Comisia Europeana a demarat investigatii legate de contractele dintre Hidroelectrica si Alro Slatina

Miercuri, 5 septembrie 2012, 17:19 Economie | Energie

Comisia Europeana a anuntat miercuri, in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (textul este atasat) ca ancheteaza acordurile pentru furnizare de electricitate intre Hidroelectrica si producatorul de aluminiu Alro Slatina si asteapta comentarii de la partile interesate.

In ianuarie 2011, Comisia a inceput o ancheta ex officio privind un potential ajutor de stat oferit prin intermediul contractului pe termen lung pentru furnizarea de energie electrica negociat direct intre producatorul roman de energie hidroelectrica Hidroelectrica S.A. si producatorul de aluminiu ALRO Slatina S.A. Contractul a fost incheiat in 2005 si modificat in mod succesiv pana in 2010.

Comisia a solicitat informatii prin scrisorile din 4 martie 2011, 16 februarie 2011 si 14 aprilie 2011. Romania a raspuns prin scrisorile din 24 martie 2011, 16 mai 2011 si 6 iunie 2011. Potentialul beneficiar al ajutorului, ALRO Slatina S.A., a prezentat observatii prin scrisorile din 30 septembrie 2011 si 9 noiembrie 2011 si prin emailurile din 29 februarie 2012 si 8 martie 2012.

ALRO Slatina este cel mai mare consumator industrial de energie electrica din Romania, iar Hidroelectrica este al doilea cel mai ieftin producator de energie electrica din Romania. Statul roman, prin Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, detine o participatie de 80,06 % in cadrul Hidroelectrica, restul de 19,94 % fiind detinut de fondul de investitii Proprietatea, precizeaza documentul.

In 2005, Hidroelectrica a incheiat cu ALRO Slatina un contract pentru furnizarea a 3 TWh/an de electricitate "in regim orar liniar" (8 760 de ore pe an). Initial contractul era in vigoare pana la 2013 si permitea o indexare periodica a pretului.

Sistemul initial de indexare a pretului, asupra caruia s-a convenit in 2005, a fost modificat de doua ori, prin actul aditional nr. 4 si prin actul aditional nr. 17 din 2010. La 1 ianuarie 2007, cand Romania a aderat la UE, pretul a fost indexat pe baza unei formule intemeiate pe costurile de productie ale Hidroelectrica, conform actului aditional nr. 4. Incepand din 2010, pretul a fost indexat pe baza unei formule intemeiate pe cotatiile aluminiului la Bursa de metale din Londra, introdusa prin actul aditional nr. 17 din 2010.

Luna trecuta, Alro a anuntat ca a incheiat negocierile cu Hidroelectrica pentru furnizalrea a 3 TWh/an de electricitate pana in 2018. Cele doua parti au cazut de acord asupra unei formule pentru pretul electricitatii baza pe mai multi factori, inclusiv cotatiile aluminiului la Bursa de metale din Londra si in piata de energie din Romania.

Pe baza informatiilor furnizate pana in prezent de Romania si de potentialul beneficiar al ajutorului, Comisia considera ca exista indicii ca, in momentul incheierii, pe 2005, contractul din 2005 ar fi putut implica un ajutor de stat si ca modificarile formulei de indexare a preturilor ar putea fi modificari substantiale ale contractului din 2005, de tipul celor care declanseaza obligatia de notificare pentru un ajutor nou.

Dat fiind ca Hidroelectrica este detinuta in mod majoritar de catre stat si potentialul ajutor ar fi asociat cu o pierdere de profit pentru Hidroelectrica, masurile ar implica resurse de stat. Pierderea de profit pentru Hidroelectrica pare, de asemenea, imputabila statului, pe baza unei serii de indicatori in conformitate cu jurisprudenta Stardust Marine.

ALRO Slatina (si, eventual, alti membrii ai grupului ALRO din Romania) par sa fi obtinut un avantaj necuvenit sub forma de energie electrica furnizata la preturi inferioare celor care ar fi fost incasate de un producator de energie electrica in conditii normale de piata, pe toata perioada 1.1.2007 - 2010 pana in prezent. In special, Hidroelectrica ar putea fi eventual obtine un profit mai ridicat decat cel obtinut din 1.1.2007 pana in prezent, pe baza contractului din 2005 si a modificarilor succesive ale acestuia.

Potentialul avantaj necuvenit in cauza, obtinut de ALRO Slatina S.A. (si posibil de alti membrii ai grupului in Romania) este selectiv, in masura in care aduce beneficii unui producator de aluminiu in dezavantajul concurentilor. Masurile sunt, de asemenea, susceptibile sa denatureze comertul intra-UE, deoarece ALRO Slatina S.A. se afla in concurenta cu ceilalti producatori europeni si isi vinde produsele pe piata europeana si mondiala.

Este putin probabil ca potentialul ajutor sa fie evaluat ca fiind compatibil cu tratatul in conformitate cu oricare dintre regulile aferente in materie de ajutor de stat, avand in vedere ca ajutoarele destinate exclusiv sa reduca costurile de exploatare care in mod normal ar trebui sa fie suportate de bugetul intreprinderii sunt, in general, interzise in UE.

"Comisia doreste sa informeze Romania ca, in urma examinarii informatiilor furnizate de autoritatile din tara dvs. cu privire la masurile mentionate mai sus, a decis sa initieze procedura oficiala de investigare prevazuta la articolul 108 alineatul (2) din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene," se arata in text.

Pe 25 aprilie, Comisia Europeana a anuntat ca a initiat cinci investigatii aprofundate distincte pentru a vedea daca Hidroelectrica a achizitionat sau a vandut energie electrica la tarife preferentiale mai multor comercianti de energie electrica, cu scopul de a favoriza beneficiarii prin reducerea costurilor lor de functionare. Comisia vrea sa stabileasca daca Hidroelectrica a subventionat in mod indirect clientii. "Hidroelectrica este controlata de catre statul roman si exista indicii potrivit carora statul ar fi influentat deciziile de a incheia aceste contracte in conditiile date", mai arata Comisia.

Practic, analizeaza daca Hidrolectrica a vandut energie sub nivelul pietei in paralel cu achizitionarea de energie la preturi peste nivelul pietei. Favorizarea acestor companii ar putea insemna incalcarea normelor UE privind ajutoarele de stat.

Premierul Victor Ponta a declarat pe 25 iulie ca Hidroelectrica a reziliat toate contractele bilaterale. In realitate, din cele 10 contracte bilaterale, au fost denuntate 6 contracte, pentru unul a fost semnat un nou acord, iar pentru celelate trei urmeaza sa fie luate decizii. Ponta a mai spus ca este o realizare prin "faptul ca nu mai pierdem peste 1,5 miliarde euro pe baza unor decizii, semnaturi ale lui Videanu".