Actorii de pe piața energetică din România au constatat cu surprindere că pe site-ul Comisiei Europene se află un draft al Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2023-2030 - PNIESC (forma revizuită). Este o surpriză în condițiile în care acest document nu s-a aflat în dezbatere publică în România. Ce conține acest document care este, de fapt, o strategie privind energia regenerabilă și schimbările climatice. Este cel mai important document pentru sectorul energetic din România, în condițiile în care nu avem o strategie națională.
Câteva ținte privind reducerea emisiilor de dioxid de carbon
Ținta de reducere a emisiilor de dioxid de carbon pentru România este stabilită la 78% până în 2030, comparativ cu nivelul din 1990. Ținta a fost deja îndeplinită, în condițiile în care s-a ajuns la o reducere de 79% în 2019, existând o proiecție de scădere cu 94% până în 2025 și cu 100% până în 2050.
În sectorul energetic este vizată o reducere cu 87% a emisiilor de dioxid de carbon, în primul rând prin închiderea minelor și a centralelor pe cărbune și extinderea capacităților de energie regenerabilă.
În sectorul transporturilor, se urmărește o creștere cu cel mult 41% a emisiilor de dioxid de carbon, în primul rând prin promovarea de vehicule hibride și electrice.
În sectorul clădirilor este vizată o reducere cu 2% a emisiilor dioxid de carbon prin îmbunătățirea performanței clădirilor, o metodă fiind creșterea utilizării pompelor de căldură.
În sectorul industriei, ținta este o reducere cu 77% a emisiilor de dioxid de carbon, obținută în principal prin înlocuirea combustibililor fosili cu surse regenerabile și creșterea eficienței tehnologiei.
În agricultură, este urmărită o reducere de 47% a emisiilor de dioxid de carbon
Managamentul deșeurilor: Este vizată o reducere cu 30% a emisiilor prin reducerea deșeurilor, reutilizare și reciclare.
Pompele de căldură vor înlocui biomasa
Obiectivul României este de a atinge cel puțin 34% surse regenerabile în consumul final brut de energie până în 2030. Proiecțiile indică faptul că până în 2025, acest procent va ajunge la 32%. Au crescut, în special, capacitățile de producere a energiei eoliene și solare. Însă, o contribuție va fi adusă și de pompele de căldură pentru încălzire și răcire.
În ceea ce privește ponderea regenerabilor în sectorul transporturilor, aceasta va ajunge la 29,8% în 2030.
Producția de energie electrică din surse regenerabile va crește până la 55,8% în 2030, ca urmare a construirii de noi capacități eoliene și solare. De asemenea, ponderea surselor regenerabile în sectorul de încălzire și răcire va crește ușor, ajungând la 36,3% în 2030. Deși biomasa este considerată sursă regenerabilă, consumul va fi redus din cauza consecinţelor negative asupra calităţii aerului. Soba cu biomasă va fi înlocuită în principal prin pompe de căldură, care sunt considerate de asemenea tehnologie regenerabilă.
Pe principiul creșterii eficienței energetice, obiectivul României până în 2030 este o reducere remarcabilă de 46% a consumului de energie primară și reducerea cu 45% a consumului final de energie. Până în 2050, România își propune să-și scadă consumul de energie primară cu 52%, iar consumul final de energie cu 59%.
Baterii de cel puțin 480 MWh până în 2025
Pentru producerea de energie electrică, scopul este diversificarea surselor și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Ținta pentru 2030 este pentru a atinge o capacitate instalată de 30,4 GW, cu aproximativ 76% provenind din surse regenerabile.
Planul include, de asemenea, construirea de noi capacități nucleare și pe gaze natural, cu importuri sub 5%.
Aprovizionarea cu gaze naturale: România își îmbunătățește în mod activ rețeaua de transport a gazelor naturale, inclusiv interconexiuni, pentru a diversifica aprovizionarea și a reduce dependența de Rusia. Aceasta presupune participarea la diverse proiecte, precum BRUA, Eastring, RO-HU – Faza a doua, și CESEC.
România încearcă să-și reducă dependența de importuri de țiței, combustibili fosili și gaze naturale până în 2030 prin electrificare, închiderea centralelor pe cărbune și prin diversificarea surselor de aprovizionare.
România este preocupată de soluții privind stocarea energiei, vizând în special utilizarea bateriilor, cu un obiectiv de cel puțin 480 MWh până în 2025. Un alt interes este pentru tehnologia pe hidrogen.
Sursa: Fleig / Eibner-Pressefoto / imago stock&people / Profimedia
9
31
