BancPost. De la înființare la preluarea de către Banca Transilvania. Istoria unor prelungi calcule greșite

de Dan Popa     HotNews.ro
Joi, 9 august 2018, 17:33 Economie | Finanţe & Bănci


Mihai Bogza
Foto: Agerpres
​BancPost a fost una din figurile emblematice ale peisajului bancar local. A fost  înființată în 1991 prin HG, a avut o ascensiune sustenabilă, cum ar spune Guvernatorul, până când a decis să se orienteze spre profit no matter what. Sacrificând încrederea și lipsa de educație financiară a clienților, dar beneficiind și de o susținere binemeritată până într-un punct, BancPost putea deveni o vedetă bancară regională. N-a fost să fie, însă.  Preluată de grecii de la EFG Eurobank, banca e acum deținută de Banca Transilvania, care speră s-o integreze cu succes în businessul propriu. Un drum pe care BancPost s-a lăsat încercată de ispita lăcomiei și a succesului ieftin, fiind cât pe ce să fie răpusă de cele două ispite. Vezi mai jos istoria unor bancheri care nu au înțeles întotdeauna menirea unei instituții de credit.

Banca a avut doi președinți notabili: Elena Petculescu, care a dus banca spre zona în care îi era locul, și fostul viceguvernator BNR Mihai Bogza. Între ei a mai fost Manuela Plăpcianu, dar s-o luăm pe îndelete. În perioada de boom, a făcut angajări pe care ulterior le-a regretat, iar Mihai Bogza încă nu a lămurit implicațiile sale în scandalul BIR și nici cele privind implicațiile sentimentale ale personalității domniei sale...Nu mai spunem despre faptul că, văzând agresivitatea cu care BancPost voia cotă de piață deși afișase pierderi, directorii din România refuzau sa se prezinte în fața acționarilor eleni ca să le ceară bani  pentru capitalizare...”Dacă le mai cer bani, mă dau afară și pierd beneficiile legate de pensie”, îi mărturisea CEO-ul Bancpost unui oficial român acum câțiva ani.

Remember:
  • 1995
Guvernul Văcăroiu, prin Legea accelerării privatizării, intenţionează să privatizeze aproximativ 3.000 de societăţi comerciale. De asemenea, reprezentanta Băncii Mondiale a precizat că acordarea împrumutului FESAL de 250 milioane dolari este condiţionată şi de proiectele de stabilitate macroeconomică, negociate de autorităţile române cu FMI. "Cadrul relaţiilor dintre FMI şi România este foarte important, iar în negocierea Băncii Mondiale cu Executivul se ţine cont de acest lucru", a afirmat Hartmann. Legea privind accelerarea privatizării a fost aprobată de Senat la sfîrşitul lunii decembrie, iar săptămîna viitoare va intra în discuţia Camerei Deputaţilor. Împrumutul FESAL de 250 milioane dolari este destinat accelerării restructurării şi privatizării societăţilor de stat, precum şi implementării unui program de privatizare a două bănci comerciale (Banca Română pentru Dezvoltare şi BancPost).
  • 1997
Conducerea BancPost ,bancă inclusă în planul de privatizare pentru anul viitor, apreciază că privatizarea îi va întări poziţia şi îi va asigura dezvoltarea pe viitor, a declarat Elena Petculescu, preşedinta băncii, tpotrivit Reuters.

  • iulie 1998
Guvernul aprobă strategia de privatizare a BancPost. Elena Petculescu, preşedintele băncii, explică: Privatizarea BancPost se va desfăşura în două etape. Se va face cu doi investori strategici care să însumeze 45% din pachetul de acţiuni. Pentru prima etapă se prevede vînzarea, în acest an, a 63% din acţiuni, urmînd ca restul să fie vîndute în 1999. Petculescu a spus că un pachet de 10% va fi vîndut prin ofertă publică, iar alte 8% vor fi vîndute salariaţilor BancPost. Banca era evaluată, la 220 milioane de dolari.

Petculescu a precizat că, pentru demararea procesului de privatizare, banca trebuie să-şi majoreze capitalul social pentru a atinge nivelul de 50 miliarde lei, cerut de BNR.

