Mai multe organizații de mediu, 2Celsius, Bankwatch, Declic, Greenpeace și WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură), acuză Ministerul Energiei că a pus în dezbatere publică planul din domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice, PNIESC, fără să anunțe acest lucru, chiar înainte de Crăciun, cu termen până pe 21 ianuarie. Mai mult, documentul a fost publicat pe site-ul Ministerului Energiei la capitolul „despre noi”, și nu în secțiunea dedicată transparenței publice. Reamintim că proiectul de PNIESC a fost criticat dur de Comisia Europeană deoarece este lipsit de măsuri și informații, iar obiectivele sunt slabe.
Comisia Europeană s-a mai arătat nemulțumită și de faptul că România a depus proiectul pe 31 octombrie 2023, cu trei luni întârziere, motiv pentru care autoritățile de la Bruxelles "au avut timp limitat pentru a-și întocmi evaluarea" și a face recomandări de îmbunătățire.
În termen de șase luni, până pe 30 iunie 2024, PNIESC trebuie să ajungă la forma finală, timp în care autoritățile române, în special Ministerul Energiei, trebuie să clarifice aspectele cerute de Comisia Europeană și să țină cont de recomandări.
Organizațiile de mediu cer termen mai lung pentru consultări
Organizațiile de mediu cer Ministerului Energiei să prelungească perioada consultărilor publice. O astfel de solicitare a fost trimisă și către cabinetul ministrului Sebastian Burduja.
Consultările cu societatea civilă sunt extrem de importante, având în vedere criticile aduse de Comisia Europeană, referitoare la energia din surse regenerabile, unde ținta asumată de România prin PNIESC este de doar 34% în consumul final brut de energie până în 2030. Această țintă este sub cota de 41% rezultată din formula din anexa II la Regulamentul (UE) 2018/1999 privind guvernanța uniunii energetice și acțiunile climatice. În plus, Guvernul nu a propus măsuri concrete pentru reducerea utilizării gazului fosil și eliminarea treptată a subvențiilor pentru combustibili fosili. Traiectoria către care se îndreaptă România de fapt este de creștere a cantității de gaze și petrol utilizate, lucru ce ar putea să nu fie compatibil cu obiectivele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, precizează organizațiile de mediu.
Acestea spun că lipsesc informații despre cum planifică România să reducă sărăcia energetică și să încurajeze tranziția justă la o economie cu emisii scăzute de CO2, atât din perspectiva unor planuri concrete, cât și a finanțării.
Planul a fost publicat într-o secțiune a site-ului Ministerului Energiei unde nu se publică de obicei anunțuri sau decizii administrative, iar anunțul nu a fost publicat în mass-media, așa cum indică legea transparenței decizionale, acuză organizațiile de mediu.
În același timp, Ministerul Energiei a demarat și procedura pentru obținerea avizului de mediu pentru PNIESC, însă anunțul se regăsește în aceeași secțiune a site-ului, și nu pe pagina Ministerului Mediului, cum ar fi trebuit. În acest caz, anunțul a fost făcut într-o singură publicație online, o singură dată, contrar obligațiilor prevăzute de legislație.
ONG-urile semnatare cer Ministerului Energiei și organizarea unei dezbateri publice la care să poată avea acces toate persoanele interesate.
Criticile Comisiei, foarte pe scurt:
- În ceea ce privește energia regenerabilă, în proiectul PNIESC lipsesc informații cu privire la măsurile pe care România plănuiește să le adopte
- Lipsesc proiecțiile privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și captarea carbonului
- Din document lipsesc obiective și politici ambițioase legate de stocarea energiei
- Nu există obiective concrete și măsuri de finanțare pentru sprijinirea cercetării și inovării în domeniul tehnologiilor de energie curată
- Nu sunt prezentate măsuri concrete privind tranziția climatică și energetică și nici sursele de finanțare
Proiectul PNIESC se referă la țintele revizuite privind energia și clima convenite recent în cadrul pachetului „Fit for 55” și planului REPowerEU.
Reamintim că actorii de pe piața energetică din România au constatat cu surprindere, în luna noiembrie, că pe site-ul Comisiei Europene se află un draft al PNIESC, în condițiile în care documentul nu s-a aflat în dezbatere publică în România.
3
2
