Comisia Europeană amendează Google cu 4,34 miliarde euro și o somează să pună capăt în 90 de zile ”practicilor ilegale”

de Vlad Barza     HotNews.ro
Miercuri, 18 iulie 2018, 14:08 Economie | IT


Dinozaurul Stan la Google Campus
Foto: Google
Comisia Europeană a anunțat o amendă record de 4,34 miliarde euro pentru Alphabet (Google), despre care spune că a abuzat de poziția sa dominantă în utilizarea sistemului Android. Comisia spune că noi amenzi vor urma, dacă practicile ilegale nu încetează în trei luni. Comisia Europeană a deschis oficial acum trei ani o anchetă antitrust referitoare la comportamentul companiei Google în ceea ce privește sistemul de operare mobil Android. Google a fost amendată în iunie anul trecut cu 2,42 miliarde euro de către CE pentru faptul că a abuzat de poziția sa dominantă în căutarile online pentru a favoriza comparatorul său de prețuri "Google Shopping". Aici puteți citi poziția Google care spune că va contesta amenda și explică de ce Android este un sistem de operare foarte util.

Amenda a ținut cont de cât de mult a durat încălcarea, de cât de gravă a fost încălcarea și de cât de mare este compania, explică Vestager. ”Amenda este mare fiindcă și efectele acestui comportament sunt foarte severe”.

Google a impus trei restricții, explică comisarul european pentru Competiție, Margrethe Vestager.
  •     a solicitat producătorilor să preinstaleze propria sa aplicație de căutare (Google Search) și propria sa aplicație browser (Chrome) ca o condiție pentru acordarea licenței pentru magazinul său de aplicații (Play Store);
  •     a efectuat, în favoarea anumitor mari producători și mari operatori de rețele de telefonie mobilă, plăți condiționate de preinstalarea în exclusivitate a aplicației Google Search pe dispozitivele acestora și
  •     a împiedicat producători dispuși să preinstaleze aplicații Google să vândă chiar și un singur dispozitiv mobil inteligent care funcționează cu versiuni alternative ale sistemului Android care nu au fost aprobate de Google (așa-numitele „ramificații ale sistemului Android”).


”Calul de dar nu se caută la dinți, spune o vorbă. Ei bine, cei care cumpără telefoane cu Android nu mai descarcă alte aplicații concurente și le folosesc pe cele preinstalate”, mai spune Vestager.

Google mai domină două piețe: cea a aplicațiilor și cea a motoarelor de căutare. ”Google trebuie să respecte regulile companiilor care fac abuz de poziție dominantă. (...) Google și-a împiedicat rivalii să concureze în funcție de meritele lor”, mai spune comisarul european.

Comisia Europeană amendează Google cu 4,34 miliarde euro și o somează să pună capăt în 90 de zile ”practicilor ilegale”, pentru că altfel Google ar urma să fie obligată la plăți pentru nerespectarea deciziei, echivalente cu până la 5 % din cifra de afaceri zilnică medie la nivel mondial a Alphabet, societatea-mamă a Google. Conform datelor de acum, penalizările ar fi de peste 12 milioane dolari/zi.

Amenda reprezinta veniturile obținute de Google în două săptămâni și 5% din rezervele financiare ale Google (102,9 miliarde dolari).

Comisarul spune că practicile în cauză au apărut în 2011. Întrebată dacă amenda nu vine ântr-un moment deja tensionat în relațiile UE-SUA, Vestager a spus că apreciază foarte mult Statele Unite ale Americii.

 „În prezent, internetul mobil reprezintă peste jumătate din traficul de internet la nivel mondial și a schimbat viețile a milioane de europeni. Cazul de față se referă la trei tipuri de restricții pe care Google le-a impus producătorilor de dispozitive Android și operatorilor de rețele pentru a avea asigurarea că traficul de internet de pe dispozitivele Android este canalizat către motorul de căutare Google. În felul acesta, Google a utilizat Android ca instrument de consolidare a poziției dominante a motorului său de căutare. Din cauza acestor practici, societățile concurente nu au avut posibilitatea de a inova și de a concura pe baza meritelor, iar consumatorii europeni nu au putut beneficia de o concurență efectivă pe această piață importantă a dispozitivelor mobile. Acest lucru este ilegal din perspectiva normelor antitrust ale UE.”, spune Margrethe Vestager, comisarul UE responsabil cu politica în domeniul concurenței.

