Situatie dezastruoasa la Complexul Energetic Oltenia: De trei ani vinde energie mult sub costuri, iar planul de restructurare este incert

Joi, 25 august 2016, 21:39 Economie | Energie

​Complexul Energetic Oltenia (CEO) vinde de trei ani energie la preturi mult sub costurile de productie, potrivit unor documente care reprezinta planul de restructurare pana in 2020 si planul de disponibilizare pe 2016-2017, obtinute de HotNews.ro. Este o realitate bine cunoscuta la nivelul companiei, insa negata oficial. Aceasta societate de stat cu peste 15.000 de angajati se afla intr-o situatie dezastruoasa de trei ani si, in ciuda asigurarilor date de actualul Guvern ca lucrurile vor fi schimbate, merge din rau in mai rau. Este in continuare pe pierderi, datoriile se acumuleaza, iar din luna iulie este haos la nivel de management. Guvernul evita a ia masuri curajoase pentru a scoate compania de sub influenta grupurilor de interese locale, de teama ca ar putea provoca tensiuni la nivelul judetului Gorj. Iar planul de disponibilizare prevede masuri, insa pentru unele dintre ele nu sunt prezentate calcule exacte si termene de implementare.

• In primavara, Consiliul de Supraveghere a incercat sa ia decizia mutarii sediului companiei de la Targu Jiu la Bucuresti. Prin aceasta mutare se urmarea scoaterea companiei de sub influenta grupurilor de interese locale. In plus, dupa mutarea sediului ar fost mult mai usor de numit manageri profesionisti, potrivit unor surse guvernamentale. Insa, politicienii gorjeni si sindicatele s-au opus acestei intentii, amenintand cu motiuni in Parlament si cu proteste in strada, dupa caz. In aceste conditii, decizia a fost retrasa. Guvernul nu a dorit sa-si asume eventuale tensiuni sociale si/sau consecinte de ordin politic, potrivit surselor guvernamentale.
• In acest moment, la conducerea companiei se afla  manageri interimari, unii cu probleme penale, carora li s-a cerut demisia in urma cu o luna. Dar acestia nu au demisionat, fiind pastrati in continuare. Consiliul de Supraveghere al Complexului Energetic Oltenia, interimar la randul sau si cu o componenta incompleta, a cerut membrilor Directoratului companiei, la sfarsitul lunii iulie, sa-si prezinte demisiile. Doi dintre membrii directoratului, Daniel Antonie si Laurentiu Ciobotarica, sunt trimisi in judecata de DNA pentru abuz in serviciu. Unul singur din directorat, Adrian Mircea Teodorescu, a fost schimbat. In locul sau a venit o persoana cu un CV straniu, Klaus Leiders, cetatean german care a lucrat in Coreea de Nord, China si Rusia. Potrivit surselor guvernamentale, sunt greu de adus manageri profesionisti la CEO, deoarece sunt prea putini cei care sa-si asume batalii dure cu sindicatele de la companie si cu grupurile locale de interese, care graviteaza in jurul ei.
  

Planul de disponibilizare a fost aprobat in sedinta AGA din 11 iulie 2016, insa din documentul publicat pe site-ul companiei lipsesc exact cifrele care arata costurile de productie pe MWh de energie si pe tona de carbune. Vezi pe site-ul CE Oltenia comparativ cu poza atasata.

Mai exact, in documentul obtinut de HotNews.ro se arata ca in 2013 costul unitar de productie a energiei electrice a fost de 219 lei/MWh, in conditiile in care pretul mediu de vanzare, fara Tg, era de 196,2 lei/MWh. In 2014 costul de productie era de 208 lei/MWh, in timp ce pretul mediu de vanzare era de 172,8 lei/MWh. In 2015, costul de productie era de 191 lei/MWh, in timp ce pretul mediu de vanzare era de 172,3 lei/MWh. Cam la acelasi nivel se situeaza si acum. Costurile au scazut de la an, insa nu in ritmul reducerii preturilor. Astfel, s-a ajuns in situatia ca in 2014, compania sa inregistreze o pierdere de aproape 700 milioane lei, iar in 2015 de aproape un miliard de lei.

Nici in 2016 nu este mai bine, fiind inregistrata pe primul semestru o pierdere financiara de 138,2 milioane de lei. Spre deosebire de alti ani, a inceput sa acumuleze si datorii la stat, inregistrand 67 milioane de lei la sfarsitul primului semestru. Cu toate acestea, ar fi vizat un profit brut de 600.000 lei pentru 2016.

Intrebat de HotNews.ro asupra acestui aspect, seful interimar al Directoratului companiei, Ionel Ilie, neaga faptul ca a fost vanduta energie sub costurile de productie. Ilie sustine ca societatea nu a vandut niciodata sub costuri, iar pierderile uriase sunt cauzate de constituirea unor provizioane. HotNews.ro i-a solicitat si fostului manager Laurentiu Ciurel sa comenteze, insa acesta nu a raspuns. De asemenea, a fost solicitat un punct de vedere si Ministerului Energiei, care pana in acest moment nu a fost transmis. HotNews.ro a aratat inca din 2014 ca societatea vinde in pierdere. Vezi aici. Si atunci compania a negat vanzarile sub costuri. Vezi aici.