  • august 1998
Pentru privatizarea BancPost şi-au exprimat interesul Banca Naţională a Greciei, Bank of Ireland, compania General Electric şi o bancă din Belgia, a declarat la conferinţa de presă de miercuri Cristina Gociu, preşedinta Comisiei de Privatizare a băncii.

În prima etapă vor fi scoase la vînzare 63% din capitalul social al BancPost - 45% prin negociere directă cu doi investitori preselecţionaţi, 10% prin ofertă publică, simultan cu listarea la Bursa de Valori Bucureşti şi circa 8% prin negociere directă cu persoane fizice române, salariaţi, cadre de conducere şi pensionari ai BancPost. Ofertele din partea investitorilor strategici şi a salariaţilor vor fi deschise la 30 septembrie, contractele urmînd să fie semnate pînă la 15 octombrie şi pînă la 15 noiembrie să se încaseze contravaloarea acţiunilor. Valoarea pachetului pus în vînzare în acest an este estimată la circa 130 milioane dolari.

A doua etapă, din 1999, prevede un plasament privat către investitori instituţionali şi oferta publică de vînzare pe piaţa internă de capital.

BancPost a beneficiat de două credite convertibile în acţiuni, de cîte 10 milioane dolari, din partea Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi International Finance Corporation.
  • noiembrie 1998
Pentru privatizarea BancPost, FPS a primit oferte din partea a trei investitori potenţiali, General Electric Capital Corporation şi General Electric Capital International Holdings din Statele Unite, alături de Banco Portugues de Invesimento, informează FPS.
  • iunie 1999
Guvernul a adoptat, joi, o hotărîre prin care se reactualizează calendarul strategiei de privatizare a Banc Post, informează purtătorul de cuvînt al Executivului.

Conform noului calendar, FPS va vinde, pînă la 30 iunie, acţiunile deţinute de stat la Banc Post către salariaţii acestei instituţii bancare şi către pensionarii al căror ultim loc de muncă a fost la această bancă.

De asemenea, pînă la data de 15 martie 2000, FPS va demara procesul de vînzare a acţiunilor către Poşta Română, precum şi către persoane fizice şi juridice române şi străine.

FPS a vîndut, la începutul anului, 40% din acţiunile Banc Post către firma americană General Electric Capital Corporation şi Banque Portugues de Investimento.

  • Octombrie 2002
Şeful APAPS a arătat că, potrivit raportului de audit încheiat de KPMG, valoarea estimată a pachetului de 17% din capitalul Banc Post aflat în proprietatea Autorităţii pentru Privatizare se ridică la 20 de milioane de dolari, cu cinci milioane mai mult decît estimările iniţiale ale comisiei de privatizare.

EFG Eurobank beneficiază de primă opţiune, drept pe care l-a exercitat. Preţul la care va fi preluat pachetul de acţiuni deţinut de APAPS se calculează ca raport între activul net al băncii şi numărul de acţiuni deţinute de APAPS la Banc Post de la sfîrşitul anului 2001, la care se adaugă un coeficient de încredere.

Vînzarea pachetului de 17% aflat în proprietatea Autorităţii pentru Privatizare către banca elenă EFG Eurobank, cel mai important acţionar al Banc Post, trebuia finalizată încă la începutul lunii iunie, însă procesul a fost amînat pentru ca firma de consultanţă KPMG să întocmească un raport suplimentar de audit.

Fostul Fond al Proprietatii de Stat (FPS) a vîndut, în luna aprilie a anului 1999, pentru suma de 42,8 milioane dolari, un pachet reprezentînd 45% din acţiunile BancPost, din care 35% către General Electric (GE) Capital Corporation şi 10% către Banco Portugues de Investimento. La 20 iulie 2000, GE cesionează băncii EFG Eurobank un pachet de 19,25% din acţiuni, iar 7% către un alt acţionar, Banco Portugues de Investimento.

Structura actuală a acţionariatului este următoarea: EFG Eurobank Ergasias - 19,25%, Banco Portugues de Investimento - 17%, APAPS-17%, GE Capital Corporation - 8,75%, salariaţii şi pensionarii Banc Post - 8% şi cele cinci SIF-uri, 30%.

  • (Pauză publicitară. Între timp...)
Procurorii anticorupţie au trimis în judecată un fost director al unei agenţii bancare din Iaşi, pentru că ar fi favorizat o societate comercială căreia i-ar fi acordat mai multe credite, deşi aceasta avea datorii mari către bugetul de stat, informează Parchetul Naţional Anticorupţie (PNA).

Procurorii Serviciului Teritorial Iaşi al PNA l-au trimis în judecată pe Ioan Pleşca - fost director al unei agenţii Bancpost Iaşi, pentru acordare de credite cu încălcarea legii sau a normelor bancare, pentru a obţine pentru sine sau pentru altul foloase materiale necuvenite.

Din probele strînse de procurori rezultă că, în noiembrie 2001, în dubla sa calitate de director de agenţie şi membru în Comitetul de credit, Pleşca a aprobat acordarea unui credit de 1,6 miliarde de lei unei societăţi comerciale, în condiţiile în care aceasta avea mari datorii către stat şi contractase mai multe împrumuturi de la alte unităţi bancare.

Firma respectivă avea cont deschis la agenţia Bancpost şi, pînă în august 2001, beneficiase de mai multe credite încălcînd normele bancare, adică în baza unor balanţe nereale şi fără garanţii colaterale. În toamna aceluiaşi an, societatea avea un credit neachitat pentru care înregistra deja dobînzi restante, precum şi o linie de credit pentru activitate curentă pentru care, de asemenea, datora dobînzi.

Pentru a nu intra în incapacitate de plată şi, inevitabil, în faliment, administratorii firmei au hotărît să ia un credit pentru a-l achita pe cel restant, însă au fost refuzaţi. În aceste condiţii, potrivit PNA, Pleşca a plănuit ca o altă societate să ceară băncii un credit, banii astfel obţinuţi urmînd să fie viraţi firmei favorizate de el şi aflate în dificultate.

În 29 noiembrie 2001, atît dosarul de creditare, cît şi creditul în sine au fost aprobate de comitetul de credite, în baza documentaţiei susţinute de inculpat. Pleşca ar fi dat asigurări că firma îşi va achita creditele restante, determinîndu-i pe ceilalţi membri ai comitetului să îşi dea acordul pentru cererea depusă.

În aceeaşi zi, banii au fost viraţi prin trei ordine de plată, fiind folosiţi la achitarea unui credit scadent de aproape un miliard de lei, a dobînzilor restante (aproape 200 de milioane de lei) şi pentru plata celorlalte comisioane şi taxe.

La numai o zi diferenţă, Ioan Pleşca a prezentat Comitetului de credit al sucursalei o cerere din partea societăţii favorizate, evidenţiind rulajul acesteia, principalii indicatori şi garanţiile imobiliare (obţinute însă prin înşelăciune), fără să amintească faptul că firma era în incidenţă de plată şi nu a avut activitatea comercială în ultimele două luni. După obţinerea creditului, administratorul firmei ar fi virat o parte din sumă în contul societăţii care făcuse celălalt împrumut bancar, iar o altă parte în contul unor societăţi aparţinînd unor cunoscuţi, susţin procurorii PNA.

Potrivit sursei citate, ratele şi dobînzile aferente acestui credit nu au fost achitate, banca fiind în situaţia de a trece la executarea silită a garanţiilor imobiliare.

Procurorii susţin că Pleşca şi ceilalţi membri ai comitetului de credit al agenţiei bancare din Iaşi ar fi facilitat obţinerea unui folos necuvenit, reprezentat de creditul de 1,6 miliarde de lei, utilizat de administratorii societăţii în alt scop decît cel contractual.

În dosar, procurorii anticorupţie au mai amendat cu cîte 10 milioane de lei alţi şapte funcţionari bancari în legătură cu acordarea creditului respectiv. Totodată, administratorul firmei beneficiare a creditului a fost trimis în judecată încă din toamna anului 2002, alături de alţi 23 de inculpaţi, pentru infracţiuni bancare prevăzute în Legea 78/2000.

Anchetatorii au  precizat că mai mulţi administratori de firme au obţinut de la diverse bănci credite în valoare totală de peste 30 miliarde lei, prin încălcarea de către funcţionari bancari a dispoziţiilor legale.

