Guvernul Orban vrea să modifice legislația achizițiilor publice printr-o Ordonanță de Urgență de peste 40 de pagini: Digitalizarea controlului ex-ante, printre măsuri

de Adrian Vasilache     HotNews.ro
Joi, 9 iulie 2020, 16:27 Economie | Telecom


schimbari la achizitiile publice prin OUG
Foto: Hotnews
Invocând riscul pierderii unor fonduri europene de peste 2,1 miliarde de euro, întârzierea unor proiecte de investiții majore și litigiile care întârzie constant graficul de realizare a unor proiecte finanțate din fonduri UE, Guvernul vrea să adopte joi printr-o Ordonanță de urgență de peste 40 de pagini mai multe măsuri de 'flexibilizate a sistemului achizițiilor publice'. Una dintre măsuri este digitalizarea controlului ex ante, care ar reduce timpul alocat verificărilor fără a scădea și calitatea controlului, se arată în proiect.

UPDATE Proiectul de OUG a fost aprobat.

Guvernul are pe ordinea de zi a sedinței de joi adoptarea unui proiect de Ordonanță de urgență de peste 40 de pagini privind unele măsuri în domeniul achizițiilor publice.

CITEȘTE AICI PROIECTUL DE OUG ȘI NOTA DE FUNDAMENTARE A ACESTUIA.
  • Cum este motivata urgența adoptării acestor măsuri:

- Având în vedere necesitatea adoptării unor măsuri urgente pentru perfecționarea și flexibilizarea sistemului achizițiilor publice, în caz contrar existând riscul diminuării gradului de cheltuire a fondurilor alocate, inclusiv a fondurilor europene, consecința cea mai gravă în acest caz reprezentând-o amânarea/întârzierea implementării unor proiecte de investiții majore, cu impact social și economic la nivel național sau local;
- Luând în considerare că atragerea fondurilor europene reprezintă o prioritate pentru România, atât la nivelul Guvernului, cât și la nivelul structurilor de specialitate implicate în coordonarea și gestionarea acestor fonduri, având în vedere potențialul lor de a susține dezvoltarea pe termen scurt, mediu și lung a economiei și a societății românești, în general;
- Având în vedere că existența litigiilor în materia achizițiilor publice este un factor constant de întârziere a graficului de implementare a proiectelor finanțate din fonduri europene, modificările legislative deja implementate privind termenele de soluționare a proceselor și existența unor complete specializate în materia achizițiilor publice fiind primii pași în asigurarea celerității și eficientizarea procedurilor, oferind o anumită predictibilitate cu privire la orizontul de timp în care aceste cauze se soluționează, orice întârziere fiind generatoare de costuri suplimentare;
- Ținând cont de faptul că proiectele de infrastructură sunt investiții publice de importanță strategică pentru România, care asigură creșterea calității vieții, conectivitatea cu coridoarele de transport transeuropene și creșterea mobilității populației și a mărfurilor, iar întârzierea implementării proiectelor de infrastructură are impact direct asupra pierderii de sume alocate României prin Programul Operațional Infrastructură Mare, context care impune reglementarea în regim de urgență a unor măsuri pentru diminuarea acestei categorii de risc,
- Având în vedere că pentru anul 2020 riscul de dezangajare la nivelul tuturor programelor operaționale este în valoare de 2.154,81 milioane euro, iar cele mai mari valori ale riscului de dezangajare sunt înregistrate la nivelul Programului Operațional Infrastructură Mare cu valoarea de 778,17 mil euro, Programului Operațional Regional cu valoarea de 740,13 mil euro și a Programului Operațional Capital Uman cu o valoare de 382,16 mil euro, iar riscul de dezangajare acționează imediat la sfârșitul anului calendaristic prin dezangajarea sumelor din bugetul alocat României,
- Având în vedere măsurile luate la nivelul întregii Uniuni Europene, precum și la nivelul României, în contextul epidemiei de coronavirus COVID 19, prin instituirea stării de urgență și, ulterior, a stării de alertă prin Legea nr. 55/2020, precum și faptul că la această dată se estimează că, din cauza restricțiilor pentru limitarea răspândirii coronavirusului, se vor produce efecte și după încetarea stării de alertă, astfel că va exista un impact negativ asupra implementării contractelor de lucrări, care va conduce în mod implicit la creșterea riscului de dezangajare, aceasta constituind o situație extraordinară care necesită luarea de măsuri urgente,
- Având în vedere că elementele sus menționate, care vizează interesul public și strategic, sunt o prioritate a Programului de guvernare și constituie o situație de urgență și extraordinară în vederea îndeplinirii condiției favorizante privind achizițiile publice și asigurarea corelării cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 65/2020 privind unele măsuri pentru digitalizarea sistemului de coordonare și gestionare a fondurilor europene structurale și de investiții pentru perioada de programare 2014-2020, a cărei reglementare nu poate fi amânată, iar în lipsa reglementării în regim de urgență a acestor măsuri există riscul de pierdere a sumelor alocate României în cadrul perioadei de programare 2014-2020, de neatingere a obiectivelor programelor operaționale și de neîndeplinire a condiției favorizante privind achizițiile publice pentru perioada de programare 2021-2027, fapt care ar putea conduce la imposibilitatea declarării de cheltuieli până la îndeplinirea acestei condiții, se impune adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanței de urgență.

