Sectorul energiei electrice din România are posibilități de finanțare mai mari ca oricând, motiv pentru care sunt în pregătire foarte multe proiecte de dezvoltare a noi capacități de producție. În acest context, prinde tot mai mult contur și un proiect care vizează exportul unor cantități mari de energie: Interconectorul de Înaltă Tensiune în Curent Continuu (HVDC) de 5.000 MW, care va traversa România până în anul 2030, de la est la vest. Toată această dezvoltare are loc în lipsa unei strategii energetice naționale, fapt care poate crea premisele unei evoluții haotice a sectorului energetic.

ElectricitateFoto: HotNews / Claudia Pirvoiu

• Pe de o parte, sporește capacitatea de producție a energiei electrice, în timp ce scade consumul. Aceasta înseamnă o creștere a nevoii de export. În acest moment, capacitatea de export este undeva în jurul a 3.000 MW. Așa a apărut proiectul privind Interconectorul de Înaltă Tensiune în Curent Continuu (HVDC) de 5.000 MW, pentru care au loc frecvent întâlniri între reprezentanții conducerii companiilor Transelectrica, Taqa, Meridiam, Fluor și E-Infra.
• Pe de altă parte, așa cum HotNews.ro a arătat deja, s-ar putea dubla necesarul de consum al gazelor naturale, ceea ce înseamnă creșterea nevoii de importuri. Aceasta în condițiile în care la nivelul UE, gazul este considerat combustibil de tranziție către energia verde.
• Mai simplu spus, vom avea prea multă electricitate, care va trebui exportată, și prea puține gaze, care vor trebui importate.

Niciun proiect de strategie energetică nu reușește să ajungă la final

România nu are o strategie energetică actualizată, ultima fiind realizată în 2007, fiind cu mult depășită de viziunea și ultimele reglementări europene. Au existat câteva tentative, la nivelul Ministerului Energiei, de realizare a unei strategii naționale, însă nu au depășit stadiul de proiect, ultimul blocându-se la Ministerul Mediului. Nu există oficial al Ministerului Energiei care să nu vorbească, ori de câte ori are ocazia, despre nevoia unei strategii, însă până la realizarea uneia este cale neclar de lungă.

„Am spus că România este în pragul unei revoluţii energetice - şi cred lucrul acesta. Pentru asta avem nevoie, pe de o parte, de o viziune - şi o avem. Este definită în Planul Naţional Integrat pentru Energie şi Schimbări Climatice (PNIESC), iar în paralel lucrăm la o strategie energetică pentru România, pentru că cele două nu se exclud. Din contră, reglementările europene ne spun că pentru a actualiza PNIESC-ul sau pentru a avea un PNIESC ar trebui să plecăm de la o strategie. Asta este ordinea firească a lucrurilor”, a declarat, recent, Sebastian Burduja, la conferinţa „Energia în priză”, potrivit Agerpres.

În ciuda faptului că lipsește o strategie națională, oficialii Guvernului vorbesc despre faptul că România va ajunge hub energetic pentru Europa. ”Interconectorul de Înaltă Tensiune în Curent Continuu (HVDC) 5000 MW va asigura evacuarea unor cantități foarte mari de energie verde, oferind României și regiunii posibilitatea de a-și exploata importantele resurse de energie din zona Mării Negre, iar Europei una din cele mai mari surse de energie verde, prin coridorul România – Ungaria – Austria – Germania. Cu resursele energetice din Bazinul Mării Negre și interconexiunile cu țările riverane Mării Negre, România va deveni un hub energetic pentru întreaga Europă", spunea în iunie ministrul Burduja.

De la panouri fotovoltaice pe case până la eoliene în Marea Neagră și mari centrale electrice pe gaze

Dar ce înseamnă revoluția energetică în opinia ministrului? Acesta a vorbit vinerea trecută, în cadrul unei conferințe de la Berlin, despre contracte pentru diferență care vor fi scoase la licitație, până la finalul anului, fiind vizate proiecte privind producerea de energie eoliană și solară onshore.

Schema contractelor pentru diferență (CfD) va implica două runde de licitații, prima la finalul anului, fiecare cu oferte separate pentru tehnologiile de producere de energie eligibile - eoliană onshore și solar fotovoltaică - cu o capacitate totală de 5.000 MW.

Burduja a mai vorbit și despre energia eoliană offshore, legislația urmând să fie aprobată de Guvern în perioada imediat următoare și apoi trimisă în Parlament. "Până la sfârșitul acestui an ar trebui să avem o lege pentru energia eoliană offshore și potențialul acesteia din Marea Neagră", a spus Burduja.

