Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic
Eveniment PwC România

VIDEO: Facilitățile fiscale au ajutat mediul de afaceri să nu se simtă singur în fața crizei. Ce așteptări au companiile în 2021 de la politica fiscală, ce planuri are ANAF

de     PwC România
Marţi, 20 aprilie 2021, 9:36 Blogul PwC Romania


Cristian Nacu, Daniel Anghel, Mirela Calugareanu, Ionut Simion, Alina Popa, Adrian Boghiu
Foto: PwC România
Evenimentul ”Politicile fiscal-bugetare: Repere post pandemie”, organizat de PwC România, s-a încheiat. Intrați în articol pentru înregistrare și principalele declarații ale vorbitorilor. Au participat Mirela Călugăreanu, președinte ANAF, Alina Popa, Director financiar și membru al Directoratului OMV Petrom, Cristian Nacu, Senior Country Officer IFC, divizia de investiții a Băncii Mondiale, Adrian Boghiu, Managing Director Next Capital, Ionuț Simion, Country Managing Partner PwC România, Daniel Anghel, Partener și Liderul Departamentului de Consultanță Fiscală și Juridică PwC România, Ruxandra Târlescu, Monica Movileanu, Gabriel Voicilă, Parteneri PwC România, Dan Dascălu, Partner D&B David și Baias.

Urmăriți înregistrarea evenimentului aici:


Principalele declarații

Ionuț Simion: Politicile fiscal-bugetare au un impact foarte mare asupra mediului de afaceri. În ultimul an presiunile deja crescute asupra bugetului României s-au amplificat. Situația nu este una specifică doar țării noastre. Toate statele se confruntă cu deficite și datorii la niveluri record de la al doilea război mondial încoace. Costurile crizei sunt foarte mari peste tot în lume pentru că statele au fost nevoite să intervină pentru susținerea afacerilor prin facilități fiscale care au însemnat creșteri ale datoriilor guvernamentale. Anul trecut, 46,3 mld lei (4,45% din PIB) au fost lăsate în mediul economic prin facilitățile fiscale, investiții și cheltuieli excepționale adoptate pentru combaterea efectelor pandemiei. Chiar și așa, România a avut pârghiile de intervenție limitate comparativ cu alte state, tocmai pentru că intrase în criză cu un deficit ridicat. Guvernul va trebui să identifice în continuare modalități de a sprijini mediul de afaceri, să facă investiții în economie, continuând consolidarea fiscală.

Daniel Anghel: România a intrat anul trecut cu un deficit în zona de colectare. În ultimii ani, politica fiscală a fost mai mult prociclică, am consumat mai mult decât am investit, ne-am adus în zona de reducere a anumitor taxe și impozite, de introducere a anumitor excepții și evident acest lucru pe termen lung nu a fost de ajutor. Și am intrat oarecum nepregătiți în această criză sanitară.

Mirela Călugăreanu: Lucrurile pe care le-am construit în 2019 ne-au adus anumite rezultate astfel încât în primele două luni din 2020, înainte de declanșarea pandemiei în România, eram optimiști, încasările înregistrau un trend pozitiv, cu 10% mai mari față de perioada similară din 2019. Ne-am trezit cu totii în luna martie într-o situatie profund impredictibilă și pot să afirm că încasările au înregistrat un nivel rezonabil în contextul crizei sanitare. Luna martie a fost un moment de cumpănă.

Discuții numeroase au avut loc în interiorul ANAF, Ministerului Finanțelor dar și cu specialiștii din mediul de afaceri. Existau voci extrem de pesimiste care spuneau că nu vom mai încasa nici măcar 2 miliarde lei pe lună, ori realitatea a dovedit că am încasat în medie 24 miliarde lei pe lună.

Dacă ne gândim că nivelul rambursărilor de TVA a fost cu 25% mai mare față de 2019 și valoarea acestora s-a ridicat la 12 miliarde lei, că sume neamânate la plată care nu fost supuse procedurilor de executare silită au fost de 18 miliarde lei, ajungem numai din această perspectivă la 30 miliarde lei, care au fost un sprijin real.

Măsurile care au fost adoptate anul trecut au fost cele corecte, pe latura administrării fiscale și din perspectiva colectării veniturilor, pentru că au ținut în viață sectoare de activitate afectate direct, dar și indirect.

În primul trimestru avem încasări cu 14% mai mari decat în anul 2019, în condițiile în care procedura de rambursare cu control ulterior deocamdată a fost prelungită, dar ne dorim și lucrăm împreună cu Ministerul Finanțelor Publice la permanentizarea acestei măsuri.

ANAF este departe de performanțele altor administrații fiscale, dar se apropie ca perspective, acțiuni, iar dorința noastră este ca în urmatorii 3-4 ani să ne uităm cu mândrie la lucrurile pe care le-am construit.

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este cea mai sigură perspectivă pentru ANAF. Creșterea veniturilor colectate, venituri suplimentare consistente la buget contribuie esențial la îmbunătățirea și răspunde recomandărilor specifice de țară. Ne-am definit clar reformele și țintele pe care trebuie să le atingem și suntem optimiști în ceea ce privește reformarea ANAF și finanțarea acestor reforme prin PNRR.

Ce vizează ANAF: creșterea conformării contribuabililor prin servicii digitale: extinderea utilizării SPV, dezvoltarea de noi servicii electronice intuitive, operaționalizarea comunicării video atât în ceea ce privește audierea contribuabililor, audiențele, structurile de control fiscal, îmbunătățirea platformei de valorificare a bunurilor intrate în proprietatea statului. Ne-am propus creșterea gradului de înrolare în SPV cu 20% pentru acest an și în 2022, o creștere cu 30% a sumelor din bunurile confiscate.