  • Care sunt schimbările preconizate prin adoptarea acestei OUG:

În ceea ce privește Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice:

- Clarificarea, prin introducererea unui nou alineat la articolul 57, a aspectului referitor la confidențialitatea ofertelor sau a elementelor componente ale acestora, raportat la faptul că nu se justifică de către operatorii economici participanți la procedura de atribuire confidențialitatea.

Modificarea art. 165 în vederea clarificării și eliminării situațiilor artificiale de excludere de la o procedură de atribuire în ceea ce privește plata taxelor și impozitelor.

De asemenea, schimbările preconizate sunt legate de transpunerea corectă și completă a art. 41 paragraful al treilea, art. 57 alin. (6) și prima parte a art. 72 alin. (4) din Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE, prevederi care au în vedere următoarele aspecte:
- justificarea de către autoritatea contractantă a măsurilor pe care aceasta le ia pentru a se asigura că participarea unui candidat/ofertant la procedura de atribuire nu este de natură a denatura concurența în conformitate cu prevederile art. 140 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, justificare care se realizează în raportul procedurii.
- candidații sau ofertanții trebuie să aibă posibilitatea de a demonstra că implicarea lor în pregătirea procedurii de achiziție nu poate denatura concurența, înainte de orice excludere;
- în cazul în care operatorii economici se află într-una dintre situațiile stipulate la art. 164 și 167, aceștia pot lua măsuri de remediere a situației, măsuri care vor fi evaluate de către autoritatea contractantă ținându-se seama de gravitatea și circumstanțele particulare ale infracțiunii sau abaterii, iar dacă măsurile respective sunt considerate insuficiente de către autoritatea contractantă, aceasta transmite operatorului economic o expunere a motivelor respectivei decizii.
- o modificare a unui contract de achiziție publică/acord-cadru pe perioada de valabilitate este considerată modificare substanțială în atunci când, prin această modificare, contractul/acordul-cadru prezintă caracteristici care diferă în mod substanțial de cele ale documentului inițial.
- De asemenea, o modificare care se impune pentru a urgenta procesul de achiziție publică și pentru eliminarea blocajelșor cu caracter subiectiv este impunerea unor termene fixe de evaluare a ofertelor, detaliate pe tipuri de proceduri, precum și introducerea obligația autorității contractante de a sancționa persoanele care se găsesc vinovate de tergiversarea atribuirii contractului de achiziție publică.

În ceea ce privește Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale:


În ceea ce privește Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale schimbările preconizate sunt legate de transpunerea corectă și completă a art. 59 paragraful al treilea, art. 80 alin. (1) și prima parte a art. 89 alin. (4) din Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale și de abrogare a Directivei 2004/17/CΕ, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 94 din 28 martie 2014, prevederi care au în vedere următoarele aspecte:
  • - justificarea de către autoritatea contractantă a măsurilor pe care aceasta le ia pentru a se asigura că participarea unui candidat/ofertant la procedura de atribuire nu este de natură a denatura concurența în conformitate cu prevederile art. 149 alin. (1) din Legea nr. 99/2016, justificare care se realizează în raportul procedurii.
  • - candidații sau ofertanții trebuie să aibă posibilitatea de a demonstra că implicarea lor în pregătirea procedurii de achiziție nu poate denatura concurența, înainte de orice excludere;
  • - în cazul în care operatorii economici se află într-una dintre situațiile stipulate la art. 177, 178 și 180, aceștia pot lua măsuri de remediere a situației, măsuri care vor fi evaluate de către autoritatea contractantă ținându-se seama de gravitatea și circumstanțele particulare ale infracțiunii sau abaterii, iar dacă măsurile respective sunt considerate insuficiente de către autoritatea contractantă, aceasta transmite operatorului economic o expunere a motivelor respectivei decizii.
  • - o modificare a unui contract de achiziție sectorială/acord-cadru pe perioada de valabilitate este considerată modificare substanțială în atunci când, prin această modificare, contractul/acordul-cadru prezintă caracteristici care diferă în mod substanțial de cele ale documentului inițial.

Modificarea art. 178 în vederea clarificării și eliminării situațiilor artificiale de excludere de la o procedură de atribuire în ceea ce privește plata taxelor și impozitelor. Clarificarea, prin introducererea unui nou alineat la articolul 70, a aspectului referitor la confidențialitatea ofertelor sau a elementelor componente ale acestora, raportat la faptul că nu se justifică de către operatorii economici participanți la procedura de atribuire confidențialitatea.

De asemenea, o modificare care se impune pentru a urgenta procesul de achiziție publică și pentru eliminarea blocajelșor cu caracter subiectiv este impunerea unor termene fixe de evaluare a ofertelor, detaliate pe tipuri de proceduri, precum și introducerea obligația autorității contractante de a sancționa persoanele care se găsesc vinovate de tergiversarea atribuirii contractului de achiziție publică.

Totodată, se completează articolul 37 alineatul (3) cu o nouă litereă în vederea exceptării de la aplicarea legii a contractelor ce au ca obiect servicii de certificare și autentificare a documentelor care sunt prestate de notari publici potrivit dispozițiilor legale, în vederea conformării cu prevederilor directivei europene.

În ceea ce privește Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii:


  • - Schimbările preconizate în cazul Legii nr. 100/2016 sunt legate de transpunerea corectă și completă a art. 38 alin. (8) primul paragraf și 41 alin. (2) și (3) din Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind atribuirea contractelor de concesiune, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 94 din 28 martie 2014, prevederi care vizează stabilirea obligativității de excludere dintr o procedură de atribuire în anumite situații, precum și stabilirea criteriilor de atribuire a unui contract de concesiune, în sensul că autoritatea contractantă nu trebuie să aibă o libertate de alegere nelimitată a acestor criterii.
  • - Totodată, în cazul în care criteriile de atribuire au fost publicate la momentul publicării anunțului de concesionare, iar ordinea de importanță a acestora este necesar a se modifica pentru a se ține seama de o soluție inovatoare ofertată, autoritatea sau entitatea contractantă publică un nou anunț de concesionare, cu respectarea termenelor minime prevăzute de legislație. Totodată, această modificare nu trebuie să conducă la discriminare.

De asemenea, au fost clarificate anumite sintagme legate de diferența dintre autorități și entități contractante.

În ceea ce privește Legea nr. 101/2016:


Clarificarea a ceea ce înseamnă act al autorității contractante de la art. 3 alin. (1) lit. a) prin precizarea clară că achiziția directă nu intră în competența CNSC de soluționare a contestațiilor.

Se modifică prevederile legii astfel încât la nivelul acesteia să existe doar termene in zile calendaristice, fiind modificate termenele din zile lucratoare in zile calendaristice. Este necesară modificarea alineatului (5) de la art. 4 pentru acuratețea textului și corelarea cu prevederile art. 521 din cadrul proiectul de lege.

Termenul prevăzut la alin. (1) lit. b) de la art. 8 se modifică, motivat de faptul că termenul de 5 zile calendaristice s-a dovedit a fi in practica un impediment in a depune contestatii intrucat daca comunicarea rezultatului este realizata intr-o zi de vineri, deja din 5 zile 2 sunt pierdute cu weekend-ul, motiv pentru care intrucat s-au modificat toate termenele din Legea 101 astfel încât sa fie calendaristice s-a marit termenul de depunere contestatii in cazul procedurilor care nu sunt cu plublicare in JOUE pentru a acorda un tratament corect in ceea ce priveste posibilitatea reala de a depune contestatie.

La articolul 8 se introduce un nou alineat pentru pentru aplicarea corespunzătoare a principiului transparenței și pentru stabilirea în mod expres a termenului de la care începe să curgă termenul de depunere a contestațiilor formulate împotriva documentației de atribuire publicată în SEAP, prevedere care anterior de OUG nr. 45/2018 se regăsea la art. 6 alin. (3) Legea nr. 101/2016 în prezent abrogat.

Alineatul (2) de la articolul 9 se impune a fi modificat pentru a da eficientă principiului „probatio incumbit ei qui dicit, non qui negat”, în sensul că sarcina probei revine aceluia care afirmă ceva, și nu aceluia care neagă.

Alineatul (4) de la articolul 9 se impune a fi modificat pentru concordanta cu art. 59 alin. (4) din Legea 101/2016 – astfel incat sa se inteleaga ca termenul de asteptare nu este intrerupt de solutionarea contestatiei – deci ca autoritatea contractanta poate semna contractul imediat ce are decizia CNSC favorabila ei, intrucat pe perioada solutionarii contestatiei de catre CNSC s-a implit si termenul de asteptare.

Alin. (1) al art. 17 se modifică pentru corelare terminologie Lege 98 si lege 99 – solicitari de participare in loc de candidaturi si reglementarea si pentru concursul de solutii unde se depun proiecte.

La art. 17 după alin. (3) se introduce un nou alineat, alin. (4) pentru asigurarea celerității. Art. 19 alin. (1) se modifică pentru corelare cu modificarea adusa Legii nr. 98/2016 si Legii nr. 99/2016 potrivit careia informațiile indicate de operatorii economici ca fiind confidențiale, inclusiv secrete tehnice sau comerciale și elementele confidențiale ale ofertelor, trebuie să fie însoțite de dovada care le conferă caracterul de confidențialitate.

Art. 27 alin. (9) se modifică pentru corelare cu modificarea adusa Legii nr. 98/2016 si Legii nr. 99/2016 potrivit careia informațiile indicate de operatorii economici ca fiind confidențiale, inclusiv secrete tehnice sau comerciale și elementele confidențiale ale ofertelor, trebuie să fie însoțite de dovada care le conferă caracterul de confidențialitate. Art. 27 alin. (11) pentru corelare cu modificarea adusa Legii nr. 98/2016 si Legii nr. 99/2016 potrivit careia informațiile indicate de operatorii economici ca fiind confidențiale, inclusiv secrete tehnice sau comerciale și elementele confidențiale ale ofertelor, trebuie să fie însoțite de dovada care le conferă caracterul de confidențialitate.

Art. 31 alin. (1) si (2) se modifică prin introducerea sanctiunii respingerii plangerii ca tardiva daca nu este comunicata corect – pentru echitate și corelare între cele două alineate.

Art. 34 alin. (2) se modifică în sensul că se introduce expres ca se va da un termen diferit pentru solutionarea pe fond – majoritatea instantelor asa fac, dar pt a evita situatia in care nu se acorda termen pentru a putea pregati sustinerea solutionarii pe fond a contestatiei.

Art. 34 alin. (3) se modifică pentru a evita interpretarile cu privire la cine si daca trebuie sa se solicite aplicarea dispozitiilor art. 58-60, astfel incat sa fie evident ca instanta o poate face fara sa i se solicite.

Art. 34 alin. (4) se modifică în sensul că se introduce expres ca se va da un termen diferit pentru solutionarea pe fond – majoritatea instantelor asa fac, dar pt a evita situatia in care nu se acorda termen pentru a putea pregati sustinerea solutionarii pe fond a contestatiei.

După art. 36 se introduce un nou articol, art. 361 pentru a se evidenția ca dacă se plateste cautiune nu mai trebuie platita si taxa de timbru.

ART. 47 alin. (1) lit. e) se modifică pentru corelare cu art. 101 din Legea 161/2003 – ANI (incompatibilitati magistrati).

Art. 50 alin. (7) se modifică pentru celeritate in solutionarea dosarului.