  • aprilie 2005
Preşedintele Bancpost, Elena Petculescu, şi-a anunţat, joi, retragerea din activitate, urmînd să fie înlocuită de Mihai Bogza, fost viceguvernator al Băncii Naţionale a României. Petculescu era deja la cuțite cu ovidiu Mușetescu, șeful Oficiului pentru Administrarea Participatiunilor Statului - APAPS ( AVAS, etc)

"După 14 ani de activitate, intenţionez să mă retrag din funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie şi să las banca să funcţioneze în continuare sub conducerea unor specialişti de renume", a spus Petculescu.

Schimbarea conducerii va fi aprobată, la 20 aprilie, în Adunarea Generală a Acţionarilor.

Elena Petculescu a condus Banc Post încă de la înfiinţarea instituţiei, în 1991. Ea a participat la privatizarea băncii, proces demarat în 1998 şi finalizat în urmă cu doi ani, cînd EFG Eurobank (Grecia) a dobîndit pachetul majoritar.

Petculescu a ocupat, timp de trei mandate, poziţia de vicepreşedinte al Asociaţiei Române a Băncilor. Bancpost a obţinut anul trecut un profit net de aproximativ 19 milioane de euro, în creştere cu 64% faţă de rezultatul raportat în exerciţiul financiar precedent, în timp ce activele au avansat cu aproape 74%, la 1,1 miliarde euro, potrivit datelor furnizate de bancă.
  • iulie 2005
EFG Eurobank, acţionarul majoritar al BancPost, îşi va majora participaţia la 62,74% din capitalul social al instituţiei de credit, după ce acţionarii vor aproba, în luna august, finalizarea tranzacţiei de cumpărare a unui pachet de 7,48% din titluri de la GE Capital, conform unui anunţ al băncii.

EFG Eurobank Ergasias (Grecia), care controlează 55,26% din acţiunile băncii, va achiziţiona noul pachet de la General Electric Capital Corporation.

Ceilalţi acţionari ai instituţiei de credit sunt Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi International Finance Corporation (IFC), ambele cu o cotă de 7,28% în capitalul BancPost, alături de SIF Banat-Crişana, SIF Moldova, SIF Transilvania şi SIF Oltenia, fiecare cu câte 5,13%.

EFG se extinde agresiv pe piețele din regiune.
  • Octombrie 2005
Bancpost intenţionează să ajungă, în următorii trei-patru ani, la o cotă de piaţă care să o plaseze pe poziţia a treia în sistemul bancar din România, a declarat agenţiei Mediafax preşedintele instituţiei de credit, Mihai Bogza.

"Ca toate băncile, avem ca obiectiv o cotă de piaţă cât mai ridicată, printr-o creştere sănătoasă, susţinută de un program de restructurare foarte serios. Eforturile au fost canalizate spre transferul de sisteme informatice şi eficientizarea reţelelor. Acum, când procesul de restructurare este avansat, putem să ne concentrăm din nou atenţia în zona creşterii", a afirmat Bogza.

Banca Comercială Română este cea mai mare bancă din România, cu active ce reprezentau la finele anului trecut 26,1% din total pe sistem bancar, fiind urmată în clasamentul primelor zece instituţii de credit de BRD Groupe Societe Generale (13% cotă de piaţă), Raiffeisen (9,2%), Casa de Economii şi Consemnaţiuni (5,9%), ING Bank (5,62%), ABN Amro (4,97%), HVB Bank (4,63%), Bancpost (4,6%) - în coborâre o poziţie -, Alpha Bank (3,18%) şi Banca Transilvania (3%).

  • 2005
 BancPost a încheiat anul 2005 cu pierderi 2,2 milioane euro, comparativ cu un câştig net de 18,8 milioane euro cu un an în urmă, în timp ce activele au crescut cu 46%, până la 1,59 miliarde de euro, poziţionând instituţia de credit pe locul şase în ierarhia sistemului bancar, cu o cotă de 4,4%.

"Calculate conform standardelor internaţionale de contabilitate, pierderile au fost efectul plăţilor compensatorii către personalul disponibilizat, noilor prevederi ale Băncii Naţionale privind provizioanele şi rezervele minime obligatorii, precum şi a modului de contabilizare a comisioanelor percepute de bancă la creditele aflate în derulare", a declarat, miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă, directorul general al BancPost, George Michelis.
2006. Populaţia va putea contracta de la Bancpost creditul pentru cheltuieli personale Imediat în două variante, diferenţierea făcându-se în funcţie de documentaţia prezentată, potrivit unui comunicat al băncii remis Mediafax.

