Exportul gazelor din România în Ucraina prezintă mare interes, motiv pentru care 11 companii și-au exprimat intenția în acest sens, în cadrul unei proceduri de evaluare a cererii pieţei pentru această rută. "11 companii de top din Europa şi Ucraina şi-au exprimat interesul în transportul de gaze naturale din România în Ucraina pentru o capacitate totală de până la 10 miliarde metri cubi pe an, adică de două ori mai mult decât capacitatea conductei", a informat Ukrtransgaz, potrivit Interfax, citat de Agerpres. Pentru ca acest export să fie posibil, compania românească Transgaz va trebui să realizeze investiții pentru transportul gazelor din Marea Neagră până la conductele care formează coridorul Trans-Balkan. Adică până la conductele de tranzit existente Isaccea (la granița cu Ucraina)- Negru Vodă (la granița cu Bulgaria).
De asemenea, trebuie făcute investiții și în punctele de interconectare dintre România și Ucraina.
Ukrtransgaz susține că va fi posibil transportul de gaze via Trans-Balkan în 2020, după ce va expira actualul contract pentru tranzitul gazelor naturale încheiat cu grupul rus Gazprom.
Trans-Balkan este o sursă alternativă pentru livrarea de gaze naturale în Ucraina, ţinând cont de lansarea gazoductului TANAP, a terminalelor de gaze lichefiate din Grecia şi Turcia precum şi a perspectivelor privind creşterea producţiei de gaze naturale în platoul românesc al Mării Negre.
"Planul de dezvoltare pe 10 ani al companiei SNTGN Transgaz SA include un proiect de conectare a sistemului naţional de transport al gazelor naturale din România cu zăcămintele de gaze offshore româneşti şi conducta Transit-1 (una din cele trei conducte care formează sistemul Trans-Balkan). De asemenea, operatorii sistemelor de transport al gazelor naturale din România şi Ucraina au aprobat reconstrucţia staţiei de măsurare Isaccea-1, care va îmbunătăţi acurateţea măsurării gazelor şi va permite posibilitatea livrărilor în ambele direcţii", mai arată Ukrtransgaz.
În următoarea etapă, Ukrtransgaz va stabili parametrii tehnici şi intenţionează să organizeze o procedură fermă de alocare de capacitate (Open Season). Noi capacităţi pentru această direcţie vor fi puse la dispoziţia participanţilor de pe piaţă începând cu 2020.
Coridorul trans-balcanic a fost utilizat pentru a furniza gaze provenite din Rusia în sudul Europei și în Turcia, prin Ucraina și România, potrivi ICIS.com.
Cu toate acestea, contractul de tranzit pe conducta Transit 1 la punctul de interconectare Isaccea 1-Orlovka a expirat în 2016.
Aceasta înseamnă că, în urma unor investiții minore, infrastructura existentă ar putea fi utilizată pentru a stabili un coridor bidirecțional nord-sud, care ar permite companiilor care explorează gaze în zona românească din Marea Neagră să exporte către Ucraina, mai arată ICIS.
Reamintim că inclusiv reprezentanți ai OMV Petrom au dat de înțeles recent că iau în calcul utilizarea conductelor de tranzit. OMV Petrom se va "intepa" la conductele de tranzit. "Toate variantele sunt pe masa(...) , inclusiv interconectarile la tranzit", a declarat în februarie Lacramioara Diaconu, director în cadrul OMV Petrom. Declarația a fost făcută în contextul anunțului că a pierdut licitația pentru rezervarea capacității de transport al gazelor către Ungaria prin BRUA. Precizăm că acea licitație a fost câștigată de două companii ungare. Deși nu există un anunț oficial în acest sens, neoficial BRUA a fost scoasă din calcul pentru transportul gazelor din Marea Neagră prin BRUA.
În aceste condiții, conductele de tranzit ar reprezenta cea mai ușoară și mai ieftină rută pentru exportul gazelor naturale românești către Ucraina și în continuare spre piețele din Europa Centrală, deoarece conducta se află foarte aproape de coasta Mării Negre, mai precizează ICIS.
De asemenea, ar permite Ucrainei să rămână un important coridor de tranzit pentru Europa după expirarea în 2019 a contractului cu Gazprom.
De asemenea, conductele de tranzit ar putea fi folosite și pentru exportul gazelor spre Bulgaria.
Tranzitul este asigurat din Isaccea (la granita cu Ucraina) pana in Negru Voda (la granita cu Bulgaria) prin trei conducte: una cu o capacitate de 8 miliarde de metri cubi pe an, iar celelalte doua cu capacitati de 10 miliarde metri cubi pe an. Desi ajunge la 28 de miliarde de metri cubi pe an de gaze, capacitatea de tranzit a fost folosita pana de curand in exclusivitate doar de Gazprom, in baza unor conventii semnate in 1986 si 1996 cu Federatia Rusa. Aceste acorduri au expirat in 2015 si 2016, Transgaz, proprietarul conductelor, fiind obligat sa organizeze licitatii pentru rezervarea de capacitati. Prin aceste conducte, gazele ajung in Bulgaria, Macedonia, Turcia si Grecia. Conventiile vizau doar doua dintre conducte, una dintre ele fiind pentru Bulgaria (Tranzit I), iar celalata pentru Romania (Tranzit II). Pentru a treia (Tranzit III), contractul de tranzit este incheiat pana in 2023.
Deja o decizie de a utiliza Tranzit I a fost luata de un alt investitor in Marea Neagra, Black Sea Oil & Gas. Acesta este deja in faza de finalizare a proiectului si probabil vor intra in faza de dezvoltare a proiectului. Black Sea Oil & Gas ar putea produce in 2020 aproximativ 1 miliard de metri cubi perimetrele Midia si Pelican.
5
7
