit acestora, principalul aspect pozitiv este stabilizarea monedei nationale, partea negativa fiind repercusiunile asupra populatiei avand in vedere posibilitatea inghetarii salariilor, a pensiilor si reducerilor de personal. Suma pe care Romania ar putea sa o imprumute este intre 18 si 20 de miliarde de euro, dupa cum a declarat Mihai Tanasescu, reprezentantul Romaniei la FMI.
Autoritatile statului insista sa sustina ca in urma incheierii unui acord cu FMI, nu vor creste cota unica de impozitare si nici TVA. Insa, vor fi alte conditii pe care Fondul le va impune in cadrul negocierilor, acestea vizand, in special, salariile bugetarilor. "Va fi lovit consumul la nivel sarac si mediu. Este posibil sa existe multa severitate in cheltuielile bugetare, sa nu mai poata fi majorate salariile nici macar la nivelul inflatiei.
De asemenea, va fi avuta in vedere o scadere a numarului de angajati. Nu este exclusa nici inghetarea tuturor cheltuielilor de achizitii facute de institutii", a declarat pentru EurActiv.ro, Bogdan Baltazar, consultant financiar. Acesta sustine ca rambursarea sumei imprumutate se va face in functie de necesitati, "tragem o transa si apoi tragem alte transe in limitele nevoilor".
Dragos Pislaru: De ce contribuabilii trebuie sa acopere greselile bancilor?
Directorul executiv al Grupului pentru Economie Aplicata, Dragos Pislaru, a afirmat ca imprumutul de la FMI este dedicat dezechilibelor macroeconomice. Premierul Emil Boc a declarat ca 2/3 din suma imprumutata de la FMI va merge la BNR, 1/3 va merge la Ministerul Finantelor iar din aceasta o parte va merge catre banci pentru relansarea creditarii. Dragos Pislaru sustine ca banii ar trebui sa ajunga indirect la banci in urma reducerii de catre BNR a rezervelor minime obligatorii.
0
1
