​Mediul de afaceri este afectat de instabilitatea legislativă persistentă din România, arată Comisia Europeană în raportul de țară făcut public miercuri. Comisia Europeană face referire la OUG 114/2018 de mai multe ori în acest raport, folosind termeni duri. Atrage atenția asupra faptului că ar putea fi afectate investițiile private în domeniile energiei și comunicațiilor, precum și capacitatea sectorului financiar de finanțare a economiei. De asemenea, critică faptul că inițiativele legislative importante sunt anunțate cu puțin timp înainte de adoptare, fără evaluări ale impactului.

GuvernulFoto: Guvern
  • Principalele critici aduse de Comisia Europeană în ceea ce privește OUG 114

De multe ori, inițiativele legislative importante sunt anunțate de guvern cu puțin timp înainte de adoptare (ca de exemplu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018), în urma consultării foarte restrânse a părților interesate relevante și în baza unor evaluări ale impactului limitate sau în lipsa unei evaluări a impactului. De asemenea, inițiativele legislative declarate anterior ca fiind neconstituționale de către Curtea Constituțională sunt repropuse frecvent într-o formă care generează și mai multe preocupări pentru investitori.

Introducerea recentă a unei taxe pe activele băncilor legată de rata interbancară (ROBOR) este de natură să limiteze marja de manevră a politicii monetare. De asemenea, poate introduce un conflict între obiectivul de menținere a stabilității prețurilor și cel de garantare a stabilității financiare.

În ultimii ani, declarațiile publice contradictorii ale autorităților cu privire la direcția anumitor reforme au contribuit la climatul general de imprevizibilitate, având posibile implicații negative pentru deciziile de investiții ale firmelor.

Investițiile ar putea fi afectate de o incertitudine din ce în ce mai mare. Nivelurile investițiilor ar putea fi influențate puternic de susceptibilitatea investițiilor private față de condițiile financiare mai dificile și de implementarea deficitară de către guvern a proiectelor incluse inițial în buget. Imprevizibilitatea persistentă a procesului de elaborare a politicilor creează un climat de instabilitate care ar putea submina încrederea întreprinderilor și ar putea împiedica luarea unor decizii în materie de investiții.

Deciziile guvernului subminează viabilitatea celui de al doilea pilon al sistemului de pensii. Modificările menționate întăresc, de asemenea, impresia generală a unui mediu legislativ imprevizibil. Câștigul bugetar pe termen scurt rezultat din reducerea probabilă a transferurilor către pilonul al doilea de pensii se va estompa pe termen lung, în timp ce veniturile din pensii vor fi mai puțin diversificate. Slăbirea celui de al doilea pilon poate împiedica dezvoltarea pieței de capital. Ieșirea probabilă de pe piață a unor fonduri de pensii din cauza măsurilor recent adoptate ar putea priva economia românească de o potențială sursă de finanțare pentru investiții, limitând astfel dezvoltarea în continuare a pieței de capital, care, în prezent, este mai curând mică și nedezvoltată.

Modificările legislative recente ar putea împiedica efectuarea de investiții în viitor în sectorul energetic. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 poate denatura piața gazelor, poate pune în pericol investițiile și poate întârzia dezvoltarea producției offshore de gaze naturale a României din Marea Neagră. De asemenea, aceasta poate împiedica dezvoltarea infrastructurii relevante pentru siguranța alimentării cu energie și solidaritatea în cadrul uniunii energetice.

Se pare că s-au anulat progresele înregistrate în vederea asigurării unor piețe competitive și lichide în conformitate cu cadrul de reglementare al UE. Acest lucru este valabil în special în cazul gazelor naturale. Modificările legislative recente (Legea privind energia electrică și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018) riscă să submineze funcționarea pieței gazelor naturale din perspectiva obiectivelor declarate, prin limitarea concurenței, descurajarea producătorilor interni și afectarea investițiilor. Acest lucru ar putea avea consecințe negative asupra producției interne de gaze naturale și asupra securității energetice pe termen lung a României și a regiunii. Alături de prevederile Legii offshore, aceste modificări legislative ar putea, de asemenea pune în pericol gazoductul bidirecțional Bulgaria-România-Ungaria-Austria (etapa 2), anulând astfel posibilitatea de a obține beneficii economice și bugetare colaterale din redevențe, de a crea locuri de muncă și de a dezvolta infrastructura în țară.

S-au înregistrat progrese limitate în punerea în aplicare a Strategiei naționale în domeniul achizițiilor publice. Trecerea la un nou sistem de achiziții publice electronice și stabilirea legislației cu privire la un organism central de achiziție care să funcționeze la nivel național sunt exemple pozitive. Cu toate acestea, unele reforme începute în temeiul planului de acțiune elaborat în contextul condiționalității ex ante pe care România trebuia să le efectueze în materie de achiziții publice și care erau relevante pentru executarea fondurilor UE au fost întrerupte și, odată cu adoptarea recentă a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018, au fost chiar anulate.

Vezi și: