Guvernul PNL, pe cale să repete greșeala eRomânia: Vrea să oblige instituțiile publice să-și migreze datele și serviciile în cloud, dar fără sancțiuni legale

Miercuri, 28 octombrie 2020, 20:18 Economie | Telecom

​Executivul vrea să adopte o Ordonanță de urgență prin care autoritățile și instituțiile publice ar putea fi obligate ca, în următorii 2 ani, să-și migreze și să-și integreze sistemele informatice într-un Cloud guvernamental, un sistem IT integrat menit să reducă risipa de bani din sectorul public pe sisteme informatice care nu comunică între ele. Despre acest sistem, evaluat la 45 milioane de euro, se vorbește de mulți ani, principala temere fiind să nu se repete greșeala eRomânia, prin crearea unui sistem pe care ulterior să nu-l folosească nimeni. Guvernul PNL vrea astfel să legifereze apariția cloud-ului, dar omite ceva esențial: sancțiunile.

Executivul are pe ordinea ședinței de miercuri un proiect de Ordonanță de Urgență privind realizarea Cloud-ului Guvernamental, un sistem IT văzut ca prioritar de Guvernul PNL și despre care se vorbește și în Planul de relansare economică și digitalizarea serviciilor publice, unde se estimează și cât va costa - 45 milioane de euro:

• Migrarea serviciilor publice într-un cloud guvernamental, cu scopul scăderii costurilor firmelor în interacțiunea cu statul și, pe termen lung, chiar a nevoilor de finanțare a unor servicii. Valoarea proiectului este estimată la 45 milioane de euro;

Principalele schimbări preconizate prin adoptarea acestui OUG:

• - Prezentul proiect de ordonanță de urgență creează cadrul legal necesar pentru reglementarea Cloud-ului Guvernamental ca soluție integrată care oferă servicii de stocare, procesare și utilizare la distanță de resurse și servicii informatice configurabile, prin intermediul sistemelor informatice și rețelelor de comunicații electronice, la nivelul statului Român.
• - Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) este desemnată administrator al Cloud-ului Guvernamental și, totodată, responsabil să coordoneze desfășurarea tuturor activităților necesare implementării acestui proiect.
• - De asemenea, Autorității pentru Digitalizarea României îi revine sarcina elaborării cerințelor pentru realizarea și dezvoltarea ulterioară a Cloud-ului Guvernamental, precum și pentru utilizarea acestuia de către instituțiile și autoritățile din sectorul public, respectiv pentru migrarea în Cloud a aplicațiilor acestora și extinderea serviciilor oferite în Cloud.
• - Ținând cont de implicațiile pe care Cloud-ul Guvernamental le are la nivelul administrației publice, precum și de faptul că întârzierea în realizarea acestuia are un impact direct și important atât în eficientizarea îndeplinirii sarcinilor de către autoritățile și instituțiile publice, dar și în eliminarea dificultăților cu care se confruntă în prezent autoritățile publice în materie de întreținere a sistemelor informatice actuale, propunerea de act normativ a statuat în mod expres faptul că proiectul de Cloud Guvernamental reprezintă un proiect de interes național.
• - Totodată, în considerarea atât a beneficiarilor Cloud-ului Guvernamental- instituțiile și autoritățile din sectorul public, precum și orice organ de stat sau al unităților administrativ teritoriale care acționează, în regim de putere publică, pentru satisfacerea unui interes legitim public, în cadrul sistemului administrației publice centrale sau locale-, cât și a rolului strategic pe care Cloud-ul Guvenamental îl îndeplinește în furnizarea serviciilor publice și, în mod indirect, în menținerea funcțiilor vitale ale societății, a căror perturbare sau distrugere ar avea un impact semnificativ la nivel național ca urmare a incapacității de a menține respectivele funcții, Cloud-ul Guvernamental prezintă caracteristicile unei infrastructuri critice naționale.
• - Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) este desemnat ca integrator tehnic al Cloud-ului, calitate în care asigură implementarea infrastructurii de tip IaaS, asigurând implicit și administrarea, monitorizarea continuă și mentenanța serviciilor IaaS, incluzând virtualizarea, comunicațiile.
• - Securitatea cibernetică a Cloud-ului Guvernamental este asigurată și gestionată de Serviciul de Telecomunicații Speciale.
• - Serviciul de Telecomunicații Speciale asigură interconectarea sistemelor informatice ale beneficiarilor serviciilor de Cloud printr-un nivel de acces la rețelele Extranet.
• - Proiectul de act normativ a prevăzut și modalitatea de constituire a fondurilor necesare pentru asigurarea, de către Serviciul de Telecomunicații Speciale, a infrastructurii de bază a Cloud-ului Guvernamental.

Ce obligații vor avea autoritățile și instituțiile publice:

În proiectul de OUG sunt prevăzute mai multe obligații pentru autoritățile și instituțiile publice în vederea înrolării în noul sistem IT care ar urma să fie creat, astfel:

• - începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, sistemele informatice, achiziționate de către autoritățile și instituțiile publice vor fi dezvoltate astfel încât să fie pregătite pentru migrare în Cloud-ul Guvernamental.
• - prezenta ordonanță de urgență nu se aplică sistemelor informatice ale autorităților publice din domeniul apărării și securității naționale, și nici celor ale autorităților publice prevăzute în Constituție în Titlul III, Capitolele I, II și VI.
• - Autoritățile și instituțiile publice au obligația migrării și integrării sistemelor informatice în sistemul de Cloud Guvernamental, în termen de 2 ani de la data primirii notificării transmise în acest sens de către Autoritatea pentru Digitalizarea României (..)."

Guvernul estimează că propunerea legislativă, va avea următoarele efecte:

• - îmbunătățirea funcției manageriale la nivelul fiecărei instituții;
• - crearea condițiilor tehnice de interconectare a sistemelor informatice existente, pe baza unei arhitecturi de comunicații cu o unică politică de dezvoltare;
• - standardizarea politicilor de acces și securitate și utilizarea lor în mod unitar;
• - gestionarea eficientă a momentelor de prelucrare masivă a datelor;
• - utilizarea eficientă și simplificarea gestiunii fizice a resurselor;
• - scalabilitate masivă;
• - partajarea resurselor de prelucrare;

"Necesitatea garantării asigurării continuității furnizării serviciilor de către o autoritate a cărei activitate permite furnizarea acestor servicii pe întreaga perioadă a desfășurării unor eventuale cazuri de forță majoră, situații de urgență, stare de urgență, prin raportare la exercitarea continuă a puterii legislative, executive și judecătorești în cadrul statului Român, impune desemnarea Autorității pentru Digitalizarea României ca administrator al Cloud-ului Guvernamental și a Serviciului de Telecomunicații Speciale ca integrator tehnic.

În acest sens, Autoritatea pentru Digitalizarea României coordonează activitățile de implementare a Cloud-ului, iar Serviciul de Telecomunicații Speciale, în calitate de integrator tehnic, asigură continuitatea serviciilor atât în condițiile stării de normalitate și, mai ales, pe perioada unor eventuale cazuri care excedă stării de normalitate.", se precizează în Nota de Fundamentare.

Pandemia de COVID-19 este văzută ca unul din principalele motive pentru adoptarea cu celeritate a proiectului de OUG:

• "În contextul internațional actual, în care se recunoaște necesitatea stimulării schimbului de date în format electronic, în special din sectorul public, determinat printre altele și de pandemia COVID-19, în vederea asigurării unui management unitar și eficient privind gestionarea centralizată a resurselor IT&C și a centrelor de date dezvoltate de către autoritățile și instituțiile publice se impune adoptarea cu celeritate a măsurilor care să asigure realizarea acestui obiectiv și, implicit, o mai bună gestionare a resurselor în condiții de securitate sporită, scalabilitate, flexibilitate și adaptabilitate.", se mai arată în nota de fundamentare.

De ce Guvernul PNL ar putea repeta greșeala eRomânia prin implementarea cloud-ului guvernamental

În fapt, proiectul creării unui cloud guvernamental nu este deloc nou, fiind discutat de ani de zile.

În 2017, fostul ministru al Comunicațiilor, Augustin Jianu, propunea crearea în parteneriat public-privat a unei infrastructuri de tip cloud care sa centralizeze toate serverele si sistemele IT pe care Guvernul le foloseste pentru a interactiona cu cetatenii si a furniza servicii publice.

"Problema în momentul de față în administrația publică este că salariile pentru zona IT sunt mici, oamenii sunt foarte puțini, sistemele IT sunt foarte costisitoare și descentralizate - fiecare instituție are serverele și sistemele ei - și atunci costurile de întreținere și operare sunt foarte mari", declara atunci Augustin Jianu, ministru în Guvernul PSD condus de Sorin Grindeanu.

Un an mai târziu, în 2018, ideea a fost reluată de noul ministru al Comunicațiilor, Petru Bogdan Cojocaru (PSD), care a propus ca Ministerul Comunicațiilor, în parteneriat cu Agenția pentru Agenda Digitală a României (AADR - n.a care între timp a fost absorbită de Autoritatea pentru Digitalizarea României) și Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) să dezvolte o platformă națională de could guvernamental, un proiect cu o valore de 45 milioane euro (fonduri UE și de la buget).

Augustin Jianu, fostul ministru al Comunicațiilor în Guvernul Grindeanu, care a vrut să facă acest proiect în parteneriat public-privat, a susținut atunci că în actuala variantă acest cloud va fi o cheltuială mai inutilă decât portalul eRomânia, din aceleași motive: se pune 'carul înaintea boilor' - milioane de euro pe o infrastructură care nu se știe dacă și cum va fi folosită.

Pentru detalii citește:

• Statul vrea să creeze un cloud guvernamental de 45 milioane de euro pentru reducerea cheltuielilor IT / Fost ministru al Comunicațiilor: Va fi o cheltuială mai inutilă decât eRomânia
• VIDEO Ministrul Cojocaru respinge acuzațiile fostului ministru PSD al Comunicațiilor că prin cloud-ul guvernamental s-ar repeta greșeala eRomânia: Îi recomand să studieze cu atenție și să-și evalueze mandatul său în care nu a existat nicio asumare

Guvernul PNL pare acum că vrea să evite greșeala eRomânia, însă proiectul de Ordonanță de Urgență aflat pe masa Executivului nu conține nicio sancțiune pentru autoritățile sau instituțiile publice care nu vor folosi viitorul Cloud Guvernamental.

• Sabin Sărmaș, președintele Autorității pentru Digitalizarea României, spune că autoritatea pe care o conduce a propus sancțiuni, dar că pe parcurs s-a renunțat
  

Contactat de HotNews.ro, Sabin Sărmaș, președintele Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), a admis faptul că lipsa unor sancțiuni ar putea crea probleme în implementarea acestui proiect IT.

• "Autoritatea pentru Digitalizarea României, în calitatea de coinițiator al acestui act normativ, a propus sancțiuni, însă ele au fost eliminate ca urmare a procesului de consultare interinstituțional. De altfel nu este pentru prima dată când noi susținem sancțiuni pentru instituțiile care nu doresc să se digitalizeze și care în acest mod afectează calitatea serviciilor de care românii beneficiază", a declarat miercuri pentru HotNews.ro Sabin Sărmaș, președintele ADR.

Acesta a precizat că proiectul de OUG va fi dezbătut miercuri în primă lectură de către Executiv, urmând probabil să fie adoptat în următoarea ședință de Guvern.
Amintim că și portalul eRomania, implementat de Guvernarea PD-L cu 12 milioane de euro, bani publici, ar fi trebuit sa ofere informatii actualizate despre toate unitatile administrativ-teritoriale din Romania (3.188 de localitati) sau stadiul unor proiecte legislative. Portalul eRomânia a devenit accesibil online în primavara anului 2014 și a înghețat la acel stadiu, fiind plin de informații neactualizate. De ce?

Autoritățile și instituțiile publice ar fi trebuit să actualizeze informațiile, însă nu a fost impus un cadru legal care să conțină și sancțiuni pentru instituțiile care nu ar fi respectat planul inițial.

Altfel spus, statul a pus carul înaintea boilor și totul s-a transformat într-un eșec total.

• eRomânia nu este însă singurul exemplu că o lege care nu are sancțiuni este sortită eșecului

Un sistem IT care din fericire merge, dar care are o problemă similară este chiar Ghișeul.ro - sistemul național de plată online cu cardul a taxelor și impozitelor. Nici aici, statul nu a creat un cadru legislativ eficace, deoarece nu există obligativitatea legală a înrolării în acest sistem pentru instituțiile publice, nici un termen limită pentru înrolare și nici sancțiuni.

Aceste lucruri sunt știute și culmea sunt menționate chiar în noua strategie pentru digitalizarea serviciilor publice lansată de Guvernul PNL în care se estimează că se vor cheltui 2,4 miliarde de euro în următorii 10 ani.

• Pentru detalii citește: DOCUMENT După eșecul eRomânia, Guvernul vrea să cheltuie 2,4 miliarde de euro în următorii 10 ani pentru digitalizarea serviciilor publice