Tema pensiilor din Pilonul II a devenit tot mai actuală, odată cu apariția în spațiul public a zvonurilor privind o posibilă naționalizare a acestora. Intențiile afișate public privesc ”posibilitatea ” de a opta între Pilonul I și Pilonul II, model întâlnit și în Ungaria. Prin urmare, nu e deloc întâmplător ca la întâlnirea onlinede miercuri a președintelui BCR Pensii Radu Crăciun cu cititorii HotNews.ro să apară zeci de întrebări. Grupăm mai jos principalele teme de discuție, în 10 întrebări și răspunsuri relevante.
- 1. Cât timp poate primi cineva pensie din Pilonul 2, presupunând că a cotizat de la împlinirea vârstei de 35 ani până la pensionarea pentru limită de vârstă?
Legea platii pensiilor private ar fi trebuit sa existe inca de acum cativa ani. Nu pot decat sa sper ca pentru parlamentul actual aceasta va fi o prioritate. In aceste conditii, celor care sunt indreptatiti sa primeasca astazi sumele (participanti sau mostenitori) sumele le sunt platite la alegere intr-o suma fixa sau esalonata lunar pe maxim 5 ani.
In ce priveste plata pensiilor, ca sa ne facem o idee, in lipsa unei legi care sa reglementeze aceste aspect, ne putem uita cum se face in alte tari. In momentul pensionarii, participantul are o suma acumulata. Cu aceasta suma el merge la o firma specializata in plata pensiilor. Sa discutam doua din variantele pe care ar putea sa le aiba.
Una ar fi aceea conform careia isi doreste o pensie viagera. Deci o pensie pana la moarte indiferent cat de mult sau putin traieste. Firma, pe baza calculelor actuariale ce tin cont de speranta medie de viata si probabilitati va oferi o anumita pensie lunara. Daca respectivul traieste foarte mult, firma va plati diferenta, daca participantul traieste prea putin atunci banii neplatiti nu vor mai fi primiti.
O a doua este cea in care participantul decide numarul de ani pentru care vrea sa primeasca pensia. Daca traieste mai mult decat perioada solicitata atunci la un moment dat va ramane fara veniturile din pensia privata, banii epuizandu-se. Daca traieste prea putin, banii care mai sunt de primit vor fi dati mostenitorilor.
Ramane de vazut ce variante va oferi legea platii pensiilor in Romania.
- 2. Daca ti-ai pierdut jobul ce se intampla cu sumele acumulate, pot fi retrase?
Daca nu mai aveti o slujba, banii raman in contul dvs. si continua sa fie investiti in conditiile in care nu mai intra fonduri noi. Ii veti putea accesa in aceleasi conditii (in cazul pensionarii pentru limita de varsta, in caz de invaliditate permanenta). In cazul decesului mostenitorii vor beneficia de ei.
- 3. Ce se întâmplă cu banii în cazul decesului titularului?
Plata activului detinut de catre participantul decedat se plateste in baza certificatului de mostenitor beneficiarilor legali sau testamentari ai participantului. Suma ramane in fond.
Daca mostenitorul are cont de pilonul 2 banii vor intra in contul lui si vor putea fi accesati in conditiile legii. Daca nu este participant la pilonul 2 i se vor plati banii
- 4. Daca se introduce cota de 0% participare obligatorie la pilonul II ce se întâmpla cu sumele strânse pâna acum ?
Daca singura modificare preconizata este cota 0%, atunci nu vor mai intra noi contributii si veti ramane cu banii stansi pana acum in cont. Nu cunoastem care sunt planurile din momentul de fata in ce priveste P2. La momentul in care vom avea o legislatie ne vom putea forma un punct de vedere.
- 5. De ce considerati pilonul 2 un fond privat din moment ce el este constituit din trecerea banilor colectați la CAS NUMAI PENTRU UNELE PERSOANE? Explicati vă rog cazul a două persoane intre care exista numai o zi diferenta intre datele nasteri si care au contribuit identic la CAS in timpul vietii dar numai cel nascut mai tirziu CU O ZI avea DREPTUL sa i se transfere bani in pilonul 2. De ce cel nascut mai tirziu va incasa aceeasi pensie de stat dar va lua in plus in si pensie de la pilonul 2?
Din momentul in care banii intra in conturile individuale ale participantilor acestia devin fonduri private. Dovada acestui fapt este dreptul mostenitorilor dvs. de a beneficia de bani acumulati, ceea ce nu s-ar fi intamplat in cazul in care erau in continuare bani publici.
Diferenta intre o persoana care contribuie doar la pensia publica (P1) si una care contribuie si la P1 si la P2 este ca, in cazul primeia, toti banii se duc in bugetul de asigurari sociale pentru plata pensiilor actuale, pe cand in al doilea caz, doar o parte iau acest drum, deci mai putine puncte de pensie acumulate, in timp ce restul se strang in contul de pensie privata.
Deci pensia publica nu va fi identica in cele doua cazuri.
Pilonul 2 are fonduri care se strang si se investesc, până acum el beneficiind de contributii in valoare de aproximativ 35 de miliarde la care a mai adaugat prin investire inca 7 miliarde. Deci total de aproximativ 42 de miliarde.
In pilonul 1 nu se strange niciun ban. Ei sunt cheltuiti in ziua 2 pentru plata pensiilor actuale.
- 6. Stilul de investitii pe pilonul I și II e unul conservator, mai degraba potrivit pentru cineva mai aproape de pensie, cu circa 60% in titluri de stat si obligatiuni emise de administratia publica locala din Romania.Exista vreo limita fixata de ASF sau de vreo alta organizatie cu privire la structura si ponderea investitiilor in Romania? Daca nu cum comentati ponderea atat de mare a investitiilor alocate Romaniei, cunoscand ca de-a lungul timpului Romania s-a confruntat cu stabilizari monetare, perioade de inflatie galopanta,
Structura investitionala este mai degraba conservatoare. Acesta este profilul de risc pe care si l-a dorit legiuitorul si ASF prin normele de investire. Ca urmare, activitatea noastra de investire trebuie sa se desfasoare in aceste limite. Este bine de specificat acest lucru pentru cei care au impresia ca investim in titluri de stat din motive de comoditate. Un profil de risc scazut nu poate fi realizat decat investind cea mai mare parte a activelor in titluri de stat.
De ce sunt ele majoritar ale Romaniei? Pentru ca ofera cele mai bune randamente raportate la risc si pentru ca nu ai un risc valutar in momentul in care investesti. Adica investim tot in lei. Sigur, nu suntem obligati sa facem asta si exista administrator care de-a lungul timpulului au investit si in titlurile de stat ale altor tari.
Si aici am un mesaj pentru cei care ne acuza ca “recirculam” banii reinvestind banii in bugetul Romaniei. Sa inteleg ca ar fi de preferat sa finantam mai degraba datoriile externe ale altor tari? Pentru ca legea ne permite… Sunt convins ca intr-un astfel de caz s-ar auzi un alt cor (sau acelasi!) de nemultumiti.
Legea imi interzice sa fac previziuni, dar ce pot spune este ca noi nu am inventat nimic nou prin crearea unui sistem de pensii private. Facem ceea ce fac altii de decenii in contextul crizei demografice severe cu care se confrunta toate tarile dezvoltate. Iar a noastra va fi chiar mai severa decat a lor. Cifrele o arata nu trebuie sa ma credeti pe cuvant.
- 7. Pe ce este bazat comisionul la depunere , care este enorm ?! De unde stim ca nu va exista un comision de retragere de 20 % daca retragi toata suma
Marimea comisioanelor este o tema predilecta vehiculata in spatiul public. Atunci cand cineva afirma ca avem comisioane mari sau “enorme” ma astept sa se raporteze la ceva. “Enorm” in raport cu ce anume?
Eu sustin ca de fapt sunt foarte mici. Iar cand spun asta ma raportez la practica europeana. Exista studii independente la care APAPR a facut referinta in spatiul public, care arata ca sistemul de pensii din Romania are printre cele mai scazute comisioane din Europa. De altfel un calcul recent facut la solicitarea presei de catre APAPR arata ca in ultimii ani valoarea comisioanelor platite pe an catre administrator a fost usor peste 1% din valoarea activelor si in scadere constanta de la un an la altul.
Comisioanele sunt predictibile si specificate in prospect. Fiind vorba de o pensie ar fi normal ca in viitor ea sa fie platita mai degraba lunar decat intr-o plata unica.
- 8. Cât este deficitul Romaniei pentru bugetul de pensii pentru pilonul I? Si care sunt previziunile evolutiei acestuia in viitor?
Deficitul bugetului de asigurari sociale pe care l-am vazut vehiculat in spatiul public este de 3% din PIB. Intr-adevar, deficitul este acoperit prin realocari din alte categorii bugetare.
In conditiile natalitatii scazute, a emigratiei populatiei tinere si deci ale tendintelor demografice negative, in lipsa platitorilor la buget, presiunea pe deficit nu va face decat sa creasca.
Acesta este motivul pentru care cred ca este imperios necesar ca veniturile la pensie sa fie asigurate atat de sistemul public, cat si de cel privat. O reteta folosita cu succes de zeci de ani in toate tarile dezvoltate.
0
1
