A trecut mai bine de o saptamana de cand Bankia, a patra institutie financiara a Spaniei - nationalizata la inceputul lunii -, a tinut prima pagina dupa ce clientii au inceput sa isi retraga depozitele din institutia financiara. Reprezentantii bancii au negat ca ar exista o astfel de problema. Temerile unor retrageri in masa din bancile grecesti nu s-au materializat nici ele pana la aceasta ora. Se pastreaza insa posibilitatea ca cetatenii statelor periferice ale Europei sa isi goleasca conturilor iar acesta este un scenariu pentru care factorii de decizie politica sunt cel mai putin pregatiti, scrie The Economist intr-o analiza a situatiei economice din Uniune.
Precum in cazul altor aspecte ale crizei euro, raspunsurile obisnuite nu ajuta prea mult, scriu jurnalistii britanici. O strategie posibila ar fi sa le arati clientilor ca banii exista. In trecut, acest lucru insemna ca banca sa puna banii in fata clientilor panicati pentru ca acesti sa vada ca e bine aprovizionata si ca banii lor sunt in siguranta. Echivalentul zilelor noastre as fi sa lasi banca centrala sa furnizeze lichiditati suficiente astfel incat bancomatele sa nu fie niciodata goale. Dar daca idee de baza e sa pui mana pe o suma cat mai mare, de teama unei redenominari a monedei, atunci clientii vor dori sa ii scoata din banci si sa ii puna sub saltea.
O alta abordare ar fi calmarea temerilor cu privire la bonitatea anumitor institutii prin imbunatatirea garantiilor depozitelor bancare. Aceasta a fost tactica guvernelor in faza incipienta a crizei insa ar putea inrautati problema daca bonitatea guvernului este problema principala.
Solutia logica, scrie The Economist, este crearea unei scheme comune de garantare a depozitelor bancare, in care statele din Zona Euro isi combina resursele pentru a oferi asigurari credibile deponentilor din uniunea monetara ca isi vor primi banii inapoi, pana intr-un prag de 100.000 de euro. Pentru a evita riscul redenominarii, schema comuna ar urma sa garanteze inapoierea valorii originale a depozitului in euro.
Analistii arata inca ca si aici apare o problema: chiar daca ar exista vointa politica pentru o asemenea schema, negocierea unui acord ar dura prea mult, iar perioada s-ar mari si datorita ratificarii acestuia de catre statele membre.
Situatia nu permite o intarziere atat de mare. O isterie a retragerilor bancare ar putea avea loc in urmatoarele cateva saptamani. Iar odata inceputa, guvernele europene vor trebui sa gaseasca o solutie intr-un interval de cateva ore. In caz contrar, retragerile vor continua pana cand bancile vor fi nevoite sa isi inchida ghiseele sau pana cand bancile centrale vor fi satisfacut cererile deponentilor. Prima versiune inseamna sa inselarea clientilor de catre un sistem bancare in care nu au incredere. A doua ar insemna acordarea de lichiditati unui sistem bancar ce a fost abandonat de proprii cetateni. Calea de intoarcere e dificila din ambele puncte, scrie The Economist.
0
4
