Autoritățile române au subliniat importanța pachetului fiscal recent (noile taxe: Legea 296/2023 n.r.) pentru consolidarea fiscală din 2024 și dincolo de acesta, inclusiv măsurile suplimentare pentru a îmbunătăți eficiența cheltuielilor și pentru a combate evaziunea fiscală, în parte prin accelerarea digitalizării, se arată în raportul de țară al Fondului Monetar Internațional (FMI), în baza Articolului IV.

FiscalitateFoto: © Piotr Adamowicz | Dreamstime.com

„În același timp, autoritățile au recunoscut că ar mai fi încă necesare reforme fiscale”, spune FMI.

Conform sursei citate, va fi necesară o ajustare suplimentară de cel puțin 2% din PIB în următorii doi ani pentru a reduce deficitul bugetar la 4,5% din PIB în 2024 și sub 3% până în 2025.

„În acest sens, considerațiile autorităților pentru măsurile suplimentare de consolidare sunt binevenite”, se arată în document.

Recomandare FMI: prag de 100.000 euro la microîntreprinderi

Creșterea taxării la microîntreprinderi de la 1% la 3% pe venituri în unele sectoare va crește veniturile fiscale, arată instituția internațională.

Pentru a închide cu adevărat această lacună, spune FMI, pragul pentru înregistrarea ca microîntreprindere ar trebui redus și mai mult: de la 500.000 euro la aproximativ 100.000 euro.

Reamintim că prin Legea 296/2023 se modifică taxarea microîntreprinderilor. Astfel, vor fi următoarele cote de impozitare.

  • 1%, pentru microîntreprinderile care realizează venituri care nu depășesc 60.000 euro
  • 3%, pentru microîntreprinderile care:

1. realizează venituri peste 60.000 euro; sau

2. desfășoară activități, principale sau secundare în diverse coduri CAEN

„În plus, noile taxe pe cifra de afaceri la bănci și la companiile mari sunt ineficiente și implică impozite mai mari asupra companiilor cu marje mici, putând reduce intermedierea financiară. Acestea ar trebui reconsiderate cât mai curând”, spune Fondul Monetar Internațional.

Taxele pe cifra de afaceri la care face referire FMI sunt:

  • impozitul de 1% pentru companiile mari, dacă profitul de 16% este mai mic
  • impozitul suplimentar pentru bănci 2%, pentru perioada 1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2025 (ulterior va fi de 1%).
  • impozit suplimentar de 0,5% și pentru companiile de petrol și gaze cu o cifră de afaceri de peste 50 milioane euro.

Conform FMI: Noul pachet fiscal lărgește baza de taxare și îmbunătățește veniturilor prin limitarea excepțiilor în privința impozitului pe venit și a contribuțiilor la asigurările de sănătate pentru cei care lucrează în agricultură, construcții, industria alimentară și IT. De asemenea, reduce numărul de bunuri care beneficiau de TVA preferențial. Aceste măsuri îmbunătățesc echitatea și susțin ajustarea fiscală.

Ce măsuri ar trebui să ia România

Fondul este de părere că sunt necesare reforme fiscale pentru a crește veniturile, eficiența și echitatea. Veniturile fiscale sunt printre cele mai mici din UE ca procent din PIB.

Măsuri pe care să le ia România, în opinia FMI:

1. Eliminarea excepțiilor, privilegiilor și lacunelor rămase, inclusiv în ce privește impozitul pe venit și regimul microîntreprinderilor

2. Simplificarea TVA pentru a crește eficiența

3. Implementarea unei reforme a taxei pe proprietate

4. Utilizarea politicii fiscale pentru a promova utilizarea eficientă a energiei și, într-un sens mai larg, pentru a favoriza tranziția către o economie neutra din punct de vedere al carbonului

Impozit pe venit ZERO pentru gospodăriile cu venituri mici

FMI mai spune că: odată ce impozitul pe venit a fost simplificat, ar trebui luată în considerare introducerea impozitării progresive, care ar ajuta la atenuarea inegalității mari a veniturilor.

„Impactul distributiv al oricărui pachet fiscal ar trebui luat în considerare și o parte dintre veniturile suplimentare ar putea fi necesare pentru a ușura povara gospodăriilor cu venituri mici, de exemplu prin introducerea unui impozit pe venit zero și/sau creșterea transferurilor sociale”, potrivit documentului citat.

FMI estimează un deficit de 6% din PIB în 2023, peste cel de 4,4% agreat cu Comisia Europeană.

“Veniturile sunt sub proiecțiile bugetare optimiste, iar cheltuielile au crescut cu mult peste nivelurile planificate, inclusiv datorită creșterilor salariale mari pentru profesori, personalului din domeniul sanitar și celui miliar, precum și depășirilor de cheltuieli cu bunurile și serviciile, precum și a dobânzilor. Autoritățile au adoptat pachetul fiscal, dar impactul în 2023 este marginal. Va îmbunătăți finanțele publice din 2024 cu aproximativ 1% din PIB, rezultând o prognoză a deficitului de puțin peste 5% în 2024”, spune instituția internațională.

Vezi și: Legea noilor taxe ni se va părea un nimic pe lângă ce urmează din 2025 / Motivul: noile pensii și salarii ale bugetarilor

Sursă foto: Dreamstime.com