În cazul în care clienţii prezintă documentaţia standard, solicitată în mod curent de către orice bancă, vor putea să beneficieze de o sumă maximă de 35.000 de lei sau 10.000 de euro, iar dacă vor prezenta doar adeverinţa de venit (documentaţie redusă), vor împrumuta cel mult 18.000 de lei sau 5.000 de euro.

Până în prezent, creditul era acordat într-o singură variantă, pornind de la o limită minimă de1.500 de lei sau 500 de euro, până la un nivel maxim de 35.000 de lei sau 10.000 de euro, valoarea împrumutului fiind determinat de capacitatea de rambursare a clientului, potrivit informaţiilor prezentate pe pagina de internet a băncii.

Totodată, perioada de acordare a creditului a fost extinsă la 10 ani, indiferent de varianta de creditare aleasă, standard sau simplioficată.

Dobânda pentru primele trei luni este de 9,95 % pe an, se arată în comunicat, care nu menţionează nivelul dobânzii după această perioadă.
  • 2006
Manuela Plăpcianu, fost vicepreşedinte la banca HVB Ţiriac, a fost numită în funcţia de director general al Bancpost, de la începutul anului viitor, a anunţat, marţi, instituţia de credit.

Plăpcianu îl va înlocui pe actualul director general George Michelis, care se va retrage la 1 ianuarie 2007, se arată într-un comunicat al Bancpost.

Instituţia de credit confirmă, astfel, informaţiile difuzate de MEDIAFAX, la finele săptămânii trecute, din surse bancare, privind numirea noului director general la Bancpost.

În afară de funcţia de vicepreşedinte al HVB Ţiriac, Plăpcianu a mai deţinut şi postul de director al direcţiei retail din HVB.

Anterior, Plăpcianu a lucrat la Citibank România, în functia de director reţea teritorială, şi la ABN AMRO România, unde a ocupat poziţii în cadrul direcţiilor de vânzări.
George Mchelis pleacă și preia preşedinția Fondului elen pentru stabilitate financiară
  • iunie 2007. Programul "Planul Marshall Bancpost",cu prima etapă  "Omaha"
 Bancpost a lansat un program de eficientizare a proceselor din bancă, intitulat "Planul Marshall Bancpost", iar prima etapă se numeşte "Omaha", la fel ca plaja pe care au debarcat aliaţii în Normandia în 1944, se arată într-un document intern al băncii.

Programul, semnat de directorul general al Bancpost, Manuela Plăpcianu, face, în prima parte, un scurt rezumat al debarcării forţelor armate americane, engleze, canadiene, franceze şi poloneze în Normandia, în al doilea Război Mondial.

Debarcarea a avut loc la 6 iunie 1944, data de 6 iunie fiind aleasă şi pentru începerea aplicării programului Bancpost.

În document, adresat angajaţilor băncii, se mai aminteşte că bătălia decisivă a avut loc pe plaja Omaha, denumire adoptată şi pentru prima etapă a programului Bancpost, care urmăreşte realizarea rapidă a unor venituri suplimentare.

Plăpcianu are şi un îndemn pentru angajaţi: "Vi se cere să daţi tot ce aveţi mai bun pentru ca ofensiva pe care am pregatit-o să străpungă orice rezistenţă şi să situeze Bancpost pe culmile excelenţei la care aspiră prin însăşi natura sa".

Spritul de luptă este concretizat în fraza care încheie introducerea programului: "Mobilizarea odată facută, îl voi cita pe Generalul Patton (generalul american George S. Patton a făcut parte din conducerea trupelor care au debarcat din Normandia - n.r.): Conduceţi-mă, urmaţi-mă, sau faceţi-mi loc".

Obiectivul măsurilor pe care banca le va aplica este obţinerea unor venituri suplimentare în valoare de 12,54 milioane de euro.

Programul constă în două etape, prima urmând să fie finalizată în luna septembrie, iar a doua poate dura până în primul trimestru al anului viitor, potrivit documentului.

Cel mai mare impact financiar, 4,1 milioane de euro, îl vor avea campaniile comerciale, urmate de iniţiativele legate de politici şi procese (3,99 milioane de euro) şi iniţiativele contabile (1,8 milioane de euro).

