Rata anuala a inflatiei a coborat la 7,93% potrivit informatiilor remise de Institutului National de Statistica. Fata de luna mai, in luna iunie preturile de consum au scazut cu 0,29%.Membrii Asociatiei Analistilor Financiar - Bancari din Romania (AAFBR) estimasera, in medie, o rata anuala a inflatiei in mai de 8,5% si o rata lunara de 0,2%. In mai, rata anuala a inflatiei se accentuase la 8,41%.

La alimente, cele mai mari cresteri de preturi au fost inregistrate in cea de-a sasea luna din 2011 la fructe proaspete (2,19%) si oua (0,50%). La produsele nealimentare, cele mai ample scumpiri au fost la autoturisme si piese de schimb (0,75%) si combustibili (0,66%) in timp ce la servicii, transportul aerian s-a scumpit cu 2,02%. In schimb, scaderi de preturi s-au remarcat la alte legume si conserve de legume, care s-au ieftinit in mai cu 12,33%, la cartofi (-11,94%) sau la medicamente (-0,03%)

Potrivit reprezentantilor BNR, riscurile in ceea ce priveste cresterea preturilor in 2011 tin de posibilele ajustări în

top cresteri

top cresteri

Foto: Hotnews

structura şi dinamica preţurilor administrate. "În lipsa unui calendar şi a unor coordonate cantitative public asumate de autorităţile competente, scenariul de bază al proiecţiei include ipoteze conservatoare cu privire la dinamica preţurilor administrate. Cu toate acestea, întârzierile repetate ale unor ajustări, măresc probabilitatea adoptării în perioada de referinţă a unor măsuri cu impact substanţial asupra dinamicii acestor preţuri", avertizeaza oficialii BNR.

Mai mult, precizeaza acestia, in perspectiva anului electoral 2012, conduita politicii fiscale şi programul reformelor structurale reprezintă factori majori de risc.

Dintre sursele externe generatoare de riscuri se detaşează cele de menţinere a tensiunilor pe pieţele internaţionale ale materiilor prime, vulnerabilitatea procesului de consolidare fi scală şi a sustenabilităţii datoriilor externe ale unor state din zona euro, dezechilibrele pe care le-ar putea genera creşterea intrărilor de capital volatil în perioada de referinţă – de natură să exercite şi constrângeri asupra dozajului în utilizarea instrumentelor de politică monetară – precum şi potenţialele fl uctuaţii majore ale parităţii dintre moneda unică

europeană şi dolarul SUA.

Ar mai fi de amintit incertitudinea cu privire la decizia de liberalizare a preţului gazelor naturale şi al energiei electrice, care oscilează între motivaţii politice şi/sau sociale, pe de o parte, şi necesitatea respectării unor cerinţe

impuse de apartenenţa la Uniunea Europeană.