Până în 2035, România ar putea avea instalaţi 3 GW (3.000 MW) în proiecte de energie eoliană în Marea Neagră, potrivit expunerii de motive care însoțește proiectul de lege pentru exploatarea energiei eoliene offshore.

Ministrul a mai vorbit și despre faptul că "vom avea reactoare nucleare suplimentare". Reamintim că România, prin intermediul companiei de proiect RoPower, fondată de Nuclearelectrica și Nova Power & Gas (parte a grupului E-Infra), este prima țară din Europa și a doua din lume, după Statele Unite, care implementează tehnologia SMR a NuScale, cu o centrală cu 6 module și o capacitate instalată de 462 MW.

Însă, pe lângă aceste proiecte, există multe altele care vor beneficia de bani din PNRR și din Fondul pentru Modernizare. Peste 16 miliarde de euro ar putea fi puși la dispoziție din Fondul pentru Modernizare, până în 2030, și 1,62 miliarde de euro, fără TVA, din PNRR, sumă care trebuie utilizată până la 30 iunie 2026. Banii sunt folosiți în special pentru asigurarea tranziției verzi, prin promovarea producției de energie electrică din surse regenerabile, a eficienței energetice și a noilor tehnologii.

În ultimul an și jumătate, sectorul energetic a început să fie inundat de investiții în energia regenerabilă, mai ales pe zona de fotovoltaice, chiar și prin instalarea de panouri solare. De altfel, distribuitorii de energie chiar se plâng că din cauza avalanșelor de racordări se pot produce dezechilibre în rețeaua energetică, insuficient dezvoltată pentru a primi brusc cantități prea mari de energie. Fenomenul instalării de panouri fotovoltaice de către prosumatori a luat o așa de mare amploare, încât anul viitor am putea avea o putere instalată de 2.000 MW, aproape cât trei reactoare nucleare de la Cernavodă. Deja, autoritățile se gândesc la impunerea unui prag pentru capacitatea panourilor fotovoltaice instalate de prosumatori.

În plină avalanșă de proiecte pe energie verde, apar și cele care vor folosi un combusibil de tranziție: gazul natural. Mai exact, în România se construiesc centrale electrice pe gaze de mari capacități. Noua termocentrală de la Mintia, care urmează să fie construită de investitorul Mass Global Energy Rom, va avea 1.500 MW. Centrala de la Iernut, cu o capacitate de 430 MW, ar trebui finalizată până în decembrie 2024 de către spaniolii de la Duro Felguera. Centralele de la Turceni și Ișalnița vor avea 475 MW, respectiv 850 MW, proiectele fiind trecute în planul de restructurare al Complexului Energetic Oltenia, care trebuie să renunțe, treptat, la producția de energie pe cărbune.

Cum crește necesarul de gaze, deși politicile europene vizează o scădere pe termen lung

Construirea unor mari centrale electrice pe gaze, repornirea producției de îngrășăminte chimice și extinderea rețelelor de distribuție arată că necesarul de consum al gazelor s-ar putea dubla în următorii câțiva ani.

În condițiile în care gazul a fost declarat combustibil de tranziție, ne-am aștepta ca investițiile în capacități mari consumatoare de gaze pe termen lung să fie mai temperate. În schimb, în România se construiesc centrale electrice pe gaze de mari capacități și se extind rețelele de gaze.

Ion Sterian, directorul general al Transgaz, a declarat în mai multe rânduri că începând cu 2027-2028, necesarul de consum se va dubla, ajungând până la circa 20 miliarde metri cubi, și că nu vor fi suficiente gazele din Marea Neagră pentru a-l acoperi. Astfel, România va fi forțată să importe gaze, cel mai probabil prin terminalele LNG din Turcia și Grecia.

În 4-5 ani, nici gazele din Marea Neagră nu vor satisface necesarul românesc, a declarat, recent, Ion Sterian, la “Simpozionul Român al Energiei – SIREN 2023”. Consumul este de circa 11-12 miliarde de metri cubi anual, însă la aceste cantități se vor adăuga cele necesare funcționarii centralelor pe gaze. Ion Sterian spune că la Mintia vor fi necesare 2,5 miliarde metri cubi, la Iernut circa 1 miliard metri cubi, iar la Ișalnița și Turceni în jur 1,5 miliarde metri cubi.

În plus, zilele trecute, combinatul chimic Azomureș și-a reluat producția de îngrășăminte la 50% din capacitatea totală. Într-un an, în condițiile unei funcționări normale, combinatul poate consuma circa 1,2 miliarde metri cubi.

Alte 3-4 miliarde de metri cubi ar mai fi necesare pentru noile racordări la gaze ale unor localităţi, în urma extinderii rețelei, mai ales prin programul guvernamental Anghel Saligny.