Etapa a doua va conţine un set de iniţiative pentru reducerea costurilor, priorităţi fiind optimizarea ponderii forţei de vânzare, îmbunătăţirea proceselor şi controlul cheltuielilor.

Bancpost mai urmăreşte prin acest program reorientarea dinspre activităţile operaţionale către vânzări, dinspre volume spre profitabilitate şi dinspre o atitudine pasivă către una activă.

  • octombrie 2007
Bancpost a majorat dobânzile la creditele pentru nevoile personale şi cele ipotecare, cu 0,45 până la 0,6 puncte procentuale, în funcţie de produs şi moneda în care este acordat împrumutul.

"Modificarea a fost necesară datorită schimbărilor recente care s-au înregistrat pe piaţa financiară internaţională, care au avut un impact semnificativ asupra costurilor de finanţare (...) Bancpost îşi roagă clienţii să solicite un nou scadenţar cu ocazia primei vizite pe care o vor face la unul din sediile băncii", se arată într-un comunicat al băncii.

  • ianuarie 2008
Seful unei banci din sectorul 6 al Capitalei a furat 100.000 de euro din unitatea in care lucra, a cheltuit mai bine de jumatate din bani la jocuri de noroc, apoi a incercat sa se sinucida, fiind internat in stare de coma.
Potrivit Politiei Capitalei, joia trecuta, politistii de la Sectia 25 au fost informati ca, de la o sucursala din sectorul 6 a Bancpost, au fost furati 100.000 de euro. Politistii au stabilit ca banii au disparut in perioada 31 decembrie 2007 - 3 ianuarie 2008, ancheta dovedind ca autorul furtului este chiar seful sucursalei, Adrian Pascu, in varsta de 27 de ani. Acesta, in noaptea de 3 spre 4 ianuarie a incercat sa se sinucida, sarind de la etajul opt al unui imobil din sectorul 3 al Capitalei. Incercarea sa a esuat, barbatul fiind internat in spital, in stare de coma. Politistii au mai stabilit ca Adriam Pascu cheltuise aproximativ 60.000 de euro din banii furati, la un casino, pentru jocuri de noroc.
octombrie 2008
Bancpost a anunţat, luni, că renunţă la comisionul de 0,59 la sută din sold care nu era prevăzut în contractele cu clienţii, după ce Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a amendat banca, săptămâna trecută, cu 60.000 de lei, a declarat preşedintele autorităţii, Dan Vlaicu.

"Reprezentanţii Bancpost au spus că îşi vor anunţa şi clienţii că acest comision nu se mai aplică. Din punct de vedere legislativ, era incorect", a declarat, luni, pentru MEDIAFAX, preşedintele ANPC, Dan Vlaicu.

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a iniţiat, la jumătatea lunii octombrie, un proiect de ordonanţă de urgenţă care reglementează relaţiei dintre clienţi şi bănci, stabilind ca băncile să nu poată introduce sau mări comisioanele pe durata derulării unui contract, iar dobânda să fie calculată transparent.

Dan Vlaicu declara că propunerea legislativă este necesară în condiţiile în care tot mai mulţi români solicită împrumuturi băncilor, iar numărul reclamaţiilor înregistrate de instituţie pe acest segment al serviciilor a ajuns la aproximativ 1.300 de la începtul anului.

Clienţii au reclamat faptul că băncile modifică dobânzile în mod unilateral fără a-i notifica sau fără a-i anunţa pe ce bază exact se modifică, comisioanele se majorează pe parcursul contractului fără a fi informaţi sau se introduc în contract altele noi, fiind nemulţumiţi totodată şi de unele costuri nejustificate la tranzacţiile bancare, a precizat Dan Vlaicu.

Preşedintele ANPC a subliniat că proiectul de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind protecţia consumatorilor care reglementează activitatea băncilor va intra în vigoare cel mai probabil de la 1 ianuarie 2009, la 60 de zile după publicarea în Monitorul Oficial.

  • decembrie 2008
Preşedintele executiv al Bancpost, Manuela Plăpcianu, a fost numit senior adviser pentru Europa de Sud-Est la acţionarul majoritar al instituţiei de credit, grupul Eurobank, şi va fi înlocuit de preşedintele Consiliului de Administraţie (CA) al Bancpost, Mihai Bogza.