Țintele cele mai consistente sunt reducerea gap-ului de TVA numai prin măsurile care privesc administrarea fiscală cu minim 10% și creșterea veniturilor în PIB cu 2,5% în următorii 4 ani doar din îmbunătățirea activității ANAF.

Cristian Nacu: Amploarea crizei economice sau relansarea economică vor depinde de gestionarea crizei sanitare și soluția vaccinării. Din punct de vedere economic lucrurile au stat un pic mai bine decât ne-am așteptat și s-a datorat rezilienței sectorului privat care a făcut performanță, chiar și în aceste condiții dificile. Orice stat, orice guvern trebuie să sprijine mediul privat.

În 2020, agențiile de rating trimiteau amenințări de downgrade al ratingului în categoria junk. Guvernul a făcut tot ce a putut și a folosit spațiul fiscal cu inteligență. Contribuția sistemului bancar prin moratoriul cu Guvernul a adus o gură de aer companiilor.

Politicienii trebuie să facă un inventar al tuturor scutirilor de taxe, excepțiilor TVA și să pună totul pe niște baze sustenabile și echitabile. Nu mai pot fi amânate, pentru că trebuie compensat deficitul foarte mare pe care îl avem la ora actual, 10% este un deficit mare. Anul acesta și anii care vin sunt cu presiuni mari asupra deficitului, deci nevoia de resurse este absolut evidentă, care poate veni din îmbunătățirea colectării, digitalizare.

Alina Popa: Industria noastră a fost afectată din cauza acestei pandemii, atât la nivelul cererii, cât și din cauza prăbușirii prețurilor. Prioritățile noastre majore au fost sănătatea și siguranța oamenilor și continuitatea activității. Nu am avut întreruperi de activitate. Am luat foarte multe măsuri financiare: reduceri de costuri, de investiții pentru a rămâne sustenabili. Ne-am menținut toate obligațiile, am plătit dividendele la timp, am plătit taxele la timp, furnizorii și toți partenerii, astfel încât să arătăm că suntem o companie pe care mediul de afaceri și România se pot baza.

Criza nu a trecut, există un nivel de volatilitate foarte mare. Măsurile fiscale au ajutat și apreciem implementarea acestor măsuri. Am apreciat măsurile de tipul bonificațiilor, s-a creat acel sentiment de win-win, astfel de măsuri de conformare voluntară sunt benefice pentru mediul de afaceri.

Rezultatul a fost unul foarte bun, contractia de doar 3,9% este o performan’[ de care ar trebui sa fim m]ndri. Din toat aceste măsuri, România este intr-o poziție buna si are premise de a continua prin continuarea investițiilor.

Anul 2021 este un an crucial pentru Marea Neagră mai ales in contextul tranziției energetice care are loc la nivel european și în România. Aceasta este fereastra de oportunitate pe care noi o mai avem. Investițiile în Marea Neagră sunt blocate de câțiva ani și este necesară deblocarea acestora prin modificări legislative, care ar permite investiții semnificative în această zonă de 15- 16 miliarde dolari, cu un potențial imens în economie.

Sperăm să fie anul Mării Negre, nu e prea târziu sa vedem aceste modificări care sa deblocheze investițiile. Pentru investiții sunt trei elemente importante: competitivitatea - impozitarea gazelor naturale în offshore este de 5 ori mai mare decât media europeană, stabilitatea și predictibilitatea.

Adrian Boghiu: Primul șoc a fost cel psihologic. A trebuit să fim mai informați, să fim cu un pas înainte, să adaptam business-ul. Am semnat linii de credit de la acționari pentru că nu am știut care va fi amploarea crizei și cât va trebui să rezistăm. Am adoptat procedurile de colectare, a fost o efervescență și o solidaritate pe care nu am mai văzut-o, băncile și toți creditorii au venit cu soluții.

Măsurile au fost total neașteptate și cu un impact foarte mare. Noi am accesat o parte din măsuri: șomajul tehnic, finanțări în condiții avantajoase prin IMM Invest, amânarea la plată a creditelor, granturile pentru digitalizare, plata de TVA în intervale rezonabile. Cred că într-o astfel de perioadă, încercarea de consolidare fiscală prea rapidă va dăuna tocmai acestui obiectiv pe termen mediu și lung. Problema care se pune este cum valorizăm mai bine deficitul. Cred că avem o fereastră de oportunitate extraordinară de corectare a unor greșeli și să pregătim programele de investiții: dobânzile sunt mici, cele mai mici din 200 de ani și este o perioadă extraordinară de obținere de finanțare și de a o aloca corect. Lichiditatea abundă și trebuie luată pentru care este prima care dispare atunci când apar probleme. Prioritate absolute trebuie să fie creșterea absorbției fondurilor UE. Important pentru noi este ca atunci când statele își vor reveni și vor crește dobânzile să urmăm același trend și să nu rămânem descoperiți.

Dezbaterea aceasta face parte dintr-o serie de cinci evenimente pe teme esențiale pentru mediul de afaceri pe care PwC România le organizează în acest an în care aniversează 30 de ani de activitate pe piața locală. Primele trei evenimente au abordat investițiile, digitalizarea companiilor și a administrației publice, respectiv educația și forța de muncă și pot fi văzute aici, aici si aici.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.














2989 vizualizari


Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by