La art. 50 după alin. (10) se introduc două noi alineate, alin. (11) și alin. (12) pentru a se clarifica faptul că, contestațiile se conexează chiar si atunci cand avem mai multe loturi – pentru a evita decizii neunitare pentru aceeasi speta.

Art. 501 alin. (2) se abroga avand in vedere reglementarea de la art. 50 alin. (2).

Art. 501 alin. (4) se modifică pentru claritate – sa se inteleaga ca pot fi transmise in oricare din cele trei modalitati, fara ca transmiterea prin posta sa fie obligatorie.

Art. 51 alin. (5) se modifică în sensul că se introduce expres ca se va da un termen diferit pentru solutionarea pe fond – majoritatea instantelor asa fac, dar pt a evita situatia in care nu se acorda termen pentru a putea pregati sustinerea solutionarii pe fond a contestatiei.

Art. 53 alin. (1) se modifică în sensul că se introduce doar pentru derulare/executare contract posibilitatea de a alege sectia de contencios administrativ in functie fie de sediul autoritatii, fie de sediul/domiciliul reclamantului – pentru a putea merge pe solutionare mult mai rapida in Bucuresti atunci cand autoritatea este din provincie dar reclamantul are sediul/domiciliul in Bucuresti.

După alin. (1) al articolului 53 se introduce un nou alineat, alin. (11) prin care se introduce tribunalul in loc de instanta civila de drept comun, se elimină judecatoria pt valori pana intr-un milion. Pentru a exista unitate în soluționare trebuie sa fie toate la tribunal (nu si Curte).

Art. 55 alin. (5) se modifică în sensul că se introduce expres ca se va da un termen diferit pentru solutionarea pe fond – majoritatea instantelor asa fac, dar pt a evita situatia in care nu se acorda termen pentru a putea pregati sustinerea solutionarii pe fond a contestatiei.

Art. 56 se modifică astfel încât sa vizeze doar litigiile legate de derularea contractului.

Art. 59 alin. (1), lit. b) pentru corelare cu modificarea termenului de depunere contestatie in cadrul procedurilor care nu sunt cu plublicare in JOUE pentru a acorda un tratament corect in ceea ce priveste posibilitatea reala de a depune contestatie, corelat cu marirea termenului de asteptare de la 6 la 8 zile pentru a evita semnarea contractului inainte de expirarea noului termen de contestare de 7 zile (in loc de 5).

Modificarea art. 611 este necesară pentru clarificarea textului de lege.

Raportat la practica CNSC care permite constituirea ulterioară a cauțiunii se impune stabilirea unui termen limită calculat de la data depunerii contestației. Se precizează că lipsa constituirii cauțiunii determină sancțiunea inadmisibilității acesteia.

La termenul acordat de către CNSC operatorilor pentru constituirea cauțiunii se adăugă și parcursul poștal al adresei de corespondențe, motiv pentru care se impune stabilirea expresă a unui termen pentru a da eficiență principiului celerității. Se propune eliminarea cauțiunii pentru contestațiile judiciare corelativ cu propunerea de
instituire a unei taxe de timbru pentru aceste contestații.

În etapa de atribuire nu există o valoare stabilită a contractului, aceasta fiind valabilă doar după finalizarea procedurii de atribuire prin semnarea contractului. A se vedea în acest sens și Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 2/2015: „în cadrul procedurii de atribuire, conform datelor publicate de autoritatea contractantă în sistemul electronic de achiziţii publice (SEAP), contractul de achiziţie publică ce urmează a fi încheiat are doar o valoare estimată, care nu este corespunzătoare valorii finale consemnate în contractul ce urmează a fi încheiat după finalizarea procedurii de atribuire”.

Pentru clarificarea modalității de restituire a recipiselor de constituire a cauțiunilor, a termenului de soluționare a acestor cererii și a căilor de atac și a termenelor de formulare a acestora. Calea de atac împotriva deciziilor CNSC este plângerea iar cea împotriva sentințelor judecătorește este recursul. Termenul de 15 zile reglementat de Legea contenciosului administrativ pentru exercitarea recursului, lege care completează Legea nr. 101/2016, este mai mare decât cel de formulare a plângerilor/ recursurilor prin care se soluționează pe fond contestațiilor (art. 29 și art. 51 alin. (3) Legea nr. 101/2016). În forma actuală nu este reglementat un termen de soluționare a cererilor de restituire și nici momentul exact de depunere a acestora.

Se elimină împărtirea in functie de valoare estimata si valoare oferta castigatoare. Astfel, toate cautiunile se raporteaza la valoarea estimata, fiind stabilite plafoane daca sunte depuse contestatii cu privire la DA/clarificari DA sa avem suma mai mica si daca avem contestatii in etapa de evaluare oferte sa avem sume mai mari.

Introducerea unui termen pentru raspunsul AC cu privire la retinerea sau nu a cautiunii astfel încât sa poata fi deblocata cauțiunea mai repede.

  • În ceea ce privește O.U.G. nr. 13/2015 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice:

Modificările aduse Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2015 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice se impun ca urmare a reorganizării Guvernului și trecerera ANAP în subordinea Secretariatului General al Guvernului.

Totodată, este necesară completarea actului normativ, în vederea întăririi funcţiei de iniţiere şi elaborare a documentelor de politică publică în domeniul achiziţiilor publice, şi de asemenea clarificarea tipurilor de documente de politică publică pe care ANAP are dreptul de a le iniţia şi elabora. De asemenea, este necesară introducerea denumirii exacte a documentului de politică publică privind profesionalizarea persoanelor implicate în domeniu, în vederea facilitării adoptării acestuia prin act normativ.

Referitor la O.U.G. nr. 98/2017 privind funcţia de control ex ante al procesului de atribuire a contractelor/acordurilor-cadru de achiziţie publică, a contractelor/acordurilor-cadru sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii:

Având în vedere că prevederile art. 5 alin. (2) din Ordonanța de urgentă nr. 98/2017, cu modificările și completările ulterioare, sunt modificate, respectiv procesul de control ex ante nu mai este voluntar, a fost eliminat ”voluntar” din textul prezentului aliniat. Ca urmare a schimbării modului de realizare a controlului ex ante din voluntar în obligatoriu, este necesară corelarea și altori articole din cuprinsul actului normativ.

De asemenea, pentru eficietizarea controlului ex ante, intervenția ANAP în procesul de achiziție publică de la nivelul autortății contractante se va realiza o singură dată, prin emiterea avizului conform care se va realiza exclusiv prin SEAP.

Întrucât textul art. 11 din Ordonanța de urgentă nr. 98/2017, cu modificările și completările ulterioare, este modificat în sensul că „ANAP efectuează controlul de calitate și regularitate o singură dată” nu se mai poate ști care sunt aspecte de calitate acceptate de către autoritatea/entitatea contractantă, motiv pentru care au fost eliminate aceste precizări din textul prezentului articol.

Având în vedere că din practica cererile de conciliere au fost soluționate în termen de 15 zile și că se dorește reducerea timpului de derulare a procedurilor de atribuire, s-a redus termenul de soluționare a acestora.

Din practica a rezultat că este necesar ca prin decizia de conciliere să se modifice atât constatările cât și/sau măsurile dispuse prin avizul conform condiționat motiv pentru care s-a modificat prezentul articol prin introducerea sintagmei „și/sau măsurilor de remediere”.

  • Alte prevederi:

Prin prezentul proiect legislativ se prevede că proiectele de infrastructură finanțate din fonduri europene sunt considerate proiecte de interes prioritar, fiind necesare reglementări specifice, astfel încât să se urgenteze finalizarea procedurilor de achiziție și să se demareze implementarea contractelor, în conformitate cu calendarul din planurile de achiziții, incluse în contractele de finanțare.

Principalele măsuri stabilite prin proiectul de ordonanță de urgență vizează următoarele aspecte:
  • - prevederi care să reducă timpul alocat controlului ex ante, fără a afecta calitatea acestui control, prin digitalizarea acestui control, respectiv derularea sa integral digitalizat, prin mijloace electronice în toate fazele sale, fără a fi necesară deplasarea personalului ANAP desemnat în acest sens la sediul autorității contractante, cu excepția situațiilor în care procedurile de atribuire nu se desfășoară prin mijloace electronice;
  • - stabilirea de sancțiuni pentru nerespectarea termenelor legale în ceea ce privește nerespectarea termenelor stabilite prin normele metodologice de aplicare a OUG nr. 98/2017, coroborat cu echivalarea acordării unui aviz tacit conform necondiționat pentru autoritatea/entitatea contractantă, respectiv a acelui tip de aviz conform pentru situațiile când nu se constată abateri cu privire la aspectele de calitate și/sau de regularitate cuprinse în listele de verificare.
    Totodată, nerespectarea de către personalul ANAP a termenelor prevăzute în normele metodologice de aplicare a prevederilor OUG nr. 98/2017, pentru emiterea avizului conform în urma controlului ex-ante, constituie abatere disciplinară și se sancționează potrivit prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare.
  • Digitalizarea controlului ex-ante este o măsură corelată cu prevederile OUG nr. 65/2020 privind unele măsuri pentru digitalizarea sistemului de coordonare și gestionare a fondurilor europene structurale și de investiții pentru perioada de programare 2014-2020;
  • pentru realizarea achizițiilor simplificate, autoritățile contractante aplică mecanismul informatic pentru proceduri simplificate, respectiv un mecanism care se operaționaliză în SEAP de către Autoritatea pentru Digitalizarea României, constând în fluidizarea procesului de evaluare a ofertelor și care presupune derularea procedurii simplificate într o singura etapă – se va asigura accesul la toate documentele în același timp, astfel încât verificarea tuturor condițiilor – motive de excludere/calificare/tehnic și financiar să se poată derula în paralel și să se finalizeze cât mai rapid evaluarea;
  • - verificarea documentelor justificative care dovedesc informațiile cuprinse în DUAE se va face numai pentru ofertantul clasat pe primul loc și numai după întocmirea clasamentului, stabilindu-se un termen de 5 zile lucrătoare pentru prezentarea acestor documente, cu posibilitatea de prelungire cu maxim 5 zile lucrătoare, la solicitarea motivată a ofertantului respectiv.
    Această abordare va conduce la limitarea numărului de documente verificate numai la cele relevante pentru rezultatul evaluării și implicit la reducerea perioadei de evaluare și a costurilor operatorilor economici;
  • - limitarea numărului de clarificări solicitate în cazul proiectelor finanțate din fonduri europene, în situația în care informațiile sau documentele prezentate de către operatorii economici sunt incomplete sau eronate sau în situația în care lipsesc anumite documente – de regulă se vor solicita clarificări cel mult de două ori pentru fiecare fază a procesului de evaluare, dar, atunci când în urma primirii răspunsurilor sunt necesare alte clarificări, acestea vor fi permise în cazuri excepționale, cu respectarea principiilor tratamentului egal și al transparenței;
  • - extinderea obligației de publicare a modificărilor contractuale la nivel național pentru îndeplinirea condiției favorizante „achiziții publice” - “Mecanisme eficiente de monitorizare a pieței achizițiilor publice”, condiție necesară pentru viitoarea perioadă de programare.
    Astfel, în SEAP, se vor publica informații suplimentare față de cele permise de formularul standard JOUE, deoarece trebuie să existe date certe despre execuția contractelor de achiziții, în timp real, respectiv durată, preț final sau motive de încetare a contractelor, date ce vor fi preluate în raportări și analize de sistem;
  • - instituirea obligației de a publica în secțiunea dedicată din SEAP modificările contractelor de achiziție publică/sectorială/acordurilorcadru, astfel încât să rezulte durata și prețul final la finalizarea sa încetarea acestora, după execuția integrală a obligațiilor contractuale sau după încetarea contractelor din orice alt motiv, în scopul asigurării transparenței și îndeplinirii condiției favorizante achiziții publice;
  • angajarea de personal suplimentar, pe perioadă determinată, pentru proiecte de infrastructură finanțate din fonduri europene, care să sprijine procesul de evaluare, pentru a asigura încadrarea în termenele stabilite în calendarele achizițiilor, calitatea și rezultatul evaluării, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 325/2018 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea condițiilor de înființare a posturilor în afara organigramei și a criteriilor pe baza cărora se stabilește procentul de majorare salarială pentru activitatea prestată în proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 14 mai 2018, cu stabilirea de cerințe privind calificarea de experți în achiziții publice sau persoane cu calificare și experiență relevante în domeniul obiectului achiziției.
  • În acest sens, se conferă posibilitatea ca autoritățile contractante să angajaze personal de specialitate, în domenii de expertiză tehnică ce nu sunt acoperite de personalul autorităților contractante, care să sprijine, prin răspuns la clarificări primite de la ofertanți, procesul de evaluare tehnică și financiară a achiziției publice.
  • Se face astfel referire la categoria de experți în scopul clarificării cadrului legal aplicabil și stabilirii de cerințe privind calificarea de experți în achiziții publice sau persoane cu calificare și experiență relevante în domeniul obiectului achiziției. Totodată, a fost precizată în mod explicit Hotărârea Guvernului nr. 325/2015, pentru ca beneficiarii să cunoască prevederile legale aplicabile.

În vederea eficientizării procedurilor de achiziții publice, prin consultarea unei piețe relevante pentru proiectele de infrastructură se creează cadrul legal pentru reglementarea ulterioară a următoarelor aspecte:

  • a) aprobarea prin hotărâre a Guvernului a mecanismului pentru crearea și utilizarea bazei de date cu utilaje și echipamente de care pot dispune operatorii economici care desfășoară activități în domeniul proiectelor de infrastructură – acest mechanism va permite verificarea disponibilității și funcționalității utilajelor și echipamentelor de care dispun operatorii economici care desfășoară activități în domeniul proiectelor de infrastructură;
  • b) aprobarea prin ordin al ministrului transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor a metodologiei de elaborare a listei oficiale a operatorilor economici agreați în domeniul proiectelor de infrastructură aflate în competența Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor – listă care va permite scurtarea perioadei de evaluare, mai ales în cazul procedurilor simplificate sau când operatorii economici trebuie să dețină anumite certificate/autorizații/agremente;
  • c) aprobarea prin ordin al ministrului lucrărilor publice, dezvoltării și administrației a metodologiei de elaborare a listei oficiale a operatorilor economici agreați în domeniul proiectelor de infrastructură aflate în competența Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației.

Totodată, prin prezentul proiect de act normativ, se propune suplimentarea schemelor de personal ale celor două instanțe cu volum mare de activitate în materia achizițiilor publice – Curtea de Apel București și Tribunalul București – cu 25 de posturi de grefier, 15 posturi alocate Curții de Apel București și 10 posturi Tribunalului București.

Aceste posturi vor fi alocate exclusiv completurilor specializate în achiziții publice care soluționează cereri ce corespund tipurilor de acţiuni prevăzute de Legea nr. 101/2016, în special a celor care pun în discuție fonduri europene.

În situația în care în bugetul ordonatorului principal de credite nu sunt prevăzute fonduri pentru finanțarea posturilor respective, finanțarea acestora se va realiza din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, până la data rectificării bugetare.

  • Referitor la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice

Intrucat în conformitate cu dispozițiile Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 68/2019, subordonarea ANAP s-a modificat, aceasta trecând la Secretariatul General al Guvernului si totodata avand in vedere cresterea volumului de munca precum si a responsabilitatilor personalului preconizate prin modificarile propuse in ceea ce priveste controlul ex ante al procedurilor de atribuire, astfel cum sunt dispuse prin textul prezentului act normativ, este absolut necesara adoptarea unor masuri urgente privind salarizarea personalului ANAP .

În consecință, considerăm impetuos necesară modificarea actelor normative care reglementează salarizarea personalului bugetar, modificare esențială pentru a evita crearea unor prejudicii majore personalului încadrat în ANAP, si implicit a unor disfunctionalitati in activitatea institutiei. Modificarile propuse vizeaza mentinerea drepturilor salariale ale personalului ANAP la nivelul anterior subordonarii la Secretariatul General al Guvernului.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















2672 vizualizari

  • +1 (1 vot)    
    V=a fi respinsa (Sâmbătă, 11 iulie 2020, 13:46)

    Bradisor [utilizator]

    sau modificata drastic in Parlamnt .Mafiotii nu se pot inpaca cu ideea ca nu vor mai putea sifona banii publici .Pana nu vom avea un Parlament cu gandul la tara si nu la interesul propiu sau de partid va fi greu sa se miste ceva spre normalitate Solutia: stapila de vot si prezeta masiva a celor care inteleg care este calea dreapta pt .tara.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by