Istoricul cazului

În 2015, când a început ancheta, Android avea aproximativ 65% din piață, dar între timp sistemul de operare a ajuns să aibă undeva între 75 și 80% din piața smartphone-urilor.

Ancheta aprofundată efectuată de Comisie a analizat în principal dacă Google a încălcat normele antitrust ale UE prin împiedicarea dezvoltării și a accesului pe piață al sistemelor de operare, aplicațiilor și serviciilor mobile concurente, în detrimentul consumatorilor și al dezvoltatorilor de servicii și produse inovatoare.

Ancheta a examinat în principal dacă Google a încheiat acorduri anticoncurențiale sau a abuzat de o posibilă poziție dominantă în domeniul sistemelor de operare, aplicațiilor și serviciilor pentru dispozitive mobile inteligente.

Google a spus în pozițiile din trecut că Android a fost creat fiindcă era mare nevoie de un sistem open-source pe care aplicațiile să meargă excelent.

Google susținea, într-un răspuns din 2015, că Android a stimulat enorm concurența, a permis apariția unor smartphone-uri de sub 100 de dolari și a ajutat producătorii să concureze cu succes în lupta cu Apple. Google spunea că vine cu mai puține aplicații preinstalate, în comparație cu Apple.

Totul a început în primăvara lui 2013 când Fairsearch Europe, o coaliție de 17 companii IT din care făceau parte Microsoft, Nokia și Oracle, a depus o plângere formală la Comisia Europeană pe tema felului în care Google folosește sistemul de operare Android pentru a pune ”bețe în roate” concurenței. Coaliția spune că Google oferă gratuit sistemul de operare producătorilor de smartphone-uri și tablete, însă îi obligă prin contract să pună aplicațiile companiei în poziții privilegiate pe dispozitivele mobile.

Coaliția susținea că Google folosește practici înșelătoare pentru a pune bariere concurenței pe segmentul mobile. Sistemul Android "este folosit precum un cal troian menit să înșele partenerii, să monopolizeze marketplace-ul mobil și să aibă control total asupra datelor consumatorilor", spunea acum cinci ani cei de la Fairsearch Europe.

Fairsearch mai spunea că Google a ajuns să domine piața oferind sistemul pe gratis producătorilor de hardware, însă impunând condiții contractuale dure legate de obligativitatea ca aplicații precum Maps, YouTube și Play să fie pe ecranul principal sau pe poziții privilegiate. În plus, susținea coalitia, Google obliga producătorii să instaleze pe terminale întreaga suită de aplicații ale companiei.

Comunicatul Comisiei, pe larg

Strategia Google și domeniul care face obiectul investigației Comisiei

Google obține marea majoritate a veniturilor sale prin intermediul produsului său emblematic, motorul de căutare Google. Societatea a înțeles din timp că trecerea de la computerele de birou la internetul mobil, care a început la mijlocul anilor 2000, ar reprezenta o schimbare fundamentală pentru Google Search. Prin urmare, Google a elaborat o strategie pentru a anticipa efectele acestei tranziții și pentru a se asigura că utilizatorii vor continua să utilizeze Google Search și pe dispozitivele lor mobile.

În 2005, Google a achiziționat dezvoltatorul inițial al sistemului de operare mobil Android, continuând să dezvolte acest sistem. În prezent, aproximativ 80 % din dispozitivele mobile inteligente din Europa și din întreaga lume funcționează cu ajutorul sistemului Android.

Atunci când dezvoltă o nouă versiune a sistemului Android, Google publică online codul sursă. În principiu, acest lucru permite părților terțe să descarce și să modifice acest cod pentru a crea ramificații ale sistemului Android. Codul sursă Android, accesibil în mod public, include caracteristicile de bază ale unui sistem de operare destinat dispozitivelor mobile inteligente, dar nu și aplicațiile și serviciile Android aflate în proprietatea Google. Producătorii de dispozitive care doresc să obțină aplicații și servicii Android aflate în proprietatea societății Google trebuie să încheie cu aceasta contracte care prevăd o serie de restricții impuse de Google. De asemenea, Google a încheiat contracte și a aplicat unele dintre aceste restricții unora dintre marii operatori de rețele de telefonie mobilă, care pot, la rândul lor, să decidă cu privire la aplicațiile și serviciile care sunt instalate pe dispozitivele vândute utilizatorilor finali.

Decizia Comisiei vizează trei tipuri specifice de restricții contractuale pe care Google le-a impus producătorilor de dispozitive și operatorilor de rețele de telefonie mobilă. Aceste restricții au permis Google să utilizeze Android ca instrument de consolidare a poziției dominante a motorului său de căutare. Cu alte cuvinte, decizia Comisiei nu pune sub semnul întrebării modelul de sursă deschisă sau sistemul de operare Android.

Poziția dominantă a Google


Comisia concluzionează că Google deține o poziție dominantă pe piețele serviciilor de căutare generală pe internet, ale sistemelor de operare destinate dispozitivelor mobile inteligente pentru care trebuie să se obțină o licență și ale magazinelor de aplicații pentru sistemul de operare mobil Android.

Serviciile de căutare generală


Google deține o poziție dominantă pe piețele naționale ale căutărilor generale pe internet în întregul Spațiu Economic European (SEE), adică în toate cele 31 de state membre ale SEE. Google deține cote de piață de peste 90 % în majoritatea statelor membre ale SEE. La intrarea pe aceste piețe există obstacole majore. Aceasta a fost, de asemenea, concluzia Deciziei „Google Shopping” din iunie 2017.

Sistemele de operare destinate dispozitivelor mobile inteligente disponibile în vederea obținerii unei licențe

Android este un sistem de operare destinat dispozitivelor mobile inteligente pentru care trebuie să se obțină o licență. Aceasta înseamnă că părțile terțe producători de dispozitive mobile inteligente pot să obțină licențe pentru sistemul Android și să îl utilizeze pe dispozitivele lor.

Prin controlul exercitat asupra sistemului Android, Google deține o poziție dominantă pe piața mondială (cu excepția Chinei) a sistemelor de operare destinate dispozitivelor inteligente mobile pentru care trebuie să se obțină o licență, având o cotă de piață de peste 95 %. La intrarea pe aceste piețe există obstacole majore care se explică parțial prin efectele de rețea: cu cât utilizatorii care folosesc un sistem de operare destinat dispozitivelor mobile inteligente sunt mai numeroși, cu atât numărul aplicațiilor elaborate de dezvoltatori pentru sistemul respectiv este mai mare, fapt care, la rândul său, atrage mai mulți utilizatori. În plus, sunt necesare resurse importante pentru a dezvolta un sistem de operare de succes destinat dispozitivelor mobile inteligente pentru care trebuie să se obțină o licență.

Fiind un sistem de operare pentru care trebuie să se obțină o licență, Android este diferit de sistemele de operare utilizate exclusiv de dezvoltatori integrați pe verticală (cum ar fi sistemul iOS al Apple sau sistemul Blackberry). Acestea nu fac parte din aceeași piață deoarece nu sunt disponibile pentru obținerea unei licențe de către părțile terțe producători de dispozitive.

Cu toate acestea, Comisia a investigat în ce măsură concurența pentru utilizatorii finali (în aval), în special între dispozitivele Apple și dispozitivele Android, ar putea îngrădi în mod indirect puterea de piață a Google pentru acordarea de licențe pentru Android producătorilor de dispozitive (în amonte). Comisia a constatat că această concurență nu limitează în suficientă măsură Google în amonte din mai multe motive, dintre care merită menționate următoarele:

  •     deciziile de cumpărare ale utilizatorilor finali sunt influențate de diverși factori (cum ar fi caracteristicile echipamentului hardware sau marca dispozitivului), care sunt independenți de sistemul de operare mobil;
  •     de regulă, dispozitivele Apple au prețuri mai mari decât dispozitivele Android, motiv pentru care acestea pot să nu fie accesibile pentru o mare parte din baza de utilizatori de dispozitive Android;
  •     utilizatorii de dispozitive Android trebuie să suporte costuri de schimbare atunci când trec la dispozitive Apple, cum ar fi pierderea aplicațiilor, a datelor și a contactelor și necesitatea de a învăța cum să utilizeze un nou sistem de operare; și
  •     chiar dacă utilizatorii finali ar trece de la dispozitive Android la dispozitive Apple, acest lucru ar avea un impact limitat asupra activității de bază a Google. Acest lucru se datorează faptului că Google Search este motorul de căutare implicit instalat pe dispozitivele Apple și, prin urmare, este probabil ca utilizatorii dispozitivelor acestei mărci să utilizeze în continuare Google Search pentru a efectua căutări.
Magazinele de aplicații pentru sistemul de operare mobil Android

Google deține o poziție dominantă pe piața mondială (cu excepția Chinei) a magazinelor de aplicații pentru sistemul de operare mobil Android. Magazinul de aplicații al Google, Play Store, reprezintă peste 90 % din aplicațiile descărcate pe dispozitivele Android. Această piață se caracterizează, de asemenea, prin bariere importante la intrare. Din motive similare cu cele deja enumerate mai sus, poziția dominantă a magazinului de aplicații al Google nu este îngrădită de App Store, care aparține Apple și este disponibil numai pe dispozitivele iOS.

Încălcarea normelor antitrust ale UE


Poziția dominantă pe piață nu este, în sine, ilegală în conformitate cu normele UE antitrust. Cu toate acestea, societățile dominante au o responsabilitate specială de a nu abuza de poziția lor puternică pe piață prin restrângerea concurenței, fie pe piața în care sunt dominante, fie pe piețe separate.

Google a recurs la trei tipuri de practici separate, fiecare dintre acestea având drept scop consolidarea poziției dominante deținute de Google în domeniul căutărilor generale pe internet.

1) Stabilirea unei legături ilegale între aplicațiile de căutare și de browser ale Google

Google oferă aplicațiile și serviciile sale mobile producătorilor de dispozitive sub forma unui pachet, care include Google Play Store, aplicația Google Search și browserul Google Chrome. Condițiile prevăzute de Google pentru acordarea licențelor împiedică producătorii să preinstaleze anumite aplicații, dar nu și altele.

În cadrul investigației Comisiei, producătorii de dispozitive au confirmat că Play Store este o aplicație indispensabilă, deoarece utilizatorii se așteaptă ca aceasta să fie preinstalată pe dispozitivele lor (nu în ultimul rând pentru că ei înșiși nu o pot descărca în mod legal).

Concluzia deciziei Comisiei a fost că Google a participat la două cazuri de practici de legare ilegale:
  •     În primul rând, legarea aplicației Google Search. În consecință, Google s-a asigurat că, în practică, aplicația sa Google Search este preinstalată pe toate dispozitivele Android vândute în SEE. Aplicațiile de căutare reprezintă un punct de intrare important pentru căutările efectuate pe dispozitivele mobile. Comisia a stabilit că această practică de legare este ilegală începând din 2011, anul în care Google a câștigat o poziție dominantă pe piața magazinelor de aplicații pentru sistemul de operare mobil Android.
  •     În al doilea rând, legarea browserului Google Chrome . În consecință, Google s-a asigurat că, în practică, browserul său mobil este preinstalat pe toate dispozitivele Android vândute în SEE. Browserele reprezintă și ele un punct de intrare important pentru căutările efectuate de pe dispozitivele mobile, iar Google Search este motorul de căutare implicit al Google Chrome. Comisia a stabilit că această practică de legare este ilegală începând din 2012, anul în care Google a inclus browserul Chrome în pachetul său de aplicații.

Preinstalarea poate crea un context care să favorizeze statu-quoul. Utilizatorii care găsesc aplicații de căutare și de browser preinstalate pe dispozitivele lor vor continua, probabil, să utilizeze aceste aplicații. De exemplu, Comisia a obținut dovezi din care reiese că utilizarea aplicației Google Search este în mod constant mai frecventă pe dispozitivele Android, pe care aceasta este preinstalată, decât pe dispozitivele Windows Mobile, pe care utilizatorii trebuie să o descarce. Dovezile respective evidențiază, de asemenea, că frecvența cu care utilizatorii descarcă aplicații concurente nu este suficientă pentru a compensa importantul avantaj comercial pe care Google îl obține datorită preinstalării. De exemplu, în 2016:
  •     pe dispozitivele Android (pe care Google Search și Chrome sunt preinstalate), peste 95 % din numărul total al căutărilor au fost efectuate prin intermediul Google Search și
  •     pe dispozitivele Windows (pe care Google Search și Chrome nu sunt preinstalate), mai puțin de 25 % din numărul total al căutărilor au fost efectuate prin intermediul Google Search. Peste 75 % din căutări au fost efectuate cu ajutorul motorului de căutare Bing al Microsoft, care este preinstalat pe dispozitivele Windows Mobile.

Prin urmare, practica la care a recurs Google a redus interesul producătorilor de a preinstala aplicații de căutare și de browser concurente, precum și interesul utilizatorilor de a descărca asemenea aplicații. Acest lucru a redus capacitatea concurenților de a concura cu societatea Google.

De asemenea, Comisia a analizat în detaliu argumentele prezentate de Google potrivit cărora legarea aplicației Google Search de browserul Chrome era necesară în special pentru a permite Google să își valorifice investiția în Android și a concluzionat că aceste argumente nu sunt bine întemeiate. Google obține venituri anuale în valoare de miliarde de dolari numai datorită Google Play Store, colectează numeroase date care sunt importante pentru activitățile sale de căutare și de publicitate de pe dispozitivele Android și, chiar dacă nu ar fi impus restricții, ar fi beneficiat de un important flux de venituri din publicitatea prin motorul de căutare.

2) Plăți ilegale condiționate de preinstalarea în exclusivitate a Google Search


Google a acordat stimulente financiare semnificative unora dintre cei mai mari producători de dispozitive, precum și unor operatori de rețele de telefonie mobilă, cu condiția ca aceștia să preinstaleze în exclusivitate Google Search pe toate aparatele din întreaga lor gamă de dispozitive Android. Acest lucru a dăunat concurenților prin reducerea semnificativă a interesului acestora de a preinstala aplicații de căutare concurente.

Investigația Comisiei a arătat că un motor de căutare concurent nu ar fi putut oferi unui producător de dispozitive sau unui operator de rețele de telefonie mobilă suficiente compensații care să îi permită să acopere pierderea veniturilor asigurate de plățile acordate de Google și să obțină și profit. Acest lucru se explică prin faptul că, chiar dacă motorul de căutare concurent a fost preinstalat numai pe anumite dispozitive, ei ar trebui să acorde compensații, pentru toate dispozitivele, producătorului de dispozitive sau operatorului de rețele de telefonie mobilă pentru pierderea ponderii din venituri asigurate de Google.

În consonanță cu recenta hotărâre a Curții de Justiție a UE în cauza Intel, Comisia a luat în considerare, printre alți factori, condițiile în care au fost acordate stimulentele, cuantumul acestora, cota de piață vizată de aceste acorduri și durata acestora.

Pe această bază, Comisia a constatat că practica la care a recurs Google, a fost ilegală în perioada 2011 - 2014. În 2013 (după ce Comisia a început să examineze această chestiune), Google a început să renunțe treptat la această cerință. Practica ilegală a încetat efectiv din 2014.

De asemenea, Comisia a analizat în detaliu argumentele prezentate de Google potrivit cărora acordarea de stimulente financiare pentru preinstalarea în exclusivitate a Google Search pe toate aparatele din gama de dispozitive Android era necesară. În această privință, Comisia a respins afirmația societății Google conform căreia plățile bazate pe exclusivitate erau necesare pentru a convinge producătorii de dispozitive și operatorii de rețele de telefonie mobilă să producă dispozitive pentru ecosistemul Android.

3) Obstrucționarea ilegală a dezvoltării și a distribuției sistemelor de operare Android concurente


Google a împiedicat producătorii de dispozitive să utilizeze orice versiune alternativă a sistemului Android care nu a fost aprobată de Google (ramificații ale sistemului Android). Pentru a putea preinstala aplicații aflate în proprietatea Google pe dispozitivele lor, inclusiv Play Store și Google Search, producătorii au trebuit să se angajeze să nu dezvolte sau să nu vândă nici măcar un singur dispozitiv care funcționează pe baza unei ramificații a sistemului Android. Comisia a stabilit că acest comportament este abuziv începând din 2011, anul în care Google a câștigat o poziție dominantă pe piața magazinelor de aplicații pentru sistemul de operare mobil Android.

Această practică a redus posibilitatea de a dezvolta și de a vinde dispozitive care funcționează pe bază de ramificații ale sistemului Android. De exemplu, Comisia a obținut dovezi potrivit cărora comportamentul Google a împiedicat o serie de producători importanți să dezvolte și să vândă dispozitive bazate pe ramificația Android denumită „Fire OS”, dezvoltată de Amazon.

Procedând astfel, Google a eliminat totodată o un instrument important de care dispuneau concurenții săi pentru a introduce aplicații și servicii, în special servicii de căutare generală, care ar putea fi preinstalate pe ramificațiile sistemului Android. Prin urmare, comportamentul Google a avut un impact direct asupra utilizatorilor, întrucât nu le-a permis să aibă acces la noi inovații și dispozitive mobile inteligente bazate pe versiuni alternative ale sistemului de operare Android. Cu alte cuvinte, ca urmare a acestei practici, Google – și nu utilizatorii, dezvoltatorii de aplicații și piața – a decis efectiv care sunt sistemele de operare care ar putea avea succes.

De asemenea, Comisia a analizat în detaliu argumentele prezentate de Google potrivit cărora aceste restricții erau necesare pentru a evita o „fragmentare” a ecosistemului Android și a concluzionat că acestea nu sunt întemeiate. În primul, Google s-ar fi putut asigura că dispozitivele Android care utilizează aplicații și servicii aflate în proprietatea sa îndeplinesc cerințele tehnice ale Google, fără a împiedica apariția ramificațiilor sistemului Android. În al doilea rând, Google nu a furnizat dovezi credibile în sprijinul afirmației că ramificațiile Android ar fi afectate de defecțiuni tehnice sau de imposibilitatea de a acorda asistență pentru aplicații.

Efectele practicilor ilegale ale Google

Decizia Comisiei concluzionează că aceste trei tipuri de abuzuri fac parte dintr-o strategie de ansamblu aplicată de Google în vederea consolidării poziției sale dominante în domeniul căutărilor generale pe internet, într-o perioadă în care internetul mobil a devenit din ce în ce mai important.

În primul rând, practicile Google au privat motoarele de căutare concurente de posibilitatea de a concura pe baza meritelor. Practicile de legare au asigurat preinstalarea motorului de căutare și a browserului Google practic pe toate dispozitivele Google Android, iar plățile pentru exclusivitate au constituit un puternic factor de descurajare a preinstalării motoarelor de căutare concurente. De asemenea, Google a blocat dezvoltarea ramificațiilor sistemului Android, care ar fi putut să asigure pentru motoarele de căutare concurente o platformă care să le permită să obțină trafic. De asemenea, strategia societății Google a împiedicat motoarele de căutare concurente să colecteze mai multe date de la dispozitivele mobile inteligente, inclusiv date de căutare și de localizare mobilă, ceea ce a ajutat Google să își consolideze poziția dominantă ca motor de căutare.

Mai mult, practicile Google au dăunat, de asemenea, concurenței și noilor inovații din cadrul mai larg al sectorului comunicațiilor mobile, dincolo de simpla căutare pe internet. Aceste prejudicii se explică prin faptul că practicile respective au împiedicat alte browsere mobile să concureze efectiv cu browserul Google Chrome, care este preinstalat. În sfârșit, Google a blocat dezvoltarea ramificațiilor sistemului Android, care ar fi putut să asigure o platformă propice dezvoltării și pentru alți dezvoltatori de aplicații.

Consecințele deciziei

Decizia Comisiei obligă Google să pună capăt efectiv acestui comportament ilegal în termen de 90 de zile de la adoptarea deciziei.

Cu titlu de condiție minimă, Google trebuie să pună capăt celor trei practici și să nu participe din nou la niciuna dintre acestea. De asemenea, decizia obligă Google să se abțină de la orice măsură care are un obiect sau un efect identic sau echivalent cu aceste practici.

Decizia nu împiedică Google să aplice un sistem rezonabil, echitabil și obiectiv care să asigure funcționarea corectă a dispozitivelor Android cu ajutorul aplicațiilor și serviciilor aflate în proprietatea Google, fără a aduce atingere, cu toate acestea, libertății producătorilor de dispozitive de a produce dispozitive bazate pe sistemul Android.

Google poartă răspunderea exclusivă pentru asigurarea respectării deciziei Comisiei. Comisia va monitoriza îndeaproape respectarea deciziei de către Google, iar Google are obligația să informeze Comisia cu privire la modul în care își va îndeplini obligațiile.

În cazul în care nu asigură respectarea deciziei Comisiei, Google ar urma să fie obligată la plăți pentru nerespectarea deciziei, echivalente cu până la 5 % din cifra de afaceri zilnică medie la nivel mondial a Alphabet, societatea-mamă a Google. Comisia ar trebui să stabilească această neconformitate în cadrul unei decizii separate, care să prevadă retroactivitatea tuturor plăților până la data la care a început neconformitatea.

În sfârșit, Google este, de asemenea, pasibilă de acțiuni civile în despăgubiri care pot fi introduse în instanțele statelor membre de către orice persoană sau întreprindere afectată de comportamentul său anticoncurențial. Noua Directivă a UE privind acțiunile în despăgubire în cazul nerespectării normelor antitrust Căutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN••• permite victimelor practicilor anticoncurențiale să obțină mai ușor despăgubiriCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••.

Alte cazuri în care este implicat Google

În iunie 2017, Comisia a amendat Google cu 2,42 miliarde euro pentru că această societate a abuzat de poziția sa dominantă pe piața motoarelor de căutare, oferind un avantaj ilegal propriului său serviciu de comparare a prețurilor. În prezent, Comisia monitorizează în mod activ respectarea de către Google a deciziei în cauză.

De asemenea, Comisia continuă să investigheze restricțiile pe care Google le-a impus în ceea ce privește capacitatea anumitor site-uri de internet aparținând unor părți terțe de a afișa anunțuri publicitare de la concurenți ai Google (cazul AdSense). În iulie 2016, într-un caz referitor la AdSense, Comisia a ajuns la concluzia preliminară că Google a abuzat de poziția sa dominantă.

Context


Decizia de astăzi vizează Google LLC (fostă Google Inc.) și Alphabet Inc., societatea-mamă a Google. Comisia a inițiat în aprilie 2015 o procedură având drept obiect comportamentul Google în ceea ce privește sistemul de operare Android și a trimis, în aprilie 2016, societății Google o comunicare privind obiecțiunile .

Articolul 102 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și articolul 54 (link is external) din Acordul privind SEE interzic abuzul de poziție dominantă


Citeste mai multe despre   





Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.






4507 vizualizari

  • +4 (14 voturi)    
    ahahahaha (Miercuri, 18 iulie 2018, 14:26)

    liviu_ [utilizator]

    "Google susținea, într-un răspuns din 2015, că Android a stimulat enorm concurența, a permis apariția unor smartphone-uri de sub 100 de dolari și a ajutat producătorii să concureze cu succes în lupta cu Apple" sa impuste cineva avocatul lui...

    pai acest raspuns a lui google chiar arata ca ei au abuzat de pozitie dominanta in lupta cu apple... ca alea sub 100 de dolari aveau android, nu alt os....

    google a luptat direct cu apple si microsoft (pe vremea cand miscau ceva pe piata mobilelor)... deci cum a ajutat mai exact concurenta?!
    • -3 (5 voturi)    
      Nu ai inteles (Miercuri, 18 iulie 2018, 20:27)

      andipetre [utilizator] i-a raspuns lui liviu_

      Google se refera la faptul ca Android este disponibil ca proiect open source, ceea ce intr-adevar deschide piata, stimuleaza competitia si descurajeaza monopolul. A oferi un produs pe gratis comunitatii, ca proiect open source (deci pe care il poate prelua, continua si modifica oricine) nu are nimic de-a face cu abuzul de pozitie dominanta.

      In esenta, decizia Comisiei e una impotriva principiilor open source si pentru corporatiile care urasc aceasta miscare (vezi si cine sunt semnatarii plangerii formale de la care a pornit totul).
      • +1 (1 vot)    
        UE nu e impotriva open source (Joi, 19 iulie 2018, 8:34)

        aramos [utilizator] i-a raspuns lui andipetre

        UE e impotriva monopolurilor, in trecut au fost amendate si Microsoft si alte companii care si-au impus monopoluri.
  • -10 (12 voturi)    
    Si cum au calculat amenda (Miercuri, 18 iulie 2018, 14:34)

    Captain Obvious [utilizator]

    Si cine incaseaza banii?
    • +1 (3 voturi)    
      ! (Miercuri, 18 iulie 2018, 16:20)

      tudorr [utilizator] i-a raspuns lui Captain Obvious

      UE si o sa-i dea Romaniei sa faca autostrazi, dar cum psd nu face autostrazi pentru ca scad salariile or sa faca altceva cu banii :))
  • +9 (11 voturi)    
    Comment sters de user (Miercuri, 18 iulie 2018, 14:43)

    Lok [anonim]

    • -2 (4 voturi)    
      Chrome poate fi dezinstalat (Miercuri, 18 iulie 2018, 17:20)

      andipetre [utilizator] i-a raspuns lui Lok

      De asemenea, engine-ul de cautare poate fi schimbat. Pe multe telefoane, Chrome nici nu e preinstalat. Pe niciunul Chrome nu e browserul implicit.

      Nu confunda Chrome cu browserul default din AOSP (versiunea Android open source), sunt aplicatii diferite. Chrome e al lui Google, celalalt e open source si e cele mai multe ori e modificat de producatorul hardware.
  • -10 (18 voturi)    
    polita pt VW (Miercuri, 18 iulie 2018, 15:49)

    moka [utilizator]

    cam asa pare a fi. Si asta nu e bine.
    nu are nimeni de castigat din acest razboi trans-atlantic
  • -5 (11 voturi)    
    Android este free... (Miercuri, 18 iulie 2018, 16:40)

    clint [utilizator]

    Ma refer la AOSP, oricine poate descarca sursele, compila si pune pe un device care il suporta out of the box ( refboard ) sau isi poate implementa propriul suport ( drivere ).

    Android de pe telefoanele din piata este certificat de Google si primeste in schimb o suita de aplicatii Google ( youtube, google search, google play, etc ) pe care intr-adevar, Google are monopol care e si de facto - adica sa fim seriosi, ati cauta pe net cu altceva decat Google, sau ati folosi alt email decat GMail sau v-ati pune filmele pe altceva decat Youtube ?. Daca da, ati dori sa platiti pe ele, si pe orice telefon produs de Samsung, sa aveti ca la PC, o licenta OEM de la Google ?

    Cine nu vrea sa accepte "monopolul Google", nu are decat sa scoata pe piata telefoane necertificate cu Android, asa cum se intampla in China, unde nu exista cautare pe Google sau Google Play. Dar nimeni nu le va vrea, doar daca ne va fi impus acest lucru de aceste gulere albe ale UE care seamana tot mai mult cu Partidul Comunist Chinez.

    Eu cred ca sunt argumente pro si contra pentru asa-zisul monopol. Compania da ceva si vrea altceva in schimb, acum ce ati dori, un fel de Linux, plin de bug-uri si incompatibilitati ?

    Prima consecinta probabil va fi scumpirea telefoanelor iar pe termen lung Android poate avea un recul ca si Microsoft Windows, care nu s-a putut dezvolta ca un OS decent tocmai din cauza acestor amenzi anti-monopoliste.
    • -4 (6 voturi)    
      Eu am yahoo de doua decade (Miercuri, 18 iulie 2018, 21:58)

      Dalinar [utilizator] i-a raspuns lui clint

      si search-ul e Bing sau Safari direct. Dar e irrelevant, birocratii UE cred ca ii pot arata Pisica lui Trump, pe care il doare la basca.
  • -6 (14 voturi)    
    Aberatie birocratica (Miercuri, 18 iulie 2018, 17:16)

    andipetre [utilizator]

    Daca cititi atent o sa vedeti ca de fapt Comisia spune ca daca iti faci sistem de operare si il faci open source e rau si ai mai multe responsabilitati, dar daca iti faci unul proprietar si il tii inchis, nu il oferi comunitatii, e ok, poti sa faci ce vrei. Interesul cetateanului, al comunitatii, e, deci, in urma celui al companiei.

    Despre Google search s-ar putea sa aiba dreptate, dar in legatura cu Chrome nu. Desi pe unele (nu toate) e preinstalat, browserul implicit de pe telefoanele cu android NU e Chrome, e browserul standard din versiunea open source (pe care e bazat si Chrome, dar nu e tot una), de cele mai multe ori personalizat de producatorul hardware. E cazul tuturor telefoanelor pe care le am, de la Samsung, Asus si altii, niciodata nu am vazut telefoane Android pe care sa fi fost excact Chrome browserul implicit.

    Cat despre pozitia dominanta, ma intreb de ce se refera mereu la procentul mondial (mai putin China, si mai ciudat!) pe care il are Android si nu la cel european? Comisia e europeana si trebuie sa judece situatia pietei pe care o are in administrare, nu tot Pamantul...
    • -4 (8 voturi)    
      cam trasa de par amenda (Miercuri, 18 iulie 2018, 17:43)

      moka [utilizator] i-a raspuns lui andipetre

      asa mi se pare si mie.
      despre ce piata vorbim? a OS sau a browserelor?
      cine instaleaza suita google? google sau producatorii de hardware aleg sa o instaleze?
      sunt obligati sau pot alege si altceva?
      nu am prea inteles din articol.
      • -4 (4 voturi)    
        In textul Comisiei e un amestec... (Miercuri, 18 iulie 2018, 20:33)

        andipetre [utilizator] i-a raspuns lui moka

        In decizia comisiei e o varza totala, o salata de concepte amestecate de-a valma. Confunda sistemul de operare cu aplicatiile si serviciile online, le iau pe toate la un loc de parca ar fi acelasi lucru. Plus ca gresesc flagrant, cum e cazul cu Chrome, care nu e impus de Google nimanui, browserul default e cel din AOSP.

        Cred ca avocatii Google vor avea sarcina usoara sa demonteze aberatiile: vor explica ce e ala OS, ce e o aplicatie, ce inseamna open source si le vor arata un Samsung (nu-i asa, cel mai cunoscut telefon cu Android) in care browserul implicit e facut chiar de Samsung (de fapt e o varianta usor modificata a browserului din AOSP)...


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by
mobile version