De câțiva ani se vehiculează ideea că nu mai apar tehnologii noi, că tot ce putea fi inventat s-a inventat. E posibil să fie adevărat. Dar o idee și-o invenție veche deja de decenii își arată utilitatea și importanța mai mult ca niciodată chiar acum. E posibil s-o știi sub numele “cloud”, dar e mai probabil să nu știi toate implicațiile acesteia.
Bazele lumii world wide web au fost puse într-o primăvară de-acum 32 de ani pe un computer care acum ar putea fi lejer depășit, ca performanță, și de-un termostat inteligent. Acela a fost începutul lumii pe care acum o explorăm zilnic și la ale cărei infrastructuri nu ne gândim foarte des. Acum suntem mai preocupați de viteza internetului și e în regulă să fim, pentru că sunt niște dezvoltări deosebite în zona asta, cum ar fi Wi-Fi 6 pentru internet wireless acasă sau la birou mai bun ca niciodată și 5G ca să zicem, în sfârșit, că ne putem baza pe internetul mobil.
Viteza n-ar fi însă nimic fără un serviciu pe care să-l folosim. Și în acest context e un moment excelent să discutăm despre cloud. Și nu e o tehnologie nouă. Ba chiar, se poate spune, discutăm de cloud încă de la începutul internetului. Doar că abia în ultimii ani și-a făcut loc în viețile noastre. Și în ultimul an s-a dovedit crucial pentru munca de oriunde sau educație online.
Definiția lumii cloud ar fi, pe scurt, așa: folosești un computer care nu-i al tău, la care ai acces via internet, iar acesta e de mii de ori mai puternic decât al tău. Tu folosești însă doar cât ai nevoie. Greul procesării e făcut pe servere, iar important e ca între tine și acele servere să fie o conexiune foarte bună la internet, cum ar fi cea asigurată prin 5G, Wi-Fi 6 și fibră optică.
Nu-i spunem cloud, dar îl știm și folosim prin următoarele servicii
Când am auzit prima dată de cloud cred că era prin 2012-2013 și pe atunci se discuta intens și despre BYOD (bring your own device). Atunci, ca acum, era greu să-i faci pe oameni să le pese de o așa tehnologie abstractă. Poate de-aceea s-a și împământenit numele “cloud”, pentru că-i ca un nor: mai mare, mai mic, mai alb, mai gri etc. În fine, să iau o pauză de la cloud și să vedem la ce-i folosit.
O estimare din august 2020 arăta că, până în 2025, industria cloud computing va depăși valoarea de 832 miliarde dolari (față de peste 371 miliarde dolari în 2020). Și miza e aceasta: cloud computing, cu mutarea sarcinii mai mari către server, iar utilizatorul final să aibă doar ce-i este lui necesar și util. Totuși, e posibil ca acea estimare să fie depășită, deoarece în ultimul an am văzut creșteri considerabile în trei domenii cheie: productivitate (work-from-home, educație online), entertainment (prin streaming de muzică, video și gaming) și comunicații (fie că vorbim de videoconferințe, fie că e doar o cale de-a ține legătura cu cei dragi).
Aceste trei domenii înșirate aici apar doar la o privire superficială și rapidă asupra industriei, deoarece e posibil ca în cinci ani să discutăm despre automotive ca fiind extrem de importantă. Mașina, e clar, a devenit mai inteligentă. În următorii ani va deveni mai conectată.
Huawei, de exemplu, e unul dintre jucătorii care se pot remarca în zona aceasta. În aprilie 2021, la salonul auto din Shanghai, a anunțat parteneriatul cu producătorul auto SERES.
Printre veștile notabile se remarcă și soluția HiCar care îmbunătățește conexiunea între telefon și mașină, ca utilizatorul să aibă acces rapid la aplicații și informații. Totodată, interacțiunea cu mașina se poate face prin control vocal, iar aplicația HiCar poate fi și un hub pentru alte dispozitive inteligente de-acasă, cum ar fi aerul condiționat, camerele video sau sistemul de divertisment. Aceasta e doar componenta de connected car și mașina devine încă un gadget în cele pe care le folosești deja.
Următorul pas, care va fi unul imens, e condusul autonom. Și aici capacitatea cloudului își va arăta cu adevărat valoarea. Ideea la condusul autonom e următoarea: mașina poate respecta regulile de circulație, își poate menține poziția pe bandă și poate recunoaște alte autovehicule, pietoni sau bicicliști. Pentru toate acestea e însă nevoie de putere de procesare. În acest context, ce adaugă în plus conectarea la cloud e că o bună parte din procesare se face în cloud. Totodată, mașina e “conștientă” de celelalte autovehicule, pentru că și acestea sunt conectate la cloud și își recunosc poziția pe drum.
Miza producătorilor auto, dar și dezvoltatorilor de hardware și software din industria automotive, e să verifice mai repede și mai eficient starea mașinii. Totodată, șoferul să aibă acces mai rapid la actualizări, funcționalități noi și servicii suplimentare. Astfel, și automobilul din parcare devine (și unele au devenit deja) parte din cloud.
Până când vom fi transportați între orașe de astfel de mașini, avem niște servicii la îndemână. Unul dintre ele este Netflix, cea mai populară platformă de streaming video. Sunt peste 207 milioane de utilizatori și toți aceștia vor să aibă acces la catalogul pentru care plătesc abonament. Netflix face asta prin câteva tactici, cum ar fi că are trei regiuni importante – coastele de est și de vest ale Americii și Europa. Dacă e o problemă cu una, schimbă sarcina pe celelalte două. Ba chiar, din când în când, introduce haos în sistem și oprește un hub ca să vadă cum funcționează sistemul. Și încă rezistă. Totodată, are parteneriate cu cei mai mari furnizori de conținut cărora le dă servere cu catalogul său. În funcție de tipul acestora, pot livra între 5 și 13 GB de conținut pe secundă.
Independent de streamingul video este cel de gaming. Sunt servicii de la Google, Amazon, Microsoft și Nvidia prin care doar instalezi o aplicație pe telefon sau computer și jocul este, propriu-zis, rulat în cloud, pe servere la sute sau mii de kilometri distanță, iar tu pe dispozitivul tău vezi totul de parcă ai juca local. Când a împlinit un an, Nvidia a anunțat că serviciul GeForce NOW a ajuns la 6 milioane de utilizatori cu un total de 175 de milioane de ore jucate. Da, și aceasta e o componentă de cloud. Și una care abia se dezvoltă.
În fine, înainte și după distracție, posibil, vine și munca. O analiză McKinsey din 2020 arăta că munca hibridă (de la birou și de-acasă) e posibil să definească următorul deceniu. Sigur, nu se va aplica tuturor, dar datele arată că în țările dezvoltate e posibil ca un sfert din forța de muncă să poată lucra de oriunde între trei și cinci zile pe săptămână. Această schimbare înseamnă, pe scurt, următoarele: securitate sporită, conexiuni mai bune la internet, echipamente individuale bune și o creștere accelerată a soluțiilor cloud.
În ultima grupă se regăsesc toate cele pe care le știi deja, cum ar fi serviciile de comunicare (mail, video etc.) sau cele colaborative, iar la acestea se adaugă o rafinare a funcțiilor pe care le îndeplinesc. Pe măsură ce sunt dezvoltate funcționalități noi, e necesară și dezvoltarea infrastructurii și eficienței acesteia. Cloudul, în sine, se va dezvolta și mai mult.
Următorul deceniu și schimbările considerabile pe care le poate aduce
În următorii 10 până la 15 ani, majoritatea companiilor vor avea, în principal, operațiunile în cloud. Iar acest demers va duce la apariția și stabilizarea unor moduri de lucru noi, mai productive. Astfel, atenția se va muta de pe hardware, cel puțin cel personal, către software. Computerul personal va avea nevoie de un ecran și o conexiune bună la internet. Vedem un demers în acest sens și prin dispozitivele pliabile, deocamdată telefoane.
Totodată, accentul va fi pe integrările pe care le pot face aplicațiile disponibile între ele, apoi cu mediul înconjurător. Pe scurt, acest viitor va fi definit de accesibilitatea informației și posibilitatea interconectării serviciilor, de apariția a tot mai multe dispozitive conectate (IoT), de capacitatea de procesare a unor volume mari de date, dar și de soluțiile de inteligență artificială care permit luarea de decizii în timp real, la distanță, facilitate de 5G. Sunt însă și două nuanțe de dezvoltare pentru cloud: soluțiile multi-cloud și edge computing.
În edge computing ideea e următoarea: în locul unei procesări a datelor pe servere centralizate, procesarea repetitivă și simplă e mutată pe dispozitiv. Când vine vorba de edge cloud, atunci vorbim de servere mai apropiate de sursa informațiilor decât cele centralizate. Într-o anumită măsură e vorba și de-o descentralizare, astfel încât procesarea să fie mai rapidă în procesele în care e posibil.
Paradigma de până acum presupunea că dispozitivul remote colecta, stoca și trimitea date către sistemele cloud. Edge computing, pe de altă parte, vizează stocarea și prelucrarea datelor pe dispozitiv, atunci când e posibil. Pe exemplul cu Netflix și streaming video poți vedea lucrurile în felul următor: în loc ca serviciul de cloud să trimită către telefon sau computer videoul integral, dispozitivul în cauză analizează de cât are nevoie și primește doar ce e nevoie.
Pe ideea Edge Computing - Internet of Things, Huawei a experimentat cu mentenanța lifturilor. Când îți dai seama că un lift e defect? Dar de ce? Cât ar costa reparația? De ce piesă e nevoie? Pentru astfel de operațiuni, în cele mai multe cazuri, e implicat un om (sau mai mulți) cu un cost ridicat de mentenanță. Prin tehnologii EC-IoT, compania propune agregarea și procesarea locală a datelor de utilizare și, implicit, a problemelor apărute. Datele sunt apoi combinate cu informații din cloud, ceea ce duce la reducerea costurilor de operare și mentenanță. Acest scenariu poate fi aplicat la fel de bine la mașini, locuințe (cu diverși senzori instalați), sisteme de încălzire sau sisteme pentru orașe inteligente.
Dezvoltarea se întâmplă deja. Ca utilizatori avem nevoie de internet de mare viteză, și cu lățime de bandă generoasă pentru toate dispozitivele vieții noastre inteligente. E posibil ca peste un deceniu să avem în loc de telefoane doar niște ecrane. Și pliabile, și rulabile. Și, deocamdată, acestea sunt câteva dintre tehnologiile la care să fii atent.
Articol susținut de Huawei România
0
9
