Fondul de Tranziție Energetică (unde se strâng banii din suprataxarea companiilor din energie) îi chinuie pe cei de la Ministerul Finanțelor. Pur și simplu, nu înțeleg de ce nu sunt bani destui acolo.

Ministerul FinantelorFoto: Hotnews

Acest lucru a fost confirmat de secretarul de stat în Ministerul Finanțelor, Daniela Pescaru.

„Nu înțeleg un lucru: de ce nu se colectează în Fondul de tranziție să plătim compensările, atâta timp cât energia este cumpărată la un preț mare? Teoretic ar trebui să se plătească acel supraimpozit de 80% în Fondul de tranziție care să compenseze plafonarea prețului”, a spus ea.

De aceea, Pescaru crede că trebuie avută o discuție mult mai amplă și cu președintele ANRE și cu ministrul Energiei.

„Se întâmplă ceva acolo. Se întâmplă ceva cu impozitul acela pe care îl plătesc producătorii”, a afirmat Pescaru.

Conform unui proiect de OUG, Guvernul va putea deconta cu întârziere facturile emise de furnizorii de energie și gaze, plățile urmând să fie făcute în funcție de banii disponibili în Fondul de Tranziție Energetică.

Cum nu sunt destui bani acolo, nu își va putea onora angajamentele pe care și le ia.

„Am prezentat problema conducerii ministerului. Domnul ministru și-a exprimat aseară dorința de a avea o întâlnire astăzi sau mâine cu ministrul Energiei și cu președintele ANRE. Se va lua o decizie finală în ședința de Guvern, dacă rămâne acest articol”, a spus ea.

Ministerul Energiei a recomandat eliminarea articolului care prevede plata din Fondul de tranziție

Alina Vereha, reprezentant Concordia, a precizat că Ministerul Energiei, în avizul trimis CES, cere eliminarea articolului privind plata din Fondul de tranziție pentru că vede riscuri în sistem.

„Acești bani care vin de la bugetul de stat pentru prețurile plafonate nu sunt pentru furnizori, ci pentru clienți. Amânarea de plăți afectează clientul, toți consumatorii și îi pune în risc iarna”, a precizat ea.

De asemenea, Vereha a precizat că furnizorii din piața de energie sunt complet reglementați.

„Avem costuri stabilite administrativ. Suntem doar un instrument de aplicare ales de statul român a acestei facilități dacă clienților”, a explicat reprezentanta Concordia.

O explicație pentru puținii bani din Fondul de tranzție:

Alina Vereha a venit cu o explicație în ceea ce privește sumele mai mici din Fondul de tranziție:

„Noi vindem la preț plafonat. Cumpărăm o parte din energie la preț de piață. Aceste achiziții sunt validate și verificate de ANRE. Acolo se strâng bani mai puțini, de facto, pentru că au scăzut și prețurile. Baza de impozitare este mult mai mică.”

Ce scrie în avizul pozitiv al CES vizavi de ordonanța care amână unele cheltuieli pentru 2024

CES solicită eliminarea modificărilor aduse art. 9 din OUG 27/2022 referitor la plata sumelor către furnizori pentru prefinațarea schemelor de sprijin, care se realizarea în limita sumelor disponibile în Fondul de Tranziție din următoarele considerente:

  • Aprovizionarea consumatorilor în pragul iernii este pusă în pericol întrucât furnizorii nu dispun de resursele financiare necesare pentru achiziția energiei, prefinanțarea în continuare a schemelor de sprijin și pentru asigurarea plăților pe lanț către operatorii care fac posibilă alimentarea clienților.
  • Decontările înregistrează întârzieri la plată de 4-5 luni. Furnizorii s-au împrumutat pentru a putea prefinanța schema de sprijin și pentru a putea face plățile pe lanțul de aprovizionare la timp. Expunerea bancară în sectorul energetic este la un nivel fără precedent, atingând limitele superioare și forțând companiile să caute surse suplimentare, ceea ce a crescut semnificativ costul de finanțare.
  • Sumele asigurate de la bugetul de stat pentru susținerea plafonării prețurilor sunt pentru consumatori, nu pentru furnizori. Piața este integral reglementată, iar costul de furnizare este, de asemenea, stabilit administrativ.
  • Există un risc semnificativ de a declanșa un blocaj în întregul sistem energetic.
  • Măsura este anticonstituțională: se încalcă art. 44 din Constituție care garantează proprietatea privată și interzice orice fel de expropriere care nu se supune regulilor justei și prealabilei despăgubiri. Practic prin suportarea unor costuri suplimentare de către furnizori, cauzate de intervenția statului și care nu pot fi recuperate întrucât printr-un act normativ statul limitează această posibilitate, se ajunge, prin cumulul treptat de măsuri legislative, la efectul de expropriere indirectă.