Plăpcianu este preşedintele executiv al Bancpost din ianuarie 2007 şi va prelua noua funcţie la încheierea mandatului, respectiv la data de 1 februarie 2009.

Funcţia de preşedinte executiv al Bancpost va fi preluată de către Mihai Bogza, preşedintele CA al Bancpost, după obţinerea aprobării din partea acţionarilor şi a Băncii Naţionale a României, se arată într-un comunicat al instituţiei de credit.

  • iunie 2009
SIF Moldova, SIF Banat Crisana, SIF Moldova si SIF Transilvania îți negociază ișirea din acționariatul Bancpost
  • august 2009
Bancpost a redus personalul cu 10% de la începutul crizei în România, respectiv cu peste 400 de angajaţi, ajungând la aproximativ 3.550 de salariaţi, şi a închis din iulie şapte unităţi teritoriale, pentru a diminua costurile, a declarat pentru Meediafax preşedintele băncii, Mihai Bogza.

"Am spus că profitabilitatea nu este prima prioritate în acest an, dar în niciun caz nu este nici ultima. Suntem o societate comercială, avem acţionari care se uită la acest lucru, şi, chiar dacă mediul economic nu este favorabil, facem eforturi pentru a reveni rapid pe profit, fără însă a face rabat la menţinerea solidităţii băncii. În condiţiile în care veniturile au fost afectate de volumul mai mic de activitate, costul lichidităţii a crescut, iar provizioanele s-au majorat şi ele, evident că a trebuit să recurgem la reduceri de costuri", a explicat Bogza.

El a precizat că s-a încercat reducerea costurilor pe toate categoriile de cheltuieli, atât materiale, cât şi de personal, iar cel mai mare impact al acestor reduceri asupra profitabilităţii băncii se va vedea în a doua jumătate a anului 2009.

Bancpost a fost a treia bancă ce a intrat pe segmentul CHF, deținând 2/3 din împrumutații în moneda elvețiană.. Au lansat "Giga Credit"- Creditul lor pentru locuinte. In octombrie 2006, intra în ring și Banca Românească , nu doar pe segmentul CHF ci si pe cel al yenilor japonezi . Niciun cuvant despre riscul valutar.

  • Scurte concluzii
Integrarea băncii în Grupul Financiar Banca Transilvania (BT) continuă, nefiind afectată de sancțiunile ANPC impuse Bancpost pentru încălcarea legislației privind practicile comerciale incorecte și pentru afectarea intereselor consumatorilor.

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a anunțat joi că a sancționat contravențional, la data de 6 august, Bancpost cu amendă în valoare de 150.000 de lei. Sancțiunea a fost aplicată pentru încălcarea prevederilor legale privind practicile comerciale incorecte, conform Legii 363/2007, și pentru afectarea intereselor economice ale consumatorilor, conform O.G. 21/1992(r2), se menționează într-un comunicat de presă al instituției.

„Integrarea Bancpost în Grupul Financiar BT continuă și nu este afectată de recentele decizii ale ANPC în legătură cu statutul clienților ex-Bancpost (externalizati către entități din afară țării). Contractul semnat între BT și Eurobank pentru achiziționarea Bancpost acoperă un perimetru și un portofoliu precis și conține clauze detaliate care reglementează posibile situații precum cele menționate mai sus”, au menționat reprezentanții Bancpost, într-un comunicat de presă.

De asemenea, reprezentanții Bancpost susțin că orice eveniment care a avut loc anterior momentului finalizării tranzacției de cumpărare a Bancpost de către BT nu intră în aria de răspundere a Băncii Transilvania, urmând să fie adresat corespunzător și gestionat de către acționarii anteriori (societățile din Grupul Eurobank), în conformitate cu condițiile contractuale convenite la momentul perfectării tranzacției.

Reprezentanții Bancpost au mai spus că au luat notă de opinia ANPC și că vor discuta cu autoritatea pentru a înțelege mai bine considerentele care au stat la baza deciziei.

„Din momentul contestării în fața instanțelor de judecată și până la momentul rămânerii definitive a hotărârii judecătorești, toate măsurile stabilite prin procesul-verbal sunt suspendate de drept, conform legii. În orice situație, însă, obligația de restituire a anumitor sume de bani nu va putea fi reținută în sarcina băncii, ci, eventual, în măsura în care instanța va constata legalitatea măsurilor dispuse, doar pe seama cesionarului, care a încasat sumele”, se precizează în comunicatul de presă al Bancpost.

