Costul inflației pentru o familie medie din România (doi adulți și un adolescent) este de circa 250 de lei lunar, fiind evident diferit în cazul în care familia e compusă din șomeri, salariați sau pensionari. În cazul unei familii de salariați, costurile urcă la aproape 300 de lei (pentru același coș de produse), inflația ”costând”diferit în mediul urban și cel rural.
Datele au la bază structura coșului de consum calculată de INS (pe baza Anchetei Bugetelor de Familie), aplicând indicii prețurilor de consum pentru fiecare categorie de produse în parte.
Potrivit INS, cheltuielile unei familii cu mărfurile alimentare, nealimentare și cu plata serviciilor sunt următoarele:
Cheltuielile de mai sus reprezintă medii lunare /persoană și sunt exprimate în lei.
E drept, în calcule am luat cele mai recente date transmise de INS privind inflația, dar prețurile sunt în continuă schimbare, iar datele de luna viitoare ar putea însemna costuri mai ample cu inflația.
După aplicarea coeficienților de inflație, noile cheltuieli lunare/persoană sunt:
Diferențele (plusul de cheltuieli lunare exprimate în lei/lună/persoană) sunt:
Dacă în familie sunt 4 membri, înmulțiți cu 4 rezultatul veți afla costul lunar al inflației în cazul unei familii de 4 persoane.De asemenea, am presupus că nivelul taxelor/impozitelor rămâne constant, la fel ca și contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii.
În SUA, costul mediu lunar al inflației este de circa 280 de dolari pe lună, potrivit Wall Street Journal,(poate necesita abonament) dar americanii au obiceiuri de consum diferite.
Scumpirile la legume, fructe, ouă (LFO) se vor apropia de 12% în primul trimestru al anului, potrivit Raportului privind inflația, publicat vineri de Banca Națională. De asemenea, se vor manifesta în continuare presiuni inflaționiste pe segmentul energiei (inclusiv în cazul combustibililor, pe fondul evoluției cotațiilor globale ale țițeiului). Din aprilie, după încheierea perioadei de aplicare a măsurilor de sprijin prevăzute în legislație, prognoza este grevată de incertitudini majore (legate de prețurile la energie). Inflația va ajunge la două cifre în lunile următoare, cel mai mare nivel din ultimii 18 ani. Din 2004 încoace, inflația nu a depășit două cifre în România (atunci era 11,9%).
Atunci când Isărescu și ceilalți membri ai CA din BNR cresc dobânda cheie de teama inflației, trebuie spus că Inflația reprezintă de fapt Marea Necunoscută a Băncilor Centrale. De multe ori, aceste bănci centrale conduc în orb bătălia cu inflația. Daniel Tarullo,fost membru al boardului FED, într-un mesaj transmis către Brookings Institution în octombrie 2017 (după ce demisionase) admitea că nu există o teorie a dinamicii inflației care să funcționeze suficient de bine pentru a putea fi utilizată în timp real de politica monetară.
Imaginați-vă Banca Centrală ca pe un bucătar care stă cu mâna pe butonul care reglează nivelul flăcării gazului de sub oală. Dacă economia nu reacționează, bucătarul face flacăra mai mare. Dacă economia dă în clocot, dă flacăra la mai mic. Numai că apare și aici o problemă: în oală ai și carne și cartofi și ceapă. Unele fierb mai repede decât altele iar o flacără mică (sau mare) le ajută pe unele dar le face praf pe altele. Exact ca în domeniul prețurilor. Prețurile nu se mișcă la unison!
În plus, inflația e resimțită diferit de fiecare dintre noi. Pentru o pensionară, inflația resimțită e mai mare decât cea oficială, în vreme ce pentru cei cu venituri mari, inflația resimțită e mai mică. Depinde de care parte a ușii te afli, cum ar spune cineva.
Vorbim despre inflație ca despre un număr unic care se aplică întregii economii. Dar fiecare dintre noi resimte altfel creșterile de prețuri, din simplul motiv că fiecare cheltuim banii pe lucruri diferite. Prețul țigărilor este foarte important pentru fumători; prețul scutecelor îi afectează mai ales pe cei care au copii mici, iar prețul benzinei reprezintă un cost semnificativ pentru un locuitor din Voluntari care face zilnic naveta în Capitală.
4
10