• Contractele cu tertii, in continuare protejate
  

In primavara, conducerea companiei a elaborat un plan de restructurare pentru perioada 2016-2020. Este un plan care se bazeaza in special pe disponbilizarea a circa 5.300 de persoane pana in 2020, dintre care 2.000 in 2016 si 2.000 in 2020. Adica, de la 15.139 angajati cati erau in mai 2016 sa se ajunga la 10.030 de oameni in 2020. Si in 2015 au fost facute restructurari, 2000 de persoane fiind disponibilizate, iar alte 1.000 fiind externalizate. Cu toate acestea, in lipsa unor masuri majore de eficientizare, compania a inregistrat o pierdere uriasa de aproape 1 miliard de lei.

Apoi, in iulie, actionarii CE Oltenia au aprobat un plan de disponibilizare a 4.000 de oameni, din care 2.000 in 2016 si 2.000 in 2017. In ultima sedinta, Guvernul a aprobat alocarea a 12,3 milioane lei pentru plata venitului lunar de completare pentru cele 2.000 de persoane care ar urma sa fie disponibilizate in acest an. Pe langa aceste venituri de completare, planul prevede si plati compensatorii, suportate de catre companie, ceea ce reprezinta o problema. Insa, planul ridica si alte probleme. Este prevazuta externalizarea activităţii de vulcanizări de la nivelul Diviziei Miniere, urmand sa fie disponibilizate 388 persoane. Nu este mentionat in plan ce va face apoi CEO. Va incheia contracte pentru activitatea de vulcanizare cu firme private? Cat vor costa aceste contracte?

De asemenea, pentru eficientizare este prevazuta reducerea cheltuielilor cu terţii (reparaţii, transport, prestaţii cu utilaje, servicii de deservire generală, servicii medicale, pază etc), urmand sa fie renegociate contractele. Nu este clar cand va incepe renegocierea contractelor. Nu este clar nici daca se vor obtine rezultatele scontate, adica reducerea cheltuielilor cu 50 milioane lei în anul 2016, respectiv 41,3 milioane lei în anul 2017. Prea putin fata de estimarile privind cheltuielile cu serviciile executate de terti, prevazute in estimarile privind bugetele de venituri si cheltuieli din perioada 2016-2020. De exemplu, doar pentru serviciile cu paza sunt estimate cheltuieli de 16,38 milioane de lei in 2016, urmand sa scada usor pana la 14,8 milioane de lei in 2020. In 2015 s-a incercat internalizarea acestui serviciu, avand in vedere personalul excedentar al companiei. Insa, in decembrie 2015 s-a revenit la contracte cu terti. De asemenea, sunt mentinute cheltuieli cu reclama si publicitate de 493 mii lei in fiecare an. Nu este clar pentru ce este necesara reclama. Cheltuielile cu bunurile si serviciile sunt estimate la 1,48 miliarde lei in 2015, din cheltuieli totale de 3,6 miliarde, si de 1,49 miliarde lei in 2016 dintr-un total de 3,5 miliarde.

In general, planul de restructurare pare optimist, insa chiar daca a fost elaborat in urma cu aproape jumatate de an, nici pana acum nu a fost aplicat. Conducerea companiei considera necesara redimensionarea capacitatilor de productie. In acest sens, prin acest plan de restructurare se va reduce capacitatea de productie cu 10%, in activitatea energetica, si cu 20% in activitatea miniera. De asemenea, pentru perioada 2016-2020, compania isi propune un program de investitii de aproximativ 3,42 miliarde de lei, din care 0,9 miliarde de lei reprezinta rambursari rate de credit. Programul va fi finantat aproape integral din surse proprii.

• La ce modificari legislative se gandeste conducerea companiei?
  

Conducerea companiei se mai gandeste si la modificarea unor prevederi legislative. De exemplu, modificarea OUG 107/2002 privind sistemul de plata al apei prelevate, astfel incat sa fie platita apa efectiv consumata in procesul tehnologic.

Se mai vorbeste de demersuri pentru modificarea Ordinului ANRE 89/2015 privind aprobarea tarifelor zonale aferente serviciului de transport pentru introducerea de energie electrica in retea (Tg). Practic, se doreste eliminarea tarifului zonal practicat de Transelectrica pentru zona Olteniei. Insa aici se pune problema concurentei.

Conducerea societatii mai doreste si modificarea HG 495/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat privind exceptarea unor caegorii de consumatori finali de la plata certificatelor verzi. Vor fi facute demersuri catre Ministerul Economiei pentru realizarea unor interventii pe langa Comisia Europeana, in sensul acordarii ajutorului de stat si pentru activitatea de extractie a lignitului. Astfel, aceasta masura ramane incerta.

Cum a ajuns CE Oltenia in situatia dezastruoasa de acum? Conducerea companiei da vina, in special, pe factori externi, de piata. Nu sunt pomenite deloc contractele paguboase incheiate de-a lungul anilor de catre companie.

Conducerea societatii considera ca in urma aplicarii planului, costul unitar pe MW ar urma sa scada la 176,1 in 2016, la 171,38 lei in 2017, la 166,62 lei in 2018, la 164,7 lei in 2019 si la 161,8 lei in 2020, in conditiile in care pretul de vanzare a energiei ar fi in jur de 170 lei/MWh.

 Complexul Energetic Oltenia este controlat de Ministerul Energiei, care detine 77,1% din actiuni, urmat de Fondul Proprietate cu 21,5%, restul participatiilor aflandu-se la Societatea pentru Inchiderea- Conservarea Minelor si Electrocentrale Grup.

Desi in perioada 2016-2017 costul de productie este mai mare decat pretul de vanzare, sunt estimate profituri. Compania sustine ca aceasta situatie ar urma sa fie generata de realizarea de alte venituri: venituri din servicii tehnologice de sistem, venituri din cogenerare, venituri din vanzarea energiei termice, venituri din vanzarea carbunelui, venituri din subventii pentru investitii.