La finele lunii noiembrie 2017, Banca Transilvania a semnat un acord pentru preluarea pachetului majoritar de acțiuni (99,15%) deținut de Eurobank Group la Bancpost, respectiv al acțiunilor deținute la ERB Retail Services IFN și ERB Leasing IFN. Integrarea Bancpost în BT a început în aprilie, iar finalizarea este preconizată pentru finele acestui an. Valoarea totală a tranzacției se ridică la 226 de milioane de euro din care aproape 179 de milioane de euro doar pentru Bancpost, la care se adaugă preluarea de către Banca Transilvania a unui împrumut subordonat în valoare de 80 de milioane de euro pentru Bancpost.


Citeste mai multe despre   










2405 vizualizari

  • +1 (1 vot)    
    Cloaca de hoti (Joi, 9 august 2018, 18:47)

    consumator2 [utilizator]

    Deci, pana la urma, prinde orbul - scoate-i ochii! Furt cu acordul BNR!
  • +1 (1 vot)    
    Câteva omisiuni la istoricul Bancpost (Vineri, 10 august 2018, 14:08)

    FlorinAndrei [utilizator]

    Cronologia este relativ corectă până în anul 2009, dupa care se sar niste etape.
    Completez eu mai jos acele pasaje lipsă.
    Pentru ca tranzacția de vânzare a pachetului de acțiuni către General Electric să se realizeze, americanii au solicitat (și obținut) modificarea Legii privatizării băncilor, pentru a putea plăti în rate pachetul de acțiuni.
    Mastodontul General Electric (prima firmă în lume la acea data d.p.d.v. al capitalizării bursiere, dar fără nici o experiență bancară notabilă anterioară...) a preluat Bancpost și-a bătut joc de ea doi ani, adică a reușit să topească profitul considerabil realizat de Bancpost în fiecare an până la privatizare și să o aducă pe pierderi, în principal prin achiziții IT costisitoare și prin multiplicarea exponențială a posturilor de conducere, după care, în 2002 a cedat-o grecilor de la EFG Eurobank, "mare" corporație europeană, condusă din umbră de... familia grecească Lakis.
    Ultima vânzare a Bancpost din 2017, a fost si ultimul tun dat de greci: printre salariații Bancpost a fost propagat mesajul că Banca Transilvania oferise cel mai mare preț dintre cei trei competitori, ca să se afle apoi dintr-un interviu din Ziarul Financiar, în decembrie 2017, chiar din declarațiile conducerii Băncii Transilvania, că ei NU oferiseră cel mai mare preț, dar, minune mare, au fost aleși dintre cei trei competitori pentru a continua negocierile...
  • +1 (1 vot)    
    Prezență periculoasă ! (Vineri, 10 august 2018, 15:19)

    Cremenarul [utilizator]

    Prezența lui Mihai BOGZA în fruntea BNR a constituit o „garanție” că sistemul bancar românesc va fi distrus. Cei interesați au știut ce fac !? România a rămas fără nicio bancă proprie ! Toate cellalte țări membre ale CARE au avut și mai au (ÎNCĂ) bănci puternice cu care fac față cerințelor propriilor economii ! Falimentul fraudulos al Băncii Religiilor este cea mai semnificativă dovadă a implicării lui Mihai BOGZA în organizarea/premeditarea devalizării patrimoniului extrem de bogat al acestei bănci ! Dl Dan POPA are dreptate că Mihai BOGZA trebuie/este obligat să lămurească implicarea sa în falimentarea acestei bănci. Oare de ce nicio instituție a statului nostru nu-l chestionează pe Mihai BOGZA în legătură cu implicarea sa în falimentarea frauduloasă a Băncii Religiilor ?!
    De asemenea, pentru cunoscători în probleme bancare prezența lui Mihai Bogza la conducerea Bancpost a fost o „garanție” că această bancă se va duce de râpă. Sunt curios să află dacă și de această dată Mihai BOGZA va reuși să se sustragă de la lămurirea implicațiilor sale în proasta gestionare a Bancpost !?
    Felicitări dlui Dan POPA pentru acest articol !


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică