Comisia Europeană avertizează în raportul de țară că "modificările aduse (n.a de OUG 114/2018) fac ca mediul de lucru pentru administratorii fondurilor de pensii să fie foarte imprevizibil, le afectează rezultatele financiare și sporesc probabilitatea de ieșire a acestora de pe piață." "Ieșirea probabilă de pe piață a unor fonduri de pensii din cauza măsurilor recent adoptate ar putea priva economia românească de o potențială sursă de finanțare pentru investiții, limitând astfel dezvoltarea în continuare a pieței de capital, care, în prezent, este mai curând mică și nedezvoltată", atenționează Executivul European.

Comisia EuropeanaFoto: Hotnews

Iată ce spune Comisia Europeană în raportul de țară despre efectele OUG 114 asupra Pilonului II de pensii:

  • Începând din 2008, România are un sistem de pensii cu trei piloni, al doilea pilon fiind bazat pe contribuții predefinite. Primul pilon este un regim de pensii obligatoriu de tip redistributiv. Al doilea pilon, tot obligatoriu, este finanțat în totalitate și este gestionat de administratori ai fondurilor private de pensii. Al treilea pilon constă în economii individuale voluntare pentru pensie. La sfârșitul lunii noiembrie 2018, cele șapte fonduri din cadrul celui de al doilea pilon gestionau active în valoare de 48,2 miliarde RON (10,3 miliarde EUR), pentru 7,2 milioane de participanți individuali. Aproximativ 63 % din active erau investite în obligațiuni de stat, 19 % în titluri de capital, iar 8 % în depozite. În timp ce investițiile în titluri de stat se apropie de pragul prudențial și legal, expunerea din titluri de capital rămâne mult sub limita maximă de 50 %.
  • Mai multe decizii ale guvernului subminează viabilitatea celui de al doilea pilon al sistemului de pensii. Contribuțiile la cel de al doilea pilon, care urmau să fie majorate treptat la 6 % din salariul brut până în 2016, au fost de doar 5,1 % în 2017, iar în 2018 au fost reduse la 3,75 %. Mai mult, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, adoptată în decembrie, al doilea pilon a devenit opțional, angajații având acum posibilitatea de a renunța la acesta după ce au cotizat timp de 5 ani și de a-și transfera contribuțiile viitoare către primul pilon de pensii. De asemenea, această ordonanță de urgență a Guvernului a majorat semnificativ cerințele de capital minim pentru administratorii fondurilor de pensii și a redus comisionul de administrare dedus din contribuțiile brute de la 2,5 % la 1 %. Astfel, administratorii fondurilor pot reține doar 0,2 %, deoarece 0,5 % sunt transferați Casei Naționale de Pensii, iar 0,3 % Autorității de Supraveghere Financiară. Aceste modificări fac ca mediul de lucru pentru administratorii fondurilor de pensii să fie foarte imprevizibil, le afectează rezultatele financiare și sporesc probabilitatea de ieșire a acestora de pe piață. Modificările menționate întăresc, de asemenea, impresia generală a unui mediu legislativ imprevizibil.
  • Câștigul bugetar pe termen scurt rezultat din reducerea probabilă a transferurilor către pilonul al doilea de pensii se va estompa pe termen lung, în timp ce veniturile din pensii vor fi mai puțin diversificate. Al doilea pilon este clasificat în afara administrației publice. Prin urmare, reducerea transferurilor către al doilea pilon, ca urmare a opțiunii la care vor recurge probabil unii angajați de a renunța la al doilea pilon și de a participa în întregime la primul pilon, va reduce deficitul public pe termen scurt. Cu toate acestea, câștigul bugetar s-ar estompa pe termen lung, deoarece contribuțiile sociale redirecționate ar fi însoțite de obligația de a plăti pensiile corespunzătoare în viitor. În plus, este probabil ca modificările aduse celui de al doilea pilon să ducă la o reducere și mai mare a diversificării veniturilor din pensii și să supună pensiile unor riscuri politice și demografice mai ridicate. Reducerile anterioare ale pensiilor și creșterile semnificative recente ale punctului de pensie indică o tendință de abatere de la formula de indexare a pensiilor prevăzută de lege.
  • Slăbirea celui de al doilea pilon poate împiedica dezvoltarea pieței de capital. Fondurile celui de al doilea pilon au investit aproximativ 8,3 miliarde RON (circa 1,8 miliarde EUR) în acțiuni, în principal la nivel național. Această sumă reprezintă circa 5 % din capitalizarea bursieră a Bursei de Valori București. În 2016, fondurile respective au obținut unele dintre cele mai bune rezultate din regiune. Comparația directă cu performanța primului pilon nu este posibilă deoarece plățile din cadrul primului pilon sunt rezultatul unei decizii politice, și nu ale unei decizii de investiții. Fondurile de pensii pot sprijini dezvoltarea piețelor de capital și pot stimula investițiile dacă activele pe care le gestionează au posibilitatea să crească, iar previzibilitatea mediului legislativ favorizează investițiile pe termen lung. (...). Ieșirea probabilă de pe piață a unor fonduri de pensii din cauza măsurilor recent adoptate ar putea priva economia românească de o potențială sursă de finanțare pentru investiții, limitând astfel dezvoltarea în continuare a pieței de capital, care, în prezent, este mai curând mică și nedezvoltată.

Opționalitatea Pilonului II de pensii este poate ultima problemă cu care se confruntă în prezent administratorii fondurilor de pensii private. Piața pensiilor private fierbe de 2 luni de zile de la aprobarea OUG 114, care impune administratorilor de pensii private să aducă 800 milioane de euro la capitalul social în acest an, din care jumătate până la data de 30 iunie. "Guvernul a pus o bombă cu ceas pentru Pilonul II, prin aceste cerințe absurde, iar ceasul arată maxim 6 luni", spuneau încă din decembrie 2018 administratorii.

Economistul șef al BNR, Valentin Lazea, declară acum că administratorii se gândesc să se retragă din România, în timp ce Darius Vâlcov și Eugen Teodorovici susțin că fondurile de pensii nu ar fi investitori şi că au randamente sub inflație, în defavoarea participanților. În tot acest vacarm, ASF, arbitrul pieței de capital și pensii private, se abține de la orice comentariu și nu face decât să aplice prevederile Ordonanței de urgență aprobate în luna decembrie de Guvernul Dăncilă.