România a înregistrat un deficit bugetar de 38,6 miliarde lei în primele 7 luni din acest an, reprezentând 2,43% din PIB. Comparând, în 2022 în aceeași perioadă se ridica la 1,89% din PIB (26,7 miliarde lei), asta în condițiile în care în acest an ar trebui să avem un deficit mai mic, de 4,4% din PIB la final de an.
Dacă bugetul ar fi fost scris bine, nu ar mai fi fost această surpriză negativă.
Pe partea de venituri se observă câteva lucruri, dacă ne uităm pe notă.
Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 23,86 mld lei, consemnând o creștere de 22,3% (an/an), determinată de:
- sporul încasărilor din impozitul pe dividende (71,1%) - este vorba despre creșterea semnificativă a dividendelor distribuite în baza situațiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2022, cu reținerea cotei de impozit de 5%.
- impozitul pe veniturile din pensii (42,1%) - este inclusă majorarea punctului de pensie cu 12,5% (de la 1.586 lei la 1.785 lei) începând cu 1 ianuarie 2023.
- încasările aferente declarației unice au o dinamică pozitivă, de 11,6%.
În condițiile în care oamenii se conformează, dacă ne referim la activitățile independente, iar sumele sunt mai mari, Guvernul vrea să taxeze și mai mult aceste persoane prin eliminarea plății CASS la plafon de 6, 12 sau 24 de salarii. Practic, se dorește plata la întreaga suma. Cel mai probabil, mulți vor migra către microîntreprinderi, chiar dacă și acolo sunt așteptate modificări.
Facilitățile din construcții, agricultură și industria alimentară, consemnate ca factor negativ
Conform Ministerului Finanțelor, veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 10,4%, sub evoluția fondului de salarii din economie (15,1%).
Dinamica acestei categorii de încasări este influențată de extinderea în sectorul agricol și industria alimentară a facilității acordate salariaților din construcții, de noile măsuri fiscale privind modificarea deducerilor personale (introduse prin O.G. nr. 16/2022), respectiv neimpozitarea sumei de 200 lei/lună pentru salariații care încasează salariul minim brut.
Același efect negativ este menționat și în ceea ce privește contribuția la sănătate.
Contribuțiile de asigurări au înregistrat 90,56 mld lei, în creștere cu 13,3% (an/an).
„Ca și în cazul impozitului pe salarii, dinamica acestora s-a situat sub evoluția fondului de salarii din economie, ca efect al extinderii în sectorul agricol și industria alimentară a facilității acordate salariaților din construcții”, spune MF.
Tot referitor la CASS, Ministerul vorbește și despre măsura privind încetarea de la plată a CASS pentru veniturile din pensii mai mari de 4.000 lei (Decizia CCR nr.650/15.12.2022 privind neconstituționalitatea dispozițiilor O.U.G. nr.130/2021).
De asemenea a fost restituită, începând cu 1 martie 2023, suma reținute cu titlul de CASS din veniturile din pensii (efect bugetar de -0,3 miliarde lei) - aplicarea prevederilor OUG 4/2023 privind stabilirea unor măsuri de restituire a unor contribuții de asigurări sociale de sănătate.
La fel ca la impozitul pe venit, tot ca factor negativ este menționată suma de 200 lei la salariul minim care nu se taxează.
Cheltuielile au crescut cu 14,6%
Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 326,66 mld lei au crescut în termeni nominali cu 14,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, se arată în nota care însoțește execuția bugetară.
Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele șapte luni ale anului 2023 au înregistrat o creștere cu 0,3 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2022, de la 20,2% din PIB la 20,5% din PIB.
Cheltuielile de personal au însumat 74,55 mld lei, în creștere cu 9,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.
Cele cu dobânzile au urcat cu 14,4%. Necesarul brut de finanțare este de 68,7